Contactează-ne

Politica

Pe 26 mai voi vota pentru alegerea europarlamentarilor, dar este sub demnitatea mea să votez pentru un Referendum inutil, inaplicabil

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pe 26 mai, Uniunea Europeană ne-a planificat să avem alegeri europarlamentare, pentru a asigura viitorul României în Europa, pentru următorii 5 ani. Tot pe 26 mai, Klaus Iohannis ne-a planificat să avem un Referendum, pentru a-şi asigura viitorul în România pentru următorii 5 ani. Aceste alegeri europarlamentare se vor desfăşura în contextul în care Europa trece printr-o revoluţie populară. Partidele tradiţionale, care au dominat spaţiul politic, trec acum prin cea mai neagră perioadă postbelică. Noile partide înfiinţate sunt reduse la grupuri, mai mult sau mai puţin zgomotoase, a căror singură ideologie se regăseşte doar în ecourile străzii. Suntem încă în situaţia salvatoare, în care marea majoritate a românilor nu sunt convinşi că soluţiile pentru problemele lor se găsesc în stradă, ci la urnele de vot. Preşedintele Klaus Iohannis nu acceptă să reprezinte această majoritate, ci doar pe cei care caută soluţii în stradă. Paradoxal, dar maniera căutării soluţiilor în stradă nu include şi dialogul, ceea ce este după pofta preşedintelui Iohannis, care a exclus dialogul ca formă de comunicare cu adversarii politici.

Singura cale de dialog a lui Klaus Iohannis cu românii este Referendumul

Deloc dezinteresat, Klaus Iohannis a hotărât în spatele uşilor închise ale Cotroceniului, să stea de vorbă doar cu românii pe care îi agreează, taman în ziua alegerilor europarlamentare. Forma de dialog aleasă este un referendum, menit să eclipseze importanţa alegerilor, precum şi faptul că partidul domniei sale îşi promovează la Bruxelles aceiaşi oameni care au ponegrit România, mergând până la a vota împotriva ei. Este de domeniul evidenţei că în România, la toate alegerile europarlamentare, prezenţa la vot nu a depăşit mai mult de 30%, din cauza lipsei de har şi de patriotism a unor europarlamentari. În laboratoarele arondate pe lângă Cotroceni s-a stabilit că pentru creşterea procentului prezenţei la vot trebuiesc luate în calcul şi alte mijloace, printre care şi crearea unor stări emoţionale, care să dinamizeze afluirea românilor spre urnele de vot. În contextul stării de spirit actuale, se estimează pentru 26 mai o prezenţă la vot de circa 35 %, ceea ce pentru PNL şi USR-PLUS este mult prea puţin, după pofta lor de putere. Strategii de pe lângă aceste partide susţin un scenariu aberant, că dacă la alegerile din 26 mai ei vor colecta mai mult de 50% din voturi, vor putea dărâma Guvernul şi vor putea instala la putere un Guvern al lor, susţinut de un conglomerat de partide şi partiduleţe, care sunt pregătite să-şi abandoneze propriile interese şi să conducă coerent şi unitar o Românie deja dezbinată de Klaus Iohannis. Klaus Iohannis îşi exprimă cu vehemenţă convingerea că numai tinerii străzii şi alţi câţiva de prin PNL, pot contribui la schimbarea în bine a României, prin implicarea lor în dezbaterea publică de idei şi soluţii. Convingerea preşedintelui s-a dovedit a fi un act steril, pentru că din partea acestora nu au fost promovate până acum decât violenţă, înjurături, invective şi sloganul de sorginte fascistă cu „Ciuma roşie“. Prin mesajele de campanie transmise, Klaus Iohannis şi PNL dovedesc că referendumul este mult mai important pentru ei decât alegerile europarlamentare, de aceea întrebările acestui referendum au fost menite de Iohannis să înfierbânte emoţional cât mai multe capete de români. Singurul interes al lui Klaus Iohannis gravitează în jurul celui de al doilea mandat de preşedinte, de care are nevoie ca de libertate. Aceasta în condiţiile în care majoritatea românilor, inclusiv dintre cei care l-au votat în 2014, s-au săturat de prezenţa lui la vârful statului, uzurpând funcţia de mediator naţional. În lipsa unor argumente suplimentare, care să scoată mai mulţi români din dulcea amorţire duminicală, pentru ai aduce în prejma urnelor de vot pentru europarlamentare, preşedintele a preluat iniţiativa referendumului de la haştagişti, care culmea nu vor să-l mai vadă preşedinte încă un mandat, chiar dacă şi-a plimbat geaca roşie printre ei, prin Piaţa Victoriei. Dezbaterile pentru alegerile europarlamentare s-au limitat din partea acestor tineri doar la miştouri, băşcălii şi critici pe facebook. Decizia finală, este că pe lângă buletinul de vot pentru europarlamentare, tot românul va mai fi îmbiat cu încă două buletine suplimentare conţinând întrebările Referendumului, la care trebuie să răspundă cu DA sau cu NU, fiecare după cum îl duce priceperea.

