Contactează-ne

Politica

Pe 26 mai voi vota pentru alegerea europarlamentarilor, dar este sub demnitatea mea să votez pentru un Referendum inutil, inaplicabil

Știe publicată cu

în data de

Pe 26 mai, Uniunea Europeană ne-a planificat să avem alegeri europarlamentare, pentru a asigura viitorul României în Europa, pentru următorii 5 ani. Tot pe 26 mai, Klaus Iohannis ne-a planificat să avem un Referendum, pentru a-şi asigura viitorul în România pentru următorii 5 ani. Aceste alegeri europarlamentare se vor desfăşura în contextul în care Europa trece printr-o revoluţie populară. Partidele tradiţionale, care au dominat spaţiul politic, trec acum prin cea mai neagră perioadă postbelică. Noile partide înfiinţate sunt reduse la grupuri, mai mult sau mai puţin zgomotoase, a căror singură ideologie se regăseşte doar în ecourile străzii. Suntem încă în situaţia salvatoare, în care marea majoritate a românilor nu sunt convinşi că soluţiile pentru problemele lor se găsesc în stradă, ci la urnele de vot. Preşedintele Klaus Iohannis nu acceptă să reprezinte această majoritate, ci doar pe cei care caută soluţii în stradă. Paradoxal, dar maniera căutării soluţiilor în stradă nu include şi dialogul, ceea ce este după pofta preşedintelui Iohannis, care a exclus dialogul ca formă de comunicare cu adversarii politici.

Singura cale de dialog a lui Klaus Iohannis cu românii este Referendumul

Deloc dezinteresat, Klaus Iohannis a hotărât în spatele uşilor închise ale Cotroceniului, să stea de vorbă doar cu românii pe care îi agreează, taman în ziua alegerilor europarlamentare. Forma de dialog aleasă este un referendum, menit să eclipseze importanţa alegerilor, precum şi faptul că partidul domniei sale îşi promovează la Bruxelles aceiaşi oameni care au ponegrit România, mergând până la a vota împotriva ei. Este de domeniul evidenţei că în România, la toate alegerile europarlamentare, prezenţa la vot nu a depăşit mai mult de 30%, din cauza lipsei de har şi de patriotism a unor europarlamentari. În laboratoarele arondate pe lângă Cotroceni s-a stabilit că pentru creşterea procentului prezenţei la vot trebuiesc luate în calcul şi alte mijloace, printre care şi crearea unor stări emoţionale, care să dinamizeze afluirea românilor spre urnele de vot. În contextul stării de spirit actuale, se estimează pentru 26 mai o prezenţă la vot de circa 35 %, ceea ce pentru PNL şi USR-PLUS este mult prea puţin, după pofta lor de putere. Strategii de pe lângă aceste partide susţin un scenariu aberant, că dacă la alegerile din 26 mai ei vor colecta mai mult de 50% din voturi, vor putea dărâma Guvernul şi vor putea instala la putere un Guvern al lor, susţinut de un conglomerat de partide şi partiduleţe, care sunt pregătite să-şi abandoneze propriile interese şi să conducă coerent şi unitar o Românie deja dezbinată de Klaus Iohannis. Klaus Iohannis îşi exprimă cu vehemenţă convingerea că numai tinerii străzii şi alţi câţiva de prin PNL, pot contribui la schimbarea în bine a României, prin implicarea lor în dezbaterea publică de idei şi soluţii. Convingerea preşedintelui s-a dovedit a fi un act steril, pentru că din partea acestora nu au fost promovate până acum decât violenţă, înjurături, invective şi sloganul de sorginte fascistă cu „Ciuma roşie“. Prin mesajele de campanie transmise, Klaus Iohannis şi PNL dovedesc că referendumul este mult mai important pentru ei decât alegerile europarlamentare, de aceea întrebările acestui referendum au fost menite de Iohannis să înfierbânte emoţional cât mai multe capete de români. Singurul interes al lui Klaus Iohannis gravitează în jurul celui de al doilea mandat de preşedinte, de care are nevoie ca de libertate. Aceasta în condiţiile în care majoritatea românilor, inclusiv dintre cei care l-au votat în 2014, s-au săturat de prezenţa lui la vârful statului, uzurpând funcţia de mediator naţional. În lipsa unor argumente suplimentare, care să scoată mai mulţi români din dulcea amorţire duminicală, pentru ai aduce în prejma urnelor de vot pentru europarlamentare, preşedintele a preluat iniţiativa referendumului de la haştagişti, care culmea nu vor să-l mai vadă preşedinte încă un mandat, chiar dacă şi-a plimbat geaca roşie printre ei, prin Piaţa Victoriei. Dezbaterile pentru alegerile europarlamentare s-au limitat din partea acestor tineri doar la miştouri, băşcălii şi critici pe facebook. Decizia finală, este că pe lângă buletinul de vot pentru europarlamentare, tot românul va mai fi îmbiat cu încă două buletine suplimentare conţinând întrebările Referendumului, la care trebuie să răspundă cu DA sau cu NU, fiecare după cum îl duce priceperea.

