Contactează-ne

Politica

Pe 26 mai voi vota pentru alegerea europarlamentarilor, dar este sub demnitatea mea să votez pentru un Referendum inutil, inaplicabil

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pe 26 mai, Uniunea Europeană ne-a planificat să avem alegeri europarlamentare, pentru a asigura viitorul României în Europa, pentru următorii 5 ani. Tot pe 26 mai, Klaus Iohannis ne-a planificat să avem un Referendum, pentru a-şi asigura viitorul în România pentru următorii 5 ani. Aceste alegeri europarlamentare se vor desfăşura în contextul în care Europa trece printr-o revoluţie populară. Partidele tradiţionale, care au dominat spaţiul politic, trec acum prin cea mai neagră perioadă postbelică. Noile partide înfiinţate sunt reduse la grupuri, mai mult sau mai puţin zgomotoase, a căror singură ideologie se regăseşte doar în ecourile străzii. Suntem încă în situaţia salvatoare, în care marea majoritate a românilor nu sunt convinşi că soluţiile pentru problemele lor se găsesc în stradă, ci la urnele de vot. Preşedintele Klaus Iohannis nu acceptă să reprezinte această majoritate, ci doar pe cei care caută soluţii în stradă. Paradoxal, dar maniera căutării soluţiilor în stradă nu include şi dialogul, ceea ce este după pofta preşedintelui Iohannis, care a exclus dialogul ca formă de comunicare cu adversarii politici.

Singura cale de dialog a lui Klaus Iohannis cu românii este Referendumul

Deloc dezinteresat, Klaus Iohannis a hotărât în spatele uşilor închise ale Cotroceniului, să stea de vorbă doar cu românii pe care îi agreează, taman în ziua alegerilor europarlamentare. Forma de dialog aleasă este un referendum, menit să eclipseze importanţa alegerilor, precum şi faptul că partidul domniei sale îşi promovează la Bruxelles aceiaşi oameni care au ponegrit România, mergând până la a vota împotriva ei. Este de domeniul evidenţei că în România, la toate alegerile europarlamentare, prezenţa la vot nu a depăşit mai mult de 30%, din cauza lipsei de har şi de patriotism a unor europarlamentari. În laboratoarele arondate pe lângă Cotroceni s-a stabilit că pentru creşterea procentului prezenţei la vot trebuiesc luate în calcul şi alte mijloace, printre care şi crearea unor stări emoţionale, care să dinamizeze afluirea românilor spre urnele de vot. În contextul stării de spirit actuale, se estimează pentru 26 mai o prezenţă la vot de circa 35 %, ceea ce pentru PNL şi USR-PLUS este mult prea puţin, după pofta lor de putere. Strategii de pe lângă aceste partide susţin un scenariu aberant, că dacă la alegerile din 26 mai ei vor colecta mai mult de 50% din voturi, vor putea dărâma Guvernul şi vor putea instala la putere un Guvern al lor, susţinut de un conglomerat de partide şi partiduleţe, care sunt pregătite să-şi abandoneze propriile interese şi să conducă coerent şi unitar o Românie deja dezbinată de Klaus Iohannis. Klaus Iohannis îşi exprimă cu vehemenţă convingerea că numai tinerii străzii şi alţi câţiva de prin PNL, pot contribui la schimbarea în bine a României, prin implicarea lor în dezbaterea publică de idei şi soluţii. Convingerea preşedintelui s-a dovedit a fi un act steril, pentru că din partea acestora nu au fost promovate până acum decât violenţă, înjurături, invective şi sloganul de sorginte fascistă cu „Ciuma roşie“. Prin mesajele de campanie transmise, Klaus Iohannis şi PNL dovedesc că referendumul este mult mai important pentru ei decât alegerile europarlamentare, de aceea întrebările acestui referendum au fost menite de Iohannis să înfierbânte emoţional cât mai multe capete de români. Singurul interes al lui Klaus Iohannis gravitează în jurul celui de al doilea mandat de preşedinte, de care are nevoie ca de libertate. Aceasta în condiţiile în care majoritatea românilor, inclusiv dintre cei care l-au votat în 2014, s-au săturat de prezenţa lui la vârful statului, uzurpând funcţia de mediator naţional. În lipsa unor argumente suplimentare, care să scoată mai mulţi români din dulcea amorţire duminicală, pentru ai aduce în prejma urnelor de vot pentru europarlamentare, preşedintele a preluat iniţiativa referendumului de la haştagişti, care culmea nu vor să-l mai vadă preşedinte încă un mandat, chiar dacă şi-a plimbat geaca roşie printre ei, prin Piaţa Victoriei. Dezbaterile pentru alegerile europarlamentare s-au limitat din partea acestor tineri doar la miştouri, băşcălii şi critici pe facebook. Decizia finală, este că pe lângă buletinul de vot pentru europarlamentare, tot românul va mai fi îmbiat cu încă două buletine suplimentare conţinând întrebările Referendumului, la care trebuie să răspundă cu DA sau cu NU, fiecare după cum îl duce priceperea.