După calculul lui Klaus Iohannis, emoţia Referendumului trebuie să bată emoţia alegerilor europarlamentare

Pe 25 aprilie, cu o lună înainte de alegeri, Klaus Iohannis a transmis prin purtătorul de cuvânt întrebările, cu care vrea să consulte părerea românilor. Miza Referendumului este una pur electorală, care vizează doar mobilizarea electoratului pentru vot. Deşi Referendumul are doar un rol consultativ, pe Iohannis îl interesează să ridice procentul europarlamentarilor liberali la nivelul procentului răspunsului DA la întrebări. Klaus Iohannis este conştient că dacă Referendumul nu este validat, poate pune cruce dorinţei sale de a mai obţine un nou mandat prezidenţial. Dacă Referendumul este validat, Iohannis omite să spună românilor că acesta nu produce nici un efect direct. Rezultatul referendumului rămâne doar la nivel de obligaţie morală, ca şi în cazul Referendumului lui Traian Băsescu cu Parlamentul unicameral şi cu limitarea numărului de parlamentari la 300. Pentru a obţine cât mai multe mandate de europarlamentari liberali, Klaus Iohannis a contat pe seducţia întrebărilor, strecurate subversiv pe cele două buletine suplimentare pe care românii, care vor dori să participe şi la Referendum, le vor primi. Primul buletin conţine o întrebare: „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“. Al doilea buletin conţine un conglomerat de două întrebări: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?“. Orice român care se prezintă la vot pentru alegeri are dreptul să opteze dacă se aventurează sau nu, să răspundă la întrebările Referendumului. Nu trebuie neglijat faptul că, pentru a desluşi dedesubturile întrebărilor, mai ales a celor de pe al doilea buletin, trebuie posezi temeinice cunoştinţe drept.

