Publicitate

■ festivalul de la Piatra Neamţ se încheie cu o seară de operă ■ soprana Elena Moşuc prezintă „Resonance“, un proiect muzical original ■

Festivalul Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ 2018, ediţia 45, se încheie în această seară. De la ora 21, în Piaţa Turnului, soprana Elena Moşuc vine în faţa melomanilor cu „Resonance“, un proiect muzical original conceput şi prezentat în premieră absolută în România. Va concerta Orchestra Operei Naţionale Române Iaşi, la pupitrul căreia se află dirijorul italian Marcello Motadelli. Solişti sînt Elena Moşuc şi Bogdan Mihăilescu (chitară), iar invitat e artistul elveţian Christoph Hebeisen. Înfiinţată în 1956, Opera Naţională Română din Iaşi îşi desfăşoară activitatea, împreună cu Teatrul Naţional, într-unul dintre cele mai frumoase teatre din ţară, monument istoric, datînd de la finalul secolului XIX. 1833 este anul primului spectacol de operă din Iaşi. Prima stagiune a debutat în seara de 3 noiembrie 1956 cu spectacolul Tosca de Giacomo Puccini. Pe scena ieşeană au evoluat artişti cunoscuţi din România şi din străinătate: Arta Florescu, Nicolae Herlea, Eugenia Moldoveanu, Maria Slătinaru Nistor, Viorica Cortez, Virginia Zeani, Nicola Rossi-Lemeni, Walter Monacchesi, Irina Arhipova, Todor Kostov, Viktor Tretiak, spectacolele fiind montate de maeştri ai regiei de operă: Hero Lupescu, Anghel Ionescu Arbore, Dimitrie Tăbăcaru, George Zaharescu, Marina Emandi Tiron, Anda Tăbăcaru-Hogea sau Mihai Zaborilă, care au colaborat cu scenografi şi pictori scenografi talentaţi.

Elena Moşuc, de la Iaşi pe marile scene ale lumii

Elena Moşuc, născută la Iaşi, a studiat la Universitatea de Muzică George Enescu. A cîştigat mai multe concursuri internaţionale, cel mai important fiind ARD Wettbewerb (1990), concursul televiziunilor germane, care i-a deschis drumul unei cariere internaţionale de succes. E foarte ataşată de Opera din Zürich, unde şi-a demonstrat talentul şi dăruirea pentru scenă în diverse roluri, majoritatea interpretate pe tot mapamondul, precum Regina Nopţii (interpretat de 250 de ori), Konstanze, Donna Anna, Zerbinetta, Lucia, Linda di Chamounix, Elvira, Gilda, Violetta, Mimi, Musetta, Micaela, Maria Stuarda, Norma. A fost invitată să cînte în intreaga Europă, pe cele mai faimoase scene internaţionale (Teatrul Scala Milano, la Viena, la Opera Covent Garden Londra, teatrele Bastille, Opéra Comique, Palais Garnier şi Champs-Elysées Paris, la Roma, Torino, Veneţia, Palermo, München, Berlin, Hamburg, Bucureşti, Barcelona, Bilbao, Tel Aviv). I s-au decernat multe distincţii şi premii prestigioase. În 2005, Preşedintele României i-a acordat titlul de Ofiţer al Artelor, înalta recunoaştere a meritelor ei excepţionale. În 2009 a obţinut titlul de Doctor în muzică, Summa cum laude la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2015 i se acordă Oscarul românesc – Marele Premiu al Operelor Naţionale, încununînd astfel cariera internaţională de excepţie, iar în 2017 şi în 2018 a fost nominalizată pentru renumitul Premiu Internaţional Oscar della Lirica. A participat la festivaluri de renume, atît în Europa – Salzburg, Arena din Verona, Savonlinna Finlanda, Torre del Lago Italia – cît şi în SUA, la Metropolitan Opera New York şi la Dallas, precum şi în Asia – în Japonia, China, Taiwan şi Coreea de Sud. A lucrat cu mari dirijori şi cu regizori de marcă. Printre triumfurile recente se numără debuturi considerate excepţionale, care i-au îmbogăţit repertoriul, precum Norma, Marguerite (Faust), Mimi, Medora (Il Corsaro), Alice Ford (Falstaff ), Lucrezia Borgia, Maria Stuarda şi Magda. O menţiune specială merită debutul său la Scala din Milano cu rolul Violetta Valéry în La Traviata sub bagheta marelui maestru Lorin Maazel, urmînd apoi, tot la Scala, Gilda (Rigoletto), noua producţie de Luisa Miller în care Elena Moşuc a avut un succes ieşit din comun, Micaela din Carmen şi Lucia di Lammermoor. Adăugăm ultimele succese cu Zerbinetta, Lucia di Lammermoor la Barcelona, Palermo, Torino, Las Palma şi Menorca, Lucrezia Borgia la Brüxelles, La Traviata în Malta şi Atena. În 2017, punctele culminante ale apariţiilor sale pe scenele lirice internaţionale au fost Maria Stuarda în Genova, spectacol considerat unul dintre cele mai bune din Europa ale acelui an şi senzationalul succes cu dificilul rol Anna Bolena la Lisabona şi Desdemona în Tokyo. Discografia sa include trei CD box (A Portrait) şi un CD (Donizetti Heroines), precum şi inregistrarea în premieră mondială a operei Stabat Mater, de Gualberto Brunetti, ori înregistrarea integrală a operettei Schön ist die Welt (Lumea este frumoasă), de Franz Léhar, cu aceasta din urmă obţinînd premiul criticii muzicale germane pentru înregistrări, precum şi numeroase DVD-uri cu producţii de operă. O menţiune particulară merită interpretarea sa în filmul The Genius of Mozart (Geniul lui Mozart) realizat de BBC.