După calculul lui Klaus Iohannis, emoţia Referendumului trebuie să bată emoţia alegerilor europarlamentare

Pe 25 aprilie, cu o lună înainte de alegeri, Klaus Iohannis a transmis prin purtătorul de cuvânt întrebările, cu care vrea să consulte părerea românilor. Miza Referendumului este una pur electorală, care vizează doar mobilizarea electoratului pentru vot. Deşi Referendumul are doar un rol consultativ, pe Iohannis îl interesează să ridice procentul europarlamentarilor liberali la nivelul procentului răspunsului DA la întrebări. Klaus Iohannis este conştient că dacă Referendumul nu este validat, poate pune cruce dorinţei sale de a mai obţine un nou mandat prezidenţial. Dacă Referendumul este validat, Iohannis omite să spună românilor că acesta nu produce nici un efect direct. Rezultatul referendumului rămâne doar la nivel de obligaţie morală, ca şi în cazul Referendumului lui Traian Băsescu cu Parlamentul unicameral şi cu limitarea numărului de parlamentari la 300. Pentru a obţine cât mai multe mandate de europarlamentari liberali, Klaus Iohannis a contat pe seducţia întrebărilor, strecurate subversiv pe cele două buletine suplimentare pe care românii, care vor dori să participe şi la Referendum, le vor primi. Primul buletin conţine o întrebare: „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“. Al doilea buletin conţine un conglomerat de două întrebări: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?“. Orice român care se prezintă la vot pentru alegeri are dreptul să opteze dacă se aventurează sau nu, să răspundă la întrebările Referendumului. Nu trebuie neglijat faptul că, pentru a desluşi dedesubturile întrebărilor, mai ales a celor de pe al doilea buletin, trebuie posezi temeinice cunoştinţe drept.

Capcanele întrebărilor Referendumului

Toate cele trei întrebări ale referendumului întrunesc elementele constitutive ale unor reale capcane, pe care Klaus Iohannis şi partizanii săi le maschează cu argumente aiuritoare, menite să prostească pe cei mai slabi de înger. În primul rând, pentru a fi transpuse în practică răspunsurile valide la cele trei întrebări este necesară modificarea obligatorie a Constituţiei. Văzându-le şi din avion, cele trei întrebări nu reprezintă decât lansarea unei dezbateri populare privind modificarea Constituţiei, subiect care s-ar justifica doar într-o campanie prezidenţială, nu pentru o campanie de alegeri europarlamentare. Dar campania prezidenţială este proiectată abia în luna noiembrie, ceea ce dovedeşte că Iohannis al nostru fură startul cu 6 luni mai devreme, în dezavantajul celorlalţi candidaţi, care or fi. În al doilea rând, Klaus Iohannis îşi motivează conţinutul întrebărilor pe îngrijorarea sa privind asaltul PSD asupra justiţiei, botezându-l de altfel şi „Referendumul privind Justiţia“. Din spusele lui Iohannis şi compania penelistă, repetate până la lehamitea noastră, cu acest Referendum zilele guvernării PSD sunt numărate. În aceste condiţii, avem dreptul de a ne mira, de ce mai pune Iohannis astfel de întrebări, care se dovedesc că nu sunt croite să răspