Contactează-ne

Politica

Pe 26 mai voi vota pentru alegerea europarlamentarilor, dar este sub demnitatea mea să votez pentru un Referendum inutil, inaplicabil

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pe 26 mai, Uniunea Europeană ne-a planificat să avem alegeri europarlamentare, pentru a asigura viitorul României în Europa, pentru următorii 5 ani. Tot pe 26 mai, Klaus Iohannis ne-a planificat să avem un Referendum, pentru a-şi asigura viitorul în România pentru următorii 5 ani. Aceste alegeri europarlamentare se vor desfăşura în contextul în care Europa trece printr-o revoluţie populară. Partidele tradiţionale, care au dominat spaţiul politic, trec acum prin cea mai neagră perioadă postbelică. Noile partide înfiinţate sunt reduse la grupuri, mai mult sau mai puţin zgomotoase, a căror singură ideologie se regăseşte doar în ecourile străzii. Suntem încă în situaţia salvatoare, în care marea majoritate a românilor nu sunt convinşi că soluţiile pentru problemele lor se găsesc în stradă, ci la urnele de vot. Preşedintele Klaus Iohannis nu acceptă să reprezinte această majoritate, ci doar pe cei care caută soluţii în stradă. Paradoxal, dar maniera căutării soluţiilor în stradă nu include şi dialogul, ceea ce este după pofta preşedintelui Iohannis, care a exclus dialogul ca formă de comunicare cu adversarii politici.

Singura cale de dialog a lui Klaus Iohannis cu românii este Referendumul

Deloc dezinteresat, Klaus Iohannis a hotărât în spatele uşilor închise ale Cotroceniului, să stea de vorbă doar cu românii pe care îi agreează, taman în ziua alegerilor europarlamentare. Forma de dialog aleasă este un referendum, menit să eclipseze importanţa alegerilor, precum şi faptul că partidul domniei sale îşi promovează la Bruxelles aceiaşi oameni care au ponegrit România, mergând până la a vota împotriva ei. Este de domeniul evidenţei că în România, la toate alegerile europarlamentare, prezenţa la vot nu a depăşit mai mult de 30%, din cauza lipsei de har şi de patriotism a unor europarlamentari. În laboratoarele arondate pe lângă Cotroceni s-a stabilit că pentru creşterea procentului prezenţei la vot trebuiesc luate în calcul şi alte mijloace, printre care şi crearea unor stări emoţionale, care să dinamizeze afluirea românilor spre urnele de vot. În contextul stării de spirit actuale, se estimează pentru 26 mai o prezenţă la vot de circa 35 %, ceea ce pentru PNL şi USR-PLUS este mult prea puţin, după pofta lor de putere. Strategii de pe lângă aceste partide susţin un scenariu aberant, că dacă la alegerile din 26 mai ei vor colecta mai mult de 50% din voturi, vor putea dărâma Guvernul şi vor putea instala la putere un Guvern al lor, susţinut de un conglomerat de partide şi partiduleţe, care sunt pregătite să-şi abandoneze propriile interese şi să conducă coerent şi unitar o Românie deja dezbinată de Klaus Iohannis. Klaus Iohannis îşi exprimă cu vehemenţă convingerea că numai tinerii străzii şi alţi câţiva de prin PNL, pot contribui la schimbarea în bine a României, prin implicarea lor în dezbaterea publică de idei şi soluţii. Convingerea preşedintelui s-a dovedit a fi un act steril, pentru că din partea acestora nu au fost promovate până acum decât violenţă, înjurături, invective şi sloganul de sorginte fascistă cu „Ciuma roşie“. Prin mesajele de campanie transmise, Klaus Iohannis şi PNL dovedesc că referendumul este mult mai important pentru ei decât alegerile europarlamentare, de aceea întrebările acestui referendum au fost menite de Iohannis să înfierbânte emoţional cât mai multe capete de români. Singurul interes al lui Klaus Iohannis gravitează în jurul celui de al doilea mandat de preşedinte, de care are nevoie ca de libertate. Aceasta în condiţiile în care majoritatea românilor, inclusiv dintre cei care l-au votat în 2014, s-au săturat de prezenţa lui la vârful statului, uzurpând funcţia de mediator naţional. În lipsa unor argumente suplimentare, care să scoată mai mulţi români din dulcea amorţire duminicală, pentru ai aduce în prejma urnelor de vot pentru europarlamentare, preşedintele a preluat iniţiativa referendumului de la haştagişti, care culmea nu vor să-l mai vadă preşedinte încă un mandat, chiar dacă şi-a plimbat geaca roşie printre ei, prin Piaţa Victoriei. Dezbaterile pentru alegerile europarlamentare s-au limitat din partea acestor tineri doar la miştouri, băşcălii şi critici pe facebook. Decizia finală, este că pe lângă buletinul de vot pentru europarlamentare, tot românul va mai fi îmbiat cu încă două buletine suplimentare conţinând întrebările Referendumului, la care trebuie să răspundă cu DA sau cu NU, fiecare după cum îl duce priceperea.