Capcanele întrebărilor Referendumului

Toate cele trei întrebări ale referendumului întrunesc elementele constitutive ale unor reale capcane, pe care Klaus Iohannis şi partizanii săi le maschează cu argumente aiuritoare, menite să prostească pe cei mai slabi de înger. În primul rând, pentru a fi transpuse în practică răspunsurile valide la cele trei întrebări este necesară modificarea obligatorie a Constituţiei. Văzându-le şi din avion, cele trei întrebări nu reprezintă decât lansarea unei dezbateri populare privind modificarea Constituţiei, subiect care s-ar justifica doar într-o campanie prezidenţială, nu pentru o campanie de alegeri europarlamentare. Dar campania prezidenţială este proiectată abia în luna noiembrie, ceea ce dovedeşte că Iohannis al nostru fură startul cu 6 luni mai devreme, în dezavantajul celorlalţi candidaţi, care or fi. În al doilea rând, Klaus Iohannis îşi motivează conţinutul întrebărilor pe îngrijorarea sa privind asaltul PSD asupra justiţiei, botezându-l de altfel şi „Referendumul privind Justiţia“. Din spusele lui Iohannis şi compania penelistă, repetate până la lehamitea noastră, cu acest Referendum zilele guvernării PSD sunt numărate. În aceste condiţii, avem dreptul de a ne mira, de ce mai pune Iohannis astfel de întrebări, care se dovedesc că nu sunt croite să răspundă la aşteptările pe termen lung ale românilor? Privind numai din această perspectivă se vede de la o poştă că întrebările vizează numai guvernarea PSD, nu toate guvernările care vor urma. În al treilea rând, pentru a putea vota cele două buletine ale Referendumului, orice român trebuie să înţeleagă atât întrebările, cât şi consecinţele lor. Culmea ridicolului, pe care nu a reuşit să o atingă nici măcar Viorica Dăncilă, a reuşit să o atingă Klaus Iohannis, la o intervenţie publică de săptămâna trecută, când a dovedit că nici el nu mai ştia conţinutul întrebărilor puse de el la Referendum. Cel puţin întrebările de pe cel de al doilea buletin sunt atât de alambicate, că până şi cei cu studii de specialitate se descurcă greu pentru a le descifra. Faptul că părintele Referendumului nu a reuşit să reţină conţinutul întrebărilor, dovedeşte că nu el este autorul acestor întrebări şi că le-a primit în plic. În al patrulea rând, Klaus Iohannis a încălcat grosolan cerinţele în materie de Referendum ale Comisiei de la Veneţia, pe care o tot recomandă PSD-ului. Comisia de la Veneţia a recomandat ca Referendumul să nu se ţină odată cu alegerile europarlamentare. Comisia a recomandat ca problema supusă votului să fie clară. Comisia a recomandat să se garanteze libertatea de vot a cetăţeanului, pentru a nu fi obligat să aprobe sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele, cum este cazul celui de al doilea buletin. În al cincilea rând, Klaus Iohannis este primul preşedinte român care a inventat un Referendum pentru a face un sondaj de opinie. Când a vrut să explice în faţa naţiunii ce a vrut să transmită prin cele trei întrebări ale Referendumului, Klaus Iohannis a dat un răspuns stupefiant, sintetizat în propoziţia „Votând Referendumul, votaţi împotriva PSD“. O manipulare ordinară, care deturnează întreaga construcţie a temelor Referendumului, aprobate de Parlament, menită să subordoneze rezultatul alegerilor europarlamentare funcţie de întrebările lui Klaus Iohannis. Klaus Iohannis a declarat că vrea să afle astfel „câţi vor vota alături de mine şi câţi alături de PSD“, făcând astfel trimitere la momentul alegerilor prezidenţiale care vor avea loc peste 6 luni. Klaus Iohannis susţine public şi altă inepţie, aceea că orice vot pentru Referendum este un vot care nu mai confirmă actualul regim de guvernare, pervertind astfel buna credinţă a românilor în valorile Constituţiei. Astfel, preşedintele tuturor românilor se substituie Constituţiei, inventând inepţia că prin Referendum se urmăreşte „reconfirmarea unui regim“. Şi noi, naivi cetăţeni marginali ai României, care credeam că „reconfirmarea unui regim“ este planificată a avea loc abia în 2020, cu ocazia alegerilor parlamentare interne. De aceea, pe 26 mai voi merge să votez doar nişte europarlamentari. Referendumul lui Iohannis, inutil şi cu iz de furt calificat, nu mă interesează, îmi afectează şi bruma de demnitate rămasă necălcată în picioare.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. MILITIAN

    24 mai 2019 at 1:27 PM

    Infractorii si HOTII neprinsi,nu voteaza la referendum.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