Cîte ceva despre Marcello Motadelli şi Christoph Hebeisen

Marcello Motadelli şi-a început cariera ca dirijor-şef la Berner Symphoniker, la Stadttheater Bern, Elveţia, între 1999 şi 2001, iar în 2001 s-a aflat la pupitrul dirijoral, în Statele Unite, cu spectacolul Turandot, la Colorado Opera Company. În 2002 a realizat în Germania producţii cu Carmen, Rigoletto şi Il Trovatore. Ulterior a realizat producţia de Tosca la Teatrul Bolshoi din Minsk şi Messa da Requiem, de Verdi. A fost invitat la prestigioasa Gală a Premiilor Nobel de la Stockholm din 2011, unde a dirijat Orchestra Filarmonicii Regale din Stockholm, în prezenţa laureaţilor premiilor Nobel şi a familiei regale. Activitatea lui Marcello Motadelli cuprinde numeroase spectacole care au avut loc în România, la Opera Bucureşti, Opera Iaşi şi Opera Craiova. A fost Coordonatorul Artistic şi Muzical al Operei Bucureşti, unde a avut premiere cu spectacolele Il Barbiere di Siviglia, Lucia di Lammermoor (regia Andrei Şerban, cu faimosul tenor Ramon Vargas) şi Un Ballo în Maschera (regia Grischa Asagaroff). De asemenea, a dirijat concertul din cadrul Galei Premiilor Operelor Naţionale Române în decembrie 2016, cu invitaţi speciali, faimosul tenor internaţional Roberto Alagna şi Nelly Miricioiu. Christoph Hebeisen, născut în Zürich, Elveţia, într-o familie cunoscută şi respectată, a iubit de copil muzica şi arta spectacolului, avînd în acest sens o activitate foarte intensă şi bogată, împletită cu studiile. Este absolvent al Universităţii din Zürich (1996), unde a studiat la Facultatea de Drept, în prezent fiind avocat. Pasiunea pentru muzică o are de cînd era mic copil, intrînd la vîrsta de 11 ani în Corul Operei din Zürich, pentru ca apoi să rămînă în Corul suplimentar al Operei. Studiile particulare de pian şi de canto la Conservatorul din Zürich, l-au ajutat să se perfecţioneze în lumea cîntului de care este pasionat. Pasiunea sa pentru dirijat s-a concretizat în concerte cu diverse formaţiuni muzicale în cadru restrîns.

Bogdan Mihăilescu, maestru al chitarei clasice

Bogdan Mihăilescu s-a născut la Bucureşti, pe 14 iunie 1959. Începe să studieze vioara la Liceul Dinu Lipatti, continuînd studiul chitarei clasice la Şcoala de Artă din Bucureşti şi la cea din Cluj, obţinînd Diploma de absolvire cu notă maximă. În 1984, cîştigă Marele trofeu al Concursului naţional de chitară clasică de la Sinaia. În urma acestui succes, începe o intensă activitate concertistică şi pedagogică în România, Germania, Africa de Sud şi Marea Britanie. În perioada 1997-2006, Bogdan Mihăilescu se perfecţionează la Londra, descoperind noi valenţe ale chitarei şi participînd în mod regulat la şedinţele Cursului de măiestrie în cadrul Royal Academy of Music. Compozitoarea letoniană Anna Veismane îi dedică special compoziţia Hidden Dragons, interpretată de Bogdan Mihăilescu în primă audiţie absolută la Ateneul Român în 2012. Din 2014 şi pînă în prezent, Bogdan Mihăilescu susţine numeroase recitaluri camerale internaţionale, sub înaltul patronaj al Institutului Cultural Romăn, în săli renumite din Londra, Paris, Vilnius, Luxemburg, Bruxelles, Sofia, Budapesta şi Sarajevo. Tematica repertoriului ales subliniază vizibilitatea culturii ţării noastre în diferite zone ale Europei. Meritele sale chitaristice, socotite a fi ale unuia dintre importanţii promotori ai chitarei clasice în România, sînt menţionate de reputata revistă Guitar International. Bogdan Mihăilescu cîntă pe o chitară Ramirez Especial clasa I, pe care a selectat-o personal la Madrid, chiar din atelierul celebrului lutier, în 1995.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.