După calculul lui Klaus Iohannis, emoţia Referendumului trebuie să bată emoţia alegerilor europarlamentare

Pe 25 aprilie, cu o lună înainte de alegeri, Klaus Iohannis a transmis prin purtătorul de cuvânt întrebările, cu care vrea să consulte părerea românilor. Miza Referendumului este una pur electorală, care vizează doar mobilizarea electoratului pentru vot. Deşi Referendumul are doar un rol consultativ, pe Iohannis îl interesează să ridice procentul europarlamentarilor liberali la nivelul procentului răspunsului DA la întrebări. Klaus Iohannis este conştient că dacă Referendumul nu este validat, poate pune cruce dorinţei sale de a mai obţine un nou mandat prezidenţial. Dacă Referendumul este validat, Iohannis omite să spună românilor că acesta nu produce nici un efect direct. Rezultatul referendumului rămâne doar la nivel de obligaţie morală, ca şi în cazul Referendumului lui Traian Băsescu cu Parlamentul unicameral şi cu limitarea numărului de parlamentari la 300. Pentru a obţine cât mai multe mandate de europarlamentari liberali, Klaus Iohannis a contat pe seducţia întrebărilor, strecurate subversiv pe cele două buletine suplimentare pe care românii, care vor dori să participe şi la Referendum, le vor primi. Primul buletin conţine o întrebare: „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“. Al doilea buletin conţine un conglomerat de două întrebări: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?“. Orice român care se prezintă la vot pentru alegeri are dreptul să opteze dacă se aventurează sau nu, să răspundă la întrebările Referendumului. Nu trebuie neglijat faptul că, pentru a desluşi dedesubturile întrebărilor, mai ales a celor de pe al doilea buletin, trebuie posezi temeinice cunoştinţe drept.