Klaus Iohannis promovează educaţia, sănătatea şi bunăstarea economică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Klaus Iohannis şi-a lansat programul pentru alegerile prezidenţiale, intitulat ”Împreună pentru România normală”. Documentul menţionează, printre priorităţi, creşterea calităţii educaţiei, îmbunătăţirirea serviciilor de sănătate, stoparea defrişărilor ilegale, dezvoltărea economică pe baze sănătoase. România normală înseamnă România educată, cu un sistem de învăţămînt echitabil şi de calitate, centrat pe cîteva principii. Printre aceste principii se numără accesul fiecărui copil la o educaţie de calitate, care să îi ofere premisele unei cariere de succes, diminuarea decalajelor dintre urban şi rural, reducerea abandonului şcolar. Toate spaţiile educaţionale trebuie să reprezinte medii sigure pentru elevi şi profesori. Pentru aceasta, este necesară alocarea de fonduri pentru atingerea standardelor igienico-sanitare şi de siguranţă la incendiu. Programul menţionează şi alocarea de resurse suficiente pentru educaţie, atît pentru şcoli, cît şi pentru salariile cadrelor didactice. O Românie normală este o ţară în care se construiesc spitale, în care sistemul sanitar este centrat pe asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii medicale de calitate. Concret, se impun: consolidarea medicinei primare şi ambulatorii, asigurarea sustenabilităţii sistemului de medicină de urgenţă, oprirea exodului medicilor, prevenţia şi educaţia pentru sănătate, creşterea finanţării şi controlul cheltuirii banului public. Integrarea socio-economică a persoanelor din comunităţile marginalizate este o prioritate esenţială. Se impune adoptarea cît mai rapidă a unor măsuri eficiente de revitalizare a comunităţilor defavorizate din mediul urban şi rural prin integrarea funcţională a serviciilor medicale, sociale şi educaţionale. România normală înseamnă investiţii în creşe şi grădiniţe cu program prelungit, în sisteme de tip after school, în centre de plasare şi reconversie a forţei de muncă, precum şi în măsuri de promovare a „îmbătrînirii active”, astfel încît trendul demografic negativ să se atenueze, iar riscul de sărăcie să se diminueze semnificativ.

Stoparea defrişărilor ilegale

În România normală, protejarea mediului înconjurător este obligatorie. Defrişările ilegale constituie o reală problemă, iar stoparea acestora trebuie să reprezinte o prioritate în direcţia protecţiei pădurilor. Acţiunile de împădurire şi regenerare trebuie să continue într-un ritm alert pentru a diminua, astfel, din efectele negative ale defrişărilor. În ceea ce priveşte pădurile virgine, este importantă finalizarea, cît mai rapidă, a procesului de identificare şi cartare, astfel încît starea acestora să nu fie periclitată. România normală înseamnă stabilitate economică şi creştere sănătoasă pe termen lung. Concret, asta înseamnă proiecte de buget fezabile, nu bazate pe cifre false cum le-a făcut PSD. Programul vizează şi eficientizarea ANAF în colectarea veniturilor, prin informatizare şi digitalizare, dar şi prin eliminarea politizării care a afectat funcţionarea instituţiei în ultimii ani. Preşedintele doreşte şi recuperarea prejudiciilor din diferite forme de evaziune fiscală sau corupţie, consolidarea sectorului privat. Industria auto este vîrful de lance al al competitivităţii industriale şi trebuie sprijinită prin măsuri ferme de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi feroviare, precum şi prin interconectarea învăţămîntului superior, a cercetării-dezvoltării cu sectorul auto şi IT&C. Infrastructura de transport rutier este principala provocare, dar trebuie dezvoltată şi infrastructura feroviară, maritimă sau aeriană. Sectorul IT&C trebuie să devină un vîrf de lance în modificarea structurală, tehnologică şi inovativă la scara întregii noastre economii, precum şi în sfera sectorului public. În agricultură, producătorii mici şi mijlocii trebuie susţinuţi pentru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale şi regionale.