După calculul lui Klaus Iohannis, emoţia Referendumului trebuie să bată emoţia alegerilor europarlamentare

Pe 25 aprilie, cu o lună înainte de alegeri, Klaus Iohannis a transmis prin purtătorul de cuvânt întrebările, cu care vrea să consulte părerea românilor. Miza Referendumului este una pur electorală, care vizează doar mobilizarea electoratului pentru vot. Deşi Referendumul are doar un rol consultativ, pe Iohannis îl interesează să ridice procentul europarlamentarilor liberali la nivelul procentului răspunsului DA la întrebări. Klaus Iohannis este conştient că dacă Referendumul nu este validat, poate pune cruce dorinţei sale de a mai obţine un nou mandat prezidenţial. Dacă Referendumul este validat, Iohannis omite să spună românilor că acesta nu produce nici un efect direct. Rezultatul referendumului rămâne doar la nivel de obligaţie morală, ca şi în cazul Referendumului lui Traian Băsescu cu Parlamentul unicameral şi cu limitarea numărului de parlamentari la 300. Pentru a obţine cât mai multe mandate de europarlamentari liberali, Klaus Iohannis a contat pe seducţia întrebărilor, strecurate subversiv pe cele două buletine suplimentare pe care românii, care vor dori să participe şi la Referendum, le vor primi. Primul buletin conţine o întrebare: „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“. Al doilea buletin conţine un conglomerat de două întrebări: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?“. Orice român care se prezintă la vot pentru alegeri are dreptul să opteze dacă se aventurează sau nu, să răspundă la întrebările Referendumului. Nu trebuie neglijat faptul că, pentru a desluşi dedesubturile întrebărilor, mai ales a celor de pe al doilea buletin, trebuie posezi temeinice cunoştinţe drept.