Capcanele întrebărilor Referendumului

Toate cele trei întrebări ale referendumului întrunesc elementele constitutive ale unor reale capcane, pe care Klaus Iohannis şi partizanii săi le maschează cu argumente aiuritoare, menite să prostească pe cei mai slabi de înger. În primul rând, pentru a fi transpuse în practică răspunsurile valide la cele trei întrebări este necesară modificarea obligatorie a Constituţiei. Văzându-le şi din avion, cele trei întrebări nu reprezintă decât lansarea unei dezbateri populare privind modificarea Constituţiei, subiect care s-ar justifica doar într-o campanie prezidenţială, nu pentru o campanie de alegeri europarlamentare. Dar campania prezidenţială este proiectată abia în luna noiembrie, ceea ce dovedeşte că Iohannis al nostru fură startul cu 6 luni mai devreme, în dezavantajul celorlalţi candidaţi, care or fi. În al doilea rând, Klaus Iohannis îşi motivează conţinutul întrebărilor pe îngrijorarea sa privind asaltul PSD asupra justiţiei, botezându-l de altfel şi „Referendumul privind Justiţia“. Din spusele lui Iohannis şi compania penelistă, repetate până la lehamitea noastră, cu acest Referendum zilele guvernării PSD sunt numărate. În aceste condiţii, avem dreptul de a ne mira, de ce mai pune Iohannis astfel de întrebări, care se dovedesc că nu sunt croite să răspundă la aşteptările pe termen lung ale românilor? Privind numai din această perspectivă se vede de la o poştă că întrebările vizează numai guvernarea PSD, nu toate guvernările care vor urma. În al treilea rând, pentru a putea vota cele două buletine ale Referendumului, orice român trebuie să înţeleagă atât întrebările, cât şi consecinţele lor. Culmea ridicolului, pe care nu a reuşit să o atingă nici măcar Viorica Dăncilă, a reuşit să o atingă Klaus Iohannis, la o intervenţie publică de săptămâna trecută, când a dovedit că nici el nu mai ştia conţinutul întrebărilor puse de el la Referendum. Cel puţin întrebările de pe cel de al doilea buletin sunt atât de alambicate, că până şi cei cu studii de specialitate se descurcă greu pentru a le descifra. Faptul că părintele Referendumului nu a reuşit să reţină conţinutul întrebărilor, dovedeşte că nu el este autorul acestor întrebări şi că le-a primit în plic. În al patrulea rând, Klaus Iohannis a încălcat grosolan cerinţele în materie de Referendum ale Comisiei de la Veneţia, pe care o tot recomandă PSD-ului. Comisia de la Veneţia a recomandat ca Referendumul să nu se ţină odată cu alegerile europarlamentare. Comisia a recomandat ca problema supusă votului să fie clară. Comisia a recomandat să se garanteze libertatea de vot a cetăţeanului, pentru a nu fi obligat să aprobe sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele, cum este cazul celui de al doilea buletin. În al cincilea rând, Klaus Iohannis este primul preşedinte român care a inventat un Referendum pentru a face un sondaj de opinie. Când a vrut să explice în faţa naţiunii ce a vrut să transmită prin cele trei întrebări ale Referendumului, Klaus Iohannis a dat un răspuns stupefiant, sintetizat în propoziţia „Votând Referendumul, votaţi împotriva PSD“. O manipulare ordinară, care deturnează întreaga construcţie a temelor Referendumului, aprobate de Parlament, menită să subordoneze rezultatul alegerilor europarlamentare funcţie de întrebările lui Klaus Iohannis. Klaus Iohannis a declarat că vrea să afle astfel „câţi vor vota alături de mine şi câţi alături de PSD“, făcând astfel trimitere la momentul alegerilor prezidenţiale care vor avea loc peste 6 luni. Klaus Iohannis susţine public şi altă inepţie, aceea că orice vot pentru Referendum este un vot care nu mai confirmă actualul regim de guvernare, pervertind astfel buna credinţă a românilor în valorile Constituţiei. Astfel, preşedintele tuturor românilor se substituie Constituţiei, inventând inepţia că prin Referendum se urmăreşte „reconfirmarea unui regim“. Şi noi, naivi cetăţeni marginali ai României, care credeam că „reconfirmarea unui regim“ este planificată a avea loc abia în 2020, cu ocazia alegerilor parlamentare interne. De aceea, pe 26 mai voi merge să votez doar nişte europarlamentari. Referendumul lui Iohannis, inutil şi cu iz de furt calificat, nu mă interesează, îmi afectează şi bruma de demnitate rămasă necălcată în picioare.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. MILITIAN

    24 mai 2019 at 1:27 PM

    Infractorii si HOTII neprinsi,nu voteaza la referendum.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Candidaturi la Primăria Piatra: USR „a schimbat modificarea”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ USR a bătut palma cu PLUS şi noul candidat este Cosmin Asandei

Mişcare ciudată a USR, la Neamţ, care şi-a „retrogradat” candidatul la Primăria Piatra Neamţ, după ce a bătut palma cu PLUS pentru a merge cu liste comune în alegerile locale.

În sine, mişcarea este una normală, însă ciudăţenia rezidă în aceea că a fost făcută la puţin timp după ce propriul candidat la primărie a fost anunţat cu „surle şi trîmbiţe”. Ce fel de mesaj transmiţi cînd îţi anunţi candidatul la primărie, cu declaraţiile publice de rigoare, e cel mai bun, va cîştiga etc, pentru ca la scurt timp să descoperi că nu e cel mai bun, că altul e cel mai bun, iar candidatul tău e de… locul doi, adică de viceprimar? Bine că n-au apucat să tipărească afişele electorale. Fără răutate, dar pînă la înscrierea candidaturilor, în ritmul acesta, USR mai poate schimba candidatul de vreo două-trei ori.