Comanda: PNL, executant Grupul de Presă Accent SRL, tiraj 2.000, cod mandatar 31190005

Citește știrea

Actualitate

Desant liberal: “Neamţul merită şi are nevoie de un preşedinte de Consiliu Judeţean liberal”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ europarlamentarul Siegfried Mureşan a susţinut o conferinţă de presă alături de liderii liberali nemţeni ■ ei au atacat PSD şi şi-au exprimat încrederea că guvernul liberal va obţine voturile necesare ■

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan a fost prezent în Neamţ, la sfîrşitul săptămînii trecute, şi a susţinut o conferinţă de presă alături de liderii liberali nemţeni. Vicepreşedintele Partidului Popular European Siegfried Mureşan a vorbit despre fondurile europene pe care a reuşit să le obţină pentru judeţul Neamţ, dar şi despre acţiunile viitoare pe care le va întreprinde pentru nemţeni. “Am avut discuţii şi cu organizaţia municipală Piatra Neamţ şi le-am spus că sînt alte municipii care au realizat proiecte de succes pentru transport electric, însă aici la Piatra Neamţ transportul în comun este în subordinea Consiliului Judeţean, deci este ţinut pe loc. Chiar vineri m-am întîlnit la Bruxelles cu reprezentanţi ai CJ Braşov, care au participat la un tîrg de autoturisme pentru transport electric, pe care urmează să le cumpere cu ajutorul fondurilor europene. La fel ar face şi Dragoş Chitic la Piatra Neamţ dacă nu ar fi ţinut pe loc de preşedintele CJ Neamţ. Se vede diferenţa unde există preşedinte de Consiliu Judeţean de la PNL. De exemplu, Klaus Iohannis a fost săptămîna asta la Suceava unde s-a inaugurat un nou corp la Spitalul Judeţean, care a fost construit într-un an de zile. De aceea, Neamţul merită şi are nevoie de un preşedinte de Consiliu Judeţean liberal. Apelul nostru către colegii din alte partide este să voteze guvernul PNL, să o scoatem pe Viorica Dăncilă de la Guvernul Victoria. Orice zi în care Dăncilă este la Palatul Victoria este un risc pentru fiecare român, pentru bunăstarea lor (ei decid cu privire la bugetul de stat, iar bugetul de stat este jumătate din salariul fiecărui român). Aşa cum am promis vom obţine fonduri europene pentru anveloparea a 500.000 de apartamente, pentru extinderea reţelei de gaz pînă în 2024. Am propus un set unic de norme şi reguli pentru accesarea fondurilor europene pentru toate ţările UE şi vom introduce o interdicţie de adăuga birocraţie la nivel naţional. În luna aprilie în plenul PE a trebuit să votăm pentru evitarea dublului standard. Însă asta s-a negociat în timpul preşedinţiei Dăncilă, iar cei de la PSD au permis excepţii – portiţe de scăpare pentru unii producători. Noul Guvern PNL va transpune această legislaţie europeană extrem de strict, ca să nu existe portiţe. Niciun român cinstit nu trebuie să se teamă de guvernul PNL, ci dimpotrivă să îl aştepte cu bucurie! Da, categoric, vreau să deschid un birou de europarlamentar la Neamţ, după campanie. Am decis ca toate judeţele României să fie acoperite de europarlamentarii PNL, să fie responsabili de aceste judeţe”, a declarat Siegfried Mureşan. Preşedintele PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc, a făcut un apel către toţi parlamentarii de Neamţ să voteze Guvernul PNL: “Apreciez ce au făcut colegii mei europarlamentari, în mod special Siegfried Mureşan în ceea ce priveşte negocierile pe care le-au purtat pentru a aloca subvenţii şi fonduri pentru localităţile afectate de inundaţii. Aceşti bani au fost alocaţi şi trimişi către Guvernul României. Urmează să ajungă şi în judeţul Neamţ, pentru Valea Muntelui. A obţinut şi 80 milioane de euro pentru fermieri în cazul în care vor fi iar probleme cu pesta porcină. Vreau să fac un apel pentru toţi parlamentarii din Neamţ: să meargă, în momentul în care se va vota guvernul PNL, la şedinţă. Să voteze guvernul PNL dacă îşi doresc cu adevărat o autostradă, un spital regional pentru Moldova. Orice formă de boicot va arătat că nu îşi doresc dezvoltarea acestui judeţ. Ştim ce culoare politică are guvernul actual şi nu cred că s-a văzut un metru de autostradă în Neamţ sau la Iaşi spitalul regional. Aşa cum le-am solicitat să voteze moţiunea, sper că acum în al 12-lea ceas să meargă la vot în Parlamentul României cînd va fi supus la vot Guvernul să arate că le pasă de nemţeni! Noul Guvern va avea ca principal obiectiv demararea lucrărilor pentru autostrada Moldovei şi a spitalului regional”. Deputatul Laurenţiu Leoreanu, nominalizat pentru un portofoliu în noul guvern, şi-a exprimat şi el încrederea că liberalii vor obţine voturile necesare pentru a ajunge la guvernare. “Aşa cum a fost o percepţie falsă la moţiune că nu va trece şi acum există o percepţie din partea unora că nu va trece Guvernul, pentru că este cunoscută configuraţia Parlamentului. Cu toate acestea eu cred că forţele politice care au votat această moţiune de cenzură or să voteze noul Guvern să nu lase România cu un guvern peticit şi puteri limitate. Şi pînă la urmă ne-am dat mîna să trecem moţiunea de cenzură şi acum nu cred că e cazul să căutăm diferite motive şi neînţelegeri şi să nu venim la vot. Asta ar însemna să o păstrăm pe Dăncilă, deci nu am făcut nimic. Trebuie să avem cît mai repede un guvern, să intre România pe un făgaş normal. Miza mea nu este să fiu ministru într-un guvern. Miza mea e să avem un guvern PNL, ca lucrurile să înceapă să meargă constructiv, să înceapă proiectele pentru Moldova. Este o onoare pentru mine că am fost nominalizat pentru un portofoliu. Mulţi dintre colegii mei – inclusiv cei de faţă pot şi buni miniştri – eu voi fi acolo unde partidul îmi cere, pentru că nu vorbim de mize personale, vorbim de miza ţării, de un guvern PNL”, a declarat Laurenţiu Leoreanu.