Capcanele întrebărilor Referendumului

Toate cele trei întrebări ale referendumului întrunesc elementele constitutive ale unor reale capcane, pe care Klaus Iohannis şi partizanii săi le maschează cu argumente aiuritoare, menite să prostească pe cei mai slabi de înger. În primul rând, pentru a fi transpuse în practică răspunsurile valide la cele trei întrebări este necesară modificarea obligatorie a Constituţiei. Văzându-le şi din avion, cele trei întrebări nu reprezintă decât lansarea unei dezbateri populare privind modificarea Constituţiei, subiect care s-ar justifica doar într-o campanie prezidenţială, nu pentru o campanie de alegeri europarlamentare. Dar campania prezidenţială este proiectată abia în luna noiembrie, ceea ce dovedeşte că Iohannis al nostru fură startul cu 6 luni mai devreme, în dezavantajul celorlalţi candidaţi, care or fi. În al doilea rând, Klaus Iohannis îşi motivează conţinutul întrebărilor pe îngrijorarea sa privind asaltul PSD asupra justiţiei, botezându-l de altfel şi „Referendumul privind Justiţia“. Din spusele lui Iohannis şi compania penelistă, repetate până la lehamitea noastră, cu acest Referendum zilele guvernării PSD sunt numărate. În aceste condiţii, avem dreptul de a ne mira, de ce mai pune Iohannis astfel de întrebări, care se dovedesc că nu sunt croite să răspundă la aşteptările pe termen lung ale românilor? Privind numai din această perspectivă se vede de la o poştă că întrebările vizează numai guvernarea PSD, nu toate guvernările care vor urma. În al treilea rând, pentru a putea vota cele două buletine ale Referendumului, orice român trebuie să înţeleagă atât întrebările, cât şi consecinţele lor. Culmea ridicolului, pe care nu a reuşit să o atingă nici măcar Viorica Dăncilă, a reuşit să o atingă Klaus Iohannis, la o intervenţie publică de săptămâna trecută, când a dovedit că nici el nu mai ştia conţinutul întrebărilor puse de el la Referendum. Cel puţin întrebările de pe cel de al doilea buletin sunt atât de alambicate, că până şi cei cu studii de specialitate se descurcă greu pentru a le descifra. Faptul că părintele Referendumului nu a reuşit să reţină conţinutul întrebărilor, dovedeşte că nu el este autorul acestor întrebări şi că le-a primit în plic. În al patrulea rând, Klaus Iohannis a încălcat grosolan cerinţele în materie de Referendum ale Comisiei de la Veneţia, pe care o tot recomandă PSD-ului. Comisia de la Veneţia a recomandat ca Referendumul să nu se ţină odată cu alegerile europarlamentare. Comisia a recomandat ca problema supusă votului să fie clară. Comisia a recomandat să se garanteze libertatea de vot a cetăţeanului, pentru a nu fi obligat să aprobe sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele, cum este cazul celui de al doilea buletin. În al cincilea rând, Klaus Iohannis este primul preşedinte român care a inventat un Referendum pentru a face un sondaj de opinie. Când a vrut să explice în faţa naţiunii ce a vrut să transmită prin cele trei întrebări ale Referendumului, Klaus Iohannis a dat un răspuns stupefiant, sintetizat în propoziţia „Votând Referendumul, votaţi împotriva PSD“. O manipulare ordinară, care deturnează întreaga construcţie a temelor Referendumului, aprobate de Parlament, menită să subordoneze rezultatul alegerilor europarlamentare funcţie de întrebările lui Klaus Iohannis. Klaus Iohannis a declarat că vrea să afle astfel „câţi vor vota alături de mine şi câţi alături de PSD“, făcând astfel trimitere la momentul alegerilor prezidenţiale care vor avea loc peste 6 luni. Klaus Iohannis susţine public şi altă inepţie, aceea că orice vot pentru Referendum este un vot care nu mai confirmă actualul regim de guvernare, pervertind astfel buna credinţă a românilor în valorile Constituţiei. Astfel, preşedintele tuturor românilor se substituie Constituţiei, inventând inepţia că prin Referendum se urmăreşte „reconfirmarea unui regim“. Şi noi, naivi cetăţeni marginali ai României, care credeam că „reconfirmarea unui regim“ este planificată a avea loc abia în 2020, cu ocazia alegerilor parlamentare interne. De aceea, pe 26 mai voi merge să votez doar nişte europarlamentari. Referendumul lui Iohannis, inutil şi cu iz de furt calificat, nu mă interesează, îmi afectează şi bruma de demnitate rămasă necălcată în picioare.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Un comentariu

Un comentariu

  1. MILITIAN

    24 mai 2019 at 1:27 PM

    Infractorii si HOTII neprinsi,nu voteaza la referendum.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Tratamente dispreţuitoare ale ministerului Sănătăţii, la adresa nemţenilor