Iată comunicatul USR: „Conducerile organizaţiilor judeţene USR şi PLUS Neamţ au ajuns la un acord privind candidatura pe liste comune la alegerile locale pentru Consiliul Judeţean Neamţ şi Municipiul Piatra Neamţ. Neamţ este al treilea judeţ la nivel naţional, după Bihor şi Sibiu, şi primul din Moldova în care cele două formaţiuni politice semnează un acord pentru a candida împreună la alegerile locale.

Astfel, în urma negocierilor purtate în ultimele săptămâni, s-a decis ca pentru Primăria Piatra Neamţ să candideze reprezentantul PLUS, Cosmin Asandei, în timp ce propunerea USR, Marius Irimia, va fi candidatul pentru funcţia de viceprimar. În privinţa alegerilor pentru Consiliul Judeţean, USR va da candidaţii atît pentru funcţia de preşedinte, cît şi pentru cea de vicepreşedinte, alegerile interne pentru desemnarea candidaţilor urmînd să aibă loc în cadrul Conferinţei Judeţene a USR Neamţ din 15 februarie. De asemenea, tot prin negociere a fost stabilit şi algoritmul după care vor fi ocupate poziţiile pe liste, numele candidaţilor urmînd să fie făcute publice ulterior.

„Întrăm în linie dreaptă cu pregătirea alegerilor locale şi, iată, sîntem al treilea judeţ din ţară unde USR şi PLUS decid să candideze împreună pe aceeaşi listă. Este un semnal clar de unitate pe care îl dăm, mai ales că în scurt timp vom fi un singur partid. În perioada următoare, acolo unde există candidaţi de la ambele formaţiuni, vor avea loc negocieri locale şi vom decide sub ce formulă vom candida. Referindu-mă strict la USR, filialele locale existente continuă să-şi desemneze candidaţii pentru alegerile locale, în timp ce echipa de extindere lucrează pentru a putea avea candidaţi în cît mai multe localităţi din judeţ”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ.

„Prin semnarea acordului privind desemnarea candidaţilor comuni pentru Piatra Neamţ şi Consiliul Judeţean Neamţ, am făcut încă un pas important spre fuziunea celor două partide, USR şi PLUS, fuziune aşteptată şi dorită de cetăţeni. Este primul acord din zona Moldovei şi sperăm să dăm un semnal pentru toate filialele din ţară. Aş vrea să transmit că noi, Alianţa USR PLUS, am înţeles şi respectat dorinţa alegătorilor de a oferi o alternativă puternică la actuala clasa politică şi că doar împreună vom putea să oferim proiecte şi soluţii pentru dezvoltarea localităţilor din judeţul Neamţ”, a declarat Ionuţ Meraru, preşedintele PLUS Neamţ”.

 FOTO: sursa USR – Aceasta este o fotografie trimisă de USR. Mai era una în care erau cei doi lideri USR Neamţ şi PLUS Neamţ. Niciuna cu noul candidat la primărie. Aşa că o publicăm şi noi pe cea de grup şi vă provocăm pe dumneavoastră să-l identificaţi pe candidatul USR PLUS la primărie. Că noi n-am reuşit.

UPDATE: Cititorii l-au identificat pe candidat.

Citește știrea

Advertorial

Guvernul PNL aduce fonduri în valoare de milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “am speranţa că astfel cît mai mulţi nemţeni se vor întoarce acasă”, declară deputatul PNL de Neamţ Mugur Cozmanciuc

Deputatul PNL de Neamţ Mugur Cozmanciuc a emis recent un comunicat de presă prin care anunţă că guvernul PNL va aduce fonduri europene de 250 de milioane de euro şi că, astfel, nemţenii vor fi convinşi să se întoarcă acasă.

“Guvernul PNL a anunţat că va lansa, în viitorul apropiat, o serie de proiecte europene, în valoare de 250 milioane de euro, care vor contribui la dezvoltarea României, inclusiv a judeţului Neamţ.

Deşi cei de la PSD încearcă să împiedice buna funcţionare a României, prin sabotarea guvernării, PNL, prin Guvernul interimar, face treabă bună în continuare, pentru a sluji interesele cetăţenilor.

Cu ajutorul celor 250 milioane de euro se vor crea 1.000 de locuri de muncă, îi vom încuraja pe cei plecaţi peste hotare să se întoarcă în ţară. Am speranţa că astfel cît mai mulţi nemţeni se vor întoarce acasă, pentru a contribui la dezvoltarea judeţului Neamţ.