Citește știrea

Advertorial

”Ministru Răzvan Cuc ar trebui adus în faţa Justiţiei pentru subminarea activităţii companiei Tarom”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ susţine senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu a cerut, printr-o declaraţie publică, ca ministrul transporturilor să fie adus în faţa Justiţiei pentru că a ordonat ca în ziua votului moţiunii de cenzură avioanele companiei Tarom să rămînă la sol. „Recentele dezăluiri apărute în spaţiul public cu privire la încercările ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, de a impune ca toate avioanele companiei Tarom să rămînă la sol în ziua votului pentru moţiunea de cenzură, creionează profilul un om slab, speriat şi depăşit de situaţie, capabil de orice pentru ca PSD să rămînă la putere. Împiedicarea prin aceste metode a parlamentarilor din opoziţie de a ajunge la Bucureşti în ziua votului final, depăşeşte orice logică şi trece dincolo de graniţele unei dispute politice, fireşti într-o democraţie. Răzvan Cuc ar trebui adus în faţa Justiţiei, pentru că deciziile sale, din fericire nepuse în practică, subminează în mod evident activitatea companiei Tarom. Încă odată, PSD şi Răzvan Cuc demonstrează că tratează instituţii şi companii ale statului ca pe propriile feude şi încearcă să-şi impună puncte de vedere care nu au nimic în comun cu funcţionarea statului de drept. Astăzi, oricît de mult ar încerca Răzvan Cuc să nege că ar fi dat un asemenea ordin, declaraţiile celor care au avut curajul să i se opună, arată în mod clar contrariul. PNL salută pe această cale decizia directorului companiei Tarom de a nu se supune unui asemenea ordin aberant venit din partea unui ministru care s-a făcut remarcat doar prin şedinţele foto şi contracte rupte, teatral, în faţa camerelor de luat vederi. În urma Guvernului PSD, care-şi petrece ultimele zile la Palatul Victoria, rămîne, dincolo de dezastrul economic şi social, trista amintire a unei găşti care a dorit să confişte România”, a declarat Eugen Ţapu.

Citește știrea

Trending