Știe publicată cu

în data de

■ consideră senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

P

Ministerul Sănătăţii continuă politica dispreţuitoare la adresa nemţenilor, cel puţin aşa reiese dintr-un răspuns oficial la o întrebare referitoare la situaţia datoriilor Spitalului Judeţean Neamţ. Concret, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a fost întrebată de senatorul PNL Eugen Ţapu, cînd va reuşi ministerul să achite datoriile Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, datorii care, la sfîrşitul lunii martie depăşeau un milion de euro. În răspunsul primit trei luni mai tîrziu, cu întâîrziere de două luni, ministerul răspunde sec că ”în ceea ce priveşte acumularea datoriilor către furnizori nu rezultă că acest fapt se datorează derulării Programelor de Sănătate Publică finanţate de Ministerul Sănătăţii”. Mai mult, ministerul se spală pe mîini şi precizează că a predat atribuţiile şi competenţele în sarcina administraţiei publice locale, mai exact a Consiliului Judeţean. ”Este cea mai bună dovadă de delăsare şi neimplicare într-o situaţie care îngreunează actul medical, cu consecinţe negative asupra pacienţilor nemţeni. Cele mai multe din datoriile Spitalului de Urgenţă sînt către furnizorii de medicamente şi programe medicale. Cifrele sînt oficiale, publice. Cei de la minister nu au avut nici măcar curiozitatea să vadă de unde provin aceste datorii, au oferit un răspuns şablonistic şi atît”, a explicat senatorul Eugen Ţapu, care consideră că această atitudine demonstrează că ministerul Sănătăţii, de fapt, nu are banii necesari achitării datoriilor şi funcţionării optime a Spitalului Judeţean. ”La fel de revoltător este şi că preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, nu a iniţiat niciun demers pentru recuperarea acestor sume. Dînsului i-ar fi fost mai la îndemână, pentru că este coleg de partid cu doamna ministru. Numai că nici pe acesta nu-l interesează Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ, deşi, conform ministerului, are atribuţii şi obligaţii pentru buna funcţionare a acestuia”, a mai declarat Eugen Țapu.

Biroul de presă al PNL Neamţ

Citește știrea

Actualitate

Deputatul Bulai, reales preşedinte USR Neamţ

Știe publicată cu

în data de

■ acesta a demisionat din funcţie pe finalul lui 2017 ■ cel care i-a luat locul, Radu Samson, a demisionat şi el luna trecută ■

Deputatul Iulian Bulai a revenit la conducerea USR Neamţ, după alegerile care au avut loc sîmbătă, 15 iunie. Acesta a mai ocupat această funcţie pînă pe finalul anului 2017, cînd a demisionat, fiind înlocuit la conducere de Radu Samson. Care a demisionat la rîndul său, luna trecută. „Filiala judeţeană USR Neamţ şi-a ales o nouă conducere, în cadrul Conferinţei Judeţene a partidului care a avut loc sîmbătă, 15 iunie, la Piatra Neamţ. Majoritatea delegaţilor filialelor USR prezenţi la Conferinţă i-au acordat votul de încredere parlamentarului Iulian Bulai, care a mai deţinut această funcţie de la înfiinţarea organizaţiei pînă la finalul anului 2017. Atunci, deputatul USR Neamţ a ales să îşi prezinte demisia pentru a permite membrilor din teritoriu să se implice activ în creşterea organizaţiei. Reîntoarcerea lui Iulian Bulai la conducerea USR Neamţ vine după ce, luna trecută, fostul preşedinte Radu Samson şi-a prezentat demisia pentru a se dedica exclusiv activităţii locale din Roman”, se precizează într-un comunicat de presă emis de USR Neamţ. „Revin la conducerea USR Neamţ cu planuri concrete de dezvoltare a filialei judeţene şi cu gîndul de a coordona realizarea unui plan de guvernare locală pentru alegerile de anul viitor. USR Neamţ a trecut pînă acum printr-o perioadă de stabilitate cu multă implicare la nivel local şi a crescut frumos. Este motivul pentru care, alături de colegii mei, îi mulţumim fostului preşedinte, Radu Samson, pentru aportul său. Urmează o perioadă grea pentru noi, trebuie să gestionăm un val mare de persoane care doresc să ni se alăture şi să continuăm să creştem. Ultimele rezultate ne dau speranţe că am devenit importanţi în judeţul Neamţ, iar datoria noastră este să creştem responsabil şi să găsim oameni competenţi şi cu bune intenţii pe care să îi prezentăm nemţenilor la alegerile locale din 2020”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ. Cei de la USR Neamţ au mai comunicat că delegaţii filialelor prezenţi la Conferinţa Judeţeană au votat, totodată, ca numărul celorlalţi membri ai Biroului Judeţean al USR Neamţ să crească de la patru la şase persoane, iar perioada mandatului noii echipe de conducere să fie de doi ani. Astfel, noul Birou Judeţean va fi format din preşedintele Iulian Bulai şi vicepreşedinţii Ramona Tofan – preşedinte USR Piatra Neamţ, Florin Zaharia – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ, Bogdan Sava – membru USR Roman, Manuel Iacob – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ, Cristina Năsoi – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ şi Octavian Pîrţac – preşedintele USR Tămăşeni. De asemenea, tot sîmbătă s-a stabilit şi componenţa Comisiilor judeţene de Cenzori şi de Arbitraj, unde preşedinţi, după numărul voturilor primite, au fost aleşi Paul Bălhuc – membru USR Roman şi Vasile Coşofreţ – preşedinte USR Vînători Neamţ. „Conferinţa de sîmbătă a fost un real exerciţiu democratic. Foarte mulţi membri au candidat şi şi-au exprimat ideile, motiv pentru care îi felicit pentru curajul lor de a se implica. Împreună vom ajunge departe şi în Neamţ”, a concluzionat noul preşedinte al USR Neamţ. Reamintim că alianţa dintre Uniunea Salvaţi România (USR) şi PLUS a obţinut un scor impresionant în Piatra Neamţ la alegerile europarlamentare din 26 mai, circa 24% din totalul voturilor exprimate.