Totodată, văzînd cum sabotează cei de la PSD viitorul României militez pentru organizarea alegerilor anticipate, pentru a avea un Parlament care să sprijine eforturile de a continua reformele începute de Guvernul PNL. Împreună mergem mai departe”, spune Mugur Cozmanciuc.

Acesta oferă apoi mai multe informaţii despre respectivele proiecte europene: “Guvernul României a aprobat 10 apeluri de proiecte pentru Programul Operaţional Capital Uman în valoare de 250 de milioane de euro.  Două dintre apeluri sunt destinate românilor din diaspora: 30 de milioane de euro pentru antrepenorii români din diaspora – banii vor veni în sprijinul a 180 de start-up-uri înfiinţate de cetăţeni români plecaţi în străinătate. Apelul este intitulat „România Te Aşteaptă” şi dă o şansă de revenire diasporenilor în ţară. Prin această linie de finanţare avem în vedere crearea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Apelul va fi lansat cel tîrziu în luna martie; 30 de milioane de euro pentru copiii din familiile plecate la muncă în străinătate – 1.000 de copii, incluşi în cadrul apelului de proiect, vor beneficia de programe tip after-school, mai exact un pachet care combină activităţile educaţionale, masa caldă şi echipamente de joacă. Este cel mai avansat apel de proiect şi va fi lansat în perioada 17-20 februarie.

Alte proiecte: 20 de milioane de euro pentru studenţi – sprijin pentru 200 de start-up-uri ale studenţilor din an terminal în domeniul tehnic. Programul se adresează domeniilor IT, robotică şi automatizări industriale;

30 de milioane de euro pentru angajaţii companiilor – 8.000 de angajaţi vor putea să-şi dezvolte abilităţile şi competenţele în domeniul economiei digitale. Apelul este structurat pe două paliere şi se adresează întreprinderilor mari şi celor mici şi mijlocii;

20 de milioane de euro pentru elevi – programul tip after-school presupune sprijin pentru elevii din clasele 0 – IV cu pachete de măsuri care combină activităţile educaţionale cu echipamente de joacă la nivelul unităţilor şcolare incluse în acest apel;

20 de milioane de euro pentru programe de screening în sarcină – linia de finanţare sprijină prevenţia medicală cu identificarea riscurilor în timpul sarcinii şi vine în ajutorul familiilor tinere. Aceasta este a doua etapă a apelului lansat în luna noiembrie”.

Citește știrea

Politica

Cu asumarea răspunderii Guvernului, Preşedintele Iohannis a vrut să prindă PSD-ul cu pantalonii în vine

Știre publicată în urmă cu

în data de

Agenda politică a României nu se mai scrie în Parlament, ci la Cotroceni. Asistăm la o partidă de şah, în care Klaus Iohannis, hotărât să joace cu albele, atacă PSD-ul, după deschiderea lansată cu alegerile anticipate.

Asumarea răspunderii Guvernului, pe tema alegerii primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene, a fost un test din preambulul declanşării unui război de uzură, prin care Klaus Iohannis vrea să obţină controlul, cu intenţia vădită de a obliga PSD-ul să reacţioneze după cum doreşte domnia sa.

Reacţia PSD-ului a fost moţiunea de cenzură, exact ceea ce şi-a dorit Preşedintele Iohannis, pentru a putea face primul pas spre alegerile anticipate. PSD-ul avea şi alte modalităţi de a reacţiona, dar a ales-o exact pe cea impusă de Klaus Iohannis. Odată depusă moţiunea de cenzură, îngrijorarea lui Klaus Iohannis a fost dictată de riscul ca aceasta să nu treacă. Ludovic Orban a jucat magistral, forţând Guvernul, în seara precedentă dezbaterii moţiunii, să aprobe 25 de ordonanţe de urgenţă, record unic de legiferare, fără dezbaterile şi avizele obligatorii.

În plus, a doua zi în Parlament, Ludovic Orban a avut un discurs de un grobianism ieşit din comun. Prin aceste tactici, premierul Orban şi-a trimis Guvernul acasă, obţinând 261 voturi contra sa şi doar 139 voturi pentru.