Citește știrea

Politica

Klaus Iohannis şi PNL sunt răspunzători pentru manipularea alegerilor europarlamentare şi a Referendumului

Știe publicată cu

în data de

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, s-a înregistrat o prezenţă la vot de 49 %, respectiv aproape 9 milioane de români au votat. La alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, s-a înregistrat o prezenţă la vot de 32,4 %, respectiv peste 5,9 milioane de români au votat. În 2019 au ieşit suplimentar la vot peste 3 milioane de români. Pentru a fi scoţi din casă, cei 9 milioane de români, anul acesta, au fost supuşi unei duble manipulări. Au fost ademeniţi spre secţiile de vot cu un Referendum vădit anti-PSD, iar pentru a vota astfel, acestora li s-a promis că „imediat după alegeri vom schimba Guvernul şi o vom trimite pe Viorica Dăncilă acasă“. Cu această promisiune şi-au motivat Klaus Iohannis şi PNL-ul necesitatea referendumului, care nici acum nu a fost validat de Curtea Constituţională. S-a dovedit că a fost una din cele mai ordinare manipulări, deşi nici până astăzi promisiunea nu a fost respectată. Pentru cei cu capul pe umeri, nici nu putea fi respectată o astfel de promisiune aiuritoare. S-a forţat imediat formarea unei noi majorităţi artificiale, visul de aur al lui Klaus Iohannis, care s-a dovedit un eşec penibil major încă de la prima încercare, aceea în care Opoziţia şi-a propus alegerea Ralucăi Turcan ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru ca în final să câştige Marcel Ciolacu de la PSD. După primul eşec major suferit, Opoziţiei îi rămâne să forţeze o a doua încercare, aceea cu Moţiunea de cenzură, care se speră că o să treacă, doar dacă o votează şi PSD cu ALDE. Klaus Iohannis, PNL şi USR vor avea marţi 18 iunie o problemă cât Casa Poporului, dacă Moţiunea nu trece. În 26 mai, românii s-au prezentat masiv la urne, mulţi dintre cei prezenţi crezând ceea ce li s-a promis, că având puterea votului, vor schimba Guvernul în pas galop încă din prima zi. Au trecut aproape trei săptămâni de la alegerile pentru Parlamentul European şi nu s-a schimbat nimic în Parlamentul Român, spre dezamăgirea românilor naivi, care s-au lăsat manipulaţi, fiind asiguraţi că participă astfel la alegeri anticipate. Klaus Iohannis a folosit emoţiile românilor pe un Referendum inutil, precum orzul pe gâşte, crezând astfel că şi la alegerile prezidenţiale din decembrie, emoţiile lor vor putea fi resuscitate în acelaşi scop.

Opoziţia vrea Moţiune de cenzură, doar ca exerciţiu democratic, fiind convinsă că nu poate să şi guverneze

Pentru ca Opoziţia să preia guvernarea ţării, după cum aceasta a promis electoratului, trebuie finalizate două etape. În prima etapă, trebuie ca guvernul actual să cadă, ca urmare a succesului Moţiunii de cenzură. În a doua etapă, trebuie pus în operă fazele care urmează după dărâmarea unui guvern, adică trebuie prezentat electoratului un program de guvernare coerent şi credibil. Pentru finalizarea primei etape, Opoziţia are nevoie de o majoritate, care nu poate fi îndeplinită dacă nu contribuie şi PSD cu ALDE la aceasta, ceea ce ar presupune formarea unui guvern de uniune naţională, vis de coşmar pentru Klaus Iohannis. Etapa a doua este şi mai greu de realizat, pentru că USR a declarat că nu intră la guvernare, iar Pro România nici nu se gândeşte să susţină un guvern PNL condus de Ludovic Orban. Concluzia este că înlocuirea Guvernului PSD – ALDE acum, este o reală aventură în care au atras România Klaus Iohannis şi Opoziţia semnatară a aşa zisului Acord Naţional, deoarece aceştia nu au un proiect înlocuitor la actuala guvernare, care să fie cât de cât bine structurat. Electoratului amăgit nu-i rămâne decât să constate că nu a avut raţiunea să sesizeze manipularea, pentru a-şi conserva emoţiile electorale pentru alegerile care urmează, singurele în măsură să reconfigureze o nouă majoritate în Parlamentul României. În ipoteza credibilă că Moţiunea nu trece, autorii acesteia vor avea de surmontat mari probleme. Klaus Iohannis poate fi convins că la alegerile prezidenţiale nu va mai fi vedetă şi probabil nici nu va intra în turul 2, iar dacă intră, nu va câştiga fără să aibă sprijinul PSD şi ALDE. Ludovic Orban va fi subiect de revoluţie în PNL, din care va fi scos pe uşa de dos, în timp ce pe uşa din faţă va intra Rareş Bogdan. La rândul lui, Victor Ponta, din vedeta zilei, cum îi place permanent să pozeze, va ajunge de râsul curcilor, pierzând şi parlamentarii ademeniţi. Şi aşa Victor Ponta are o poziţie jalnică, deoarece şi-a făcut un partid, Pro România, pe baza singurului program, care viza scoaterea lui Dragnea din scenă. După îndepărtarea lui Dragnea, cu ajutorul Înaltei Curţi, deoarece a rămas fără obiectul muncii, Ponta ar trebui să ne dezvăluie ce alte obiective mai are partidul lui, ca să nu dispară de pe scena politică fără să aflăm. Cât despre USR, acesta nici nu se ştie dacă este un adevărat partid politic.

USR nu este un partid, este o stare de spirit

Ca şi FSN în 1990, USR reprezenta doar o stare de spirit în 2016. Dacă FSN s-a transformat ulterior în partid, pentru a participa la alegerile din 20 mai 1990, USR a participat la alegerile din 11 decembrie 2016, transformându-se doar formal în partid, rămânând în acest stadiu şi la alegerile din 26 mai 2019. Nu are structuri în teritoriu. La Piatra Neamţ nu are 50 de membri, dar a ocupat primul loc la alegerile europarlamentare recente. Paralela cu FSN, în ce priveşte vehiculul electoral denumit „stare de spirit“, rămâne de luat în seamă, căci astfel de partide sunt sortite dispariţiei, reprezentând idealuri care se consumă repede. USR s-a înfiinţat formal ca partid la 21 august 2016 şi a intrat atunci în Parlament cu 8,61 %, unde aşa va rămâne până la alegerile din anul 2020, fiind exclusă trăsnaia cu alegerile anticipate. Alianţa 2020 (USR – PLUS), formată doar pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, este eroul acestor alegeri, obţinând un scor de 22,36 %, prin voturile a 2.028.236 români. Cu această izbândă s-a încheiat şi existenţa alianţei USR – PLUS. Scorul obţinut de Alianţa USR – PLUS la 26 mai, nu-i justifică acesteia pretenţia de a se autointitula ca fiind acum pe locul 3 în structura de putere naţională, pentru că acestea nu au fost alegeri parlamentare. În structurile naţionale de putere, USR poate accede pe primul loc, doar la capitolul preşedinţie, dacă câştigă alegerile prezidenţiale din decembrie 2019. Am condiţionat dacă, pentru că este greu de presupus că PNL sau PSD, vor vota cu candidatul USR în turul 2. Pentru a câştiga prezidenţialele, USR ar trebui de pe acum să cultive în electoratul PSD -ului, ura împotriva lui Iohannis, după modelul în care acesta a cultivat ura împotriva PSD-ului, pentru alegerile europarlamentare. Baza electorală a USR este electoratul scârbit de prestaţia partidelor tradiţionale, electorat care este fascinat de faptul că USR le-a promis că este dispus să facă un alt fel de politică. Nu se ştie încă ce fel de politică, dar să aibă răbdare electoratul USR-ului, că noua politică se va realiza mutatis – mutandis, dar aceasta presupune un vot acordat în alb. Singura doctrină electorală a USR, este doctrina anti-PSD, care nu se poate baza decât pe emoţii, iar emoţiile au viaţă scurtă, se consumă precum artificiile. În competiţia alegerilor europarlamentare, USR a ieşit pe primul loc în Piatra Neamţ ( 24,23 %) şi pe locul 3 în judeţul Neamţ (16,67%). Dacian Cioloş a transmis mulţumiri pietrenilor în special şi nemţenilor în general, printr-un comunicat de presă, pentru rezultatele obţinute de USR, de care şi el se minunează, având în vedere că formaţiunea nu are structuri în judeţ. Şi nici membri cu care să umple mai mult decât o garsonieră. Rezultatele obţinute de USR, în Neamţ, după spusele lui Cioloş, obligă ca această mişcare „stare de spirit“ să-şi pună la lucru pe cele aproximativ trei persoane, din judeţ, singurele care au notorietate, pentru a explica nemţenilor ce au de gând să facă pentru comunitate, deoarece singurul lor proiect „fără penali în politică şi funcţii publice“ s-a cam fumat, pentru a mai putea ajunge text de Constituţie. Rămân la convingerea că USR, această stare de spirit conjuncturală, nu va mai beneficia de o nouă manipulare la următoarele alegeri, ca acestea să aibă loc simultan cu vreun Referendum anti-PSD sau mai nou, anti-PNL.