 

A fost evident că Ludovic Orban a dorit să fie sigur că Guvernul cade şi a reuşit, cu ajutorul PSD- ului, al Pro România şi al altor 40 de parlamentari. Prin strategia sa, Ludovic Orban a vrut să dea o dublă lovitură. Pe de o parte, a vrut să enerveze cât mai mulţi parlamentari, care să riposteze prin vot negativ. Pe de altă parte, a vrut să arate electoratului cât de mult munceşte Guvernul său şi tocmai un astfel de guvern, care aprobă într-o singură noapte 25 de ordonanţe de urgenţă şi 31 de hotărâri de guvern, să fie trimis acasă de PSD?

Ambele lovituri au reuşit. Liberalii, în frunte cu Ludovic Orban, nu au făcut niciun efort, dar absolut niciunul, de a împiedica să treacă moţiunea, ba din contra. Dovada a fost rezultatul incredibil de redus al susţinerii Guvernului în Parlament, de doar 139 voturi, cu 100 voturi mai puţin decât voturile de la învestire, cu trei luni în urmă. Parlamentarii PSD s-au felicitat cu urale, la citirea rezultatului votului, de 261 la 139.

La rândul lor, liberalii au fost puţin descumpăniţi văzând că s-a deschis uşa pentru alegerile anticipate, atât de râvnite de şeful lor de la Cotroceni. Imediat după căderea Guvernului, Ludovic Orban s-a dus puşcă la Cotroceni, unde Preşedintele Iohannis îl aştepta în prag, felicitându-l pentru prima izbândă.

Cu această ocazie, Ludovic Orban a primit asigurări de la preşedinte că tot el va fi nominalizat pentru următorul Guvern, deoarece partidele au fost chemate formal la Cotroceni, pentru consultări de ochii lumii.

Delegaţiile partidelor convocate pentru consultări nu-şi recăpătaseră suflul, după efortul urcării dealului Cotroceni, când Klaus Iohannis a preluat ofensiva, trimiţând de data aceasta o rachetă, cu rază mare de acţiune, împotriva Parlamentului în care partidelor le rămâne doar rolul de victime colaterale.

Klaus Iohannis a anunţat oficial, după consultări, că a declanşat operaţiunea ,,dizolvarea Parlamentului”, implicându-se în coordonare cu tot arsenalul prezidenţial. Racheta este de tipul ,,Guvernul Orban 2″, a cărui următoare cădere nu trebuie ratată, fapt pentru care s-a luat cu premeditare decizia ca parlamentarii liberali să nu voteze propriul guvern.

Această nouă lovitură a fost menită să năucească PSD-ul şi să-l bage în corzi. Dacă noul Guvern Orban 2 nu este validat de Parlament, se intră în ultimul act, cel dinaintea căderii cortinei anticipatelor. Aflat în defensivă, PSD nu mai are ca opţiuni de ripostă decât sesizarea Curţii Constituţionale sau acordarea încrederii noului Guvern Orban 2.

Ca alternativă, PSD poate proba un act de temeritate, lăsând să cadă acest nou Guvern, dar se înscrie în jocul lui Klaus Iohannis riscând foarte mult. Acest act de temeritate al PSD-ului nu ar minimaliza speranţele lui Iohannis şi Orban.

Paradoxul este că PSD, dacă nu agreează soluţia cu alegerile anticipate, va fi obligat să accepte instalarea Guvernului Orban 2, ba, mai mult, să preia sarcina liberalilor de a mobiliza celelalte forţe din Parlament, pentru a obţine votul necesar pentru acest Guvern.

Lovitura de imagine va fi catastrofală pentru PSD şi acesta nu trebuie să-şi asume statutul de unic susţinător al Guvernului Orban 2. Nici soluţia ca PSD să susţină în final Guvernul Orban 3 nu este benefică, din aceleaşi raţiuni, cu excepţia situaţiei în care blocarea alegerilor anticipate ar deveni imperativă. Singura soluţie a PSD-ului este să se alinieze la tactica de joc a lui Klaus Iohannis, pentru a se ajunge la alegeri anticipate, urmărind să-şi canalizeze efortul în altă direcţie.

Pe direcţia realizării alegerilor parlamentare anticipate simultan cu alegerile locale, aceasta fiind singura soluţie certă, prin care PSD-ul să iasă mai puţin şifonat din alegeri.