Victor Ponta, din nou pisicuţ pe scena politică

Joi 13 iunie, preşedintele nostru Klaus Iohannis, împlinind înţeleapta vârstă de 60 de ani, a chemat la Cotroceni liderii partidelor Opoziţiei, pentru ca aceştia să-i oferi cadou semnăturile lor pe un Acord Naţional, ca pe un Credinţional din 1918. La întrunirea de la Cotroceni, PSD şi ALDE nu s-au prezentat, fiindcă nu au fost invitaţi. Klaus Iohannis a declarat că nu i-a invitat, deoarece credea că vor veni din proprie iniţiativă pentru ai cânta un „Mulţi ani trăiască“ şi a depune necondiţionat o semnătură pe aşa zisul Acord Naţional. Victor Ponta s-a pisicit şi de data aceasta, ca pe vremea lui Traian Băsescu, când a mers la Cotroceni să semneze un Acord cu acesta. Acum, Victor Ponta a simţit nevoia de a toarce şi sub mângâierile lui Klaus Iohannis, care i-a smuls semnătura pe Acordul Naţional, pe care i l-a băgat sub nas, drept hatâr că la invitat şi pe el. Acest Acord Naţional face parte din lista de discursuri atemporale ale lui Klaus Iohannis, locul unui astfel de acord în timp fiind în 2004, când Guvernul Năstase a demarat negocierile de aderare la UE, sau în 2005, când Guvernul Tăriceanu semna Tratatul de aderare. Prin Acordul Naţional, Klaus Iohannis perverteşte noţiunea de „naţional“, deoarece la semnarea lui nu au participat toate partidele politice, care reprezintă în Parlament întreaga Naţiune română. Klaus Iohannis a implicat, prin acest Acord Naţional, mai puţin de 50 % din populaţia României, conform statisticii parlamentare, consfinţită de Constituţie. Pisicuţul Ponta a sărit imediat să dreagă busuiocul, justificând în faţa naţiunii, că el reprezintă acum social-democraţia în România, şi dacă el suplineşte lipsa PSD -ului din acest Acord Naţional, să stea Iohannis liniştit, că acordul parţial semnat, prin semnătura lui Ponta devine Acord Naţional. Serialul manipulărilor continuă, iar nouă românilor, indiferent de opţiuni, nu ne rămâne decât să aşteptăm continuarea serialului, cu episodul Moţiune de cenzură.

Citește știrea

Trending