Ludovic Orban – un nou Spirache, din ,,Titanic Vals”

Succesul moţiunii de cenzură nu a fost că România a scăpat de Ludovic Orban, ci că i s-a interzis acestuia, pentru o perioadă de timp, să mai guverneze prin ordonanţe de urgenţă şi asumări de răspundere.

În devenirea sa, ca premier, Ludovic Orban se eternizează. După Orban 1 , urmează Orban 2 şi apoi Orban 3. Dacă PNL câştigă alegerile, anticipate sau la termen, riscăm şi un Orban 4. Ultima ispravă a lui Klaus Iohannis, demnă de clovnii circului Kludsky, a fost să numească, cu premeditare, un prim- ministru, pe care nu-l mai susţine nici propriul partid.

La căderea Guvernului Dăncilă, cu votul a 238 parlamentari, Klaus Iohannis a declarat triumfător că ,,în Parlament s-a născut o nouă majoritate”, prilej de a-l numi ca premier pe Ludovic Orban. La căderea Guvernului Orban 1, cu votul a 261 parlamentari, Klaus Iohannis nu mai recunoaşte că ,,în Parlament s-a născut o nouă majoritate”, numindu-l premier tot pe Ludovic Orban, chit că acest premier va avea cel mult 70 de voturi susţinere.

Acum, Ludovic Orban nu numai că nu are sprijinul vreunei firave majorităţi, dar chiar propriul său partid a declarat public că nu-l mai votează. Klaus Iohannis a justificat reînvestirea lui Orban, prin aceea că este un mare reformator, dar a stabilit că rolul Guvernului Orban 2 nu este să facă reforme, ci să cadă la învestire.

Ludovic Orban trebuie să facă din nou toate eforturile pentru a nu fi votat de Parlament pentru a doua oară. Parafrazându-l pe ,,conu Spirache”, din piesa lui Tudor Muşatescu ,,Titanic Vals”, Ludovic Orban se adresează parlamentarilor, implorându-i ,,Fraţilor, vă rog să nu mă votaţi.

Să nu mă votaţi, fiindcă nu merit să fac un Guvern”. Pe de altă parte, Klaus Iohannis ne aiureşte, cum că vrea să numească un Guvern – reformist, dar care să nu treacă de Parlament. Cu astfel de soluţii trosnite, Klaus Iohannis vrea să dizolve Parlamentul, ori de câte ori vrea, nominalizând succesiv doar premieri fără susţinere. Ludovic Orban, ca lider de partid, are o misiune ingrată.

Trebuie să se lanseze de data aceasta în negocieri cu celelalte partide parlamentare, ca să nu fie votat. Joi 6 februarie, înainte de a merge la Cotroceni, pentru consultări cu Preşedintele Iohannis, liberalii au făcut două anunţuri, care se bat cap în cap.

Primul anunţ a fost că mergând la Cotroceni, îl vor propune candidat la funcţia de premier, pe Ludovic Orban. Al doilea anunţ a fost că ei, liberalii din Parlament, nu-l vor vota pe Ludovic Orban, ca premier. Curat Constituţional!

Conform unei decizii a Curţii Constituţionale, Preşedintele României este obligat să nominalizeze un premier ,,care să poată constitui o majoritate în Parlament” pentru a-l susţine. Klaus Iohannis l-a nominalizat tot pe Ludovic Orban ca premier, care l-a asigurat că merge cu acelaşi program de guvernare, cu aceiaşi miniştri şi că va asigura o majoritate, care să nu-l susţină. Ludovic Orban l-a asigurat pe Klaus Iohannis, că nu va face absolut nimic pentru o nouă investire, decât o simplă vizită la Parlament, unde va sta până la numărarea voturilor de respingere.

În aceste condiţii, este firesc să te întrebi de ce Preşedintele se mai încurcă cu Ludovic Orban, când putea nominaliza pentru premier pe liftiera de la Ministerul Muncii, care s-ar fi descurcat poate mai bine decât Orban.

Conform Constituţiei, alegerile anticipate reprezintă o soluţie prin care o criză poate fi rezolvată. Klaus Iohannis a luat-o invers, vrea să provoace o criză, pentru a avea ce rezolva prin alegeri anticipate.

Citește știrea

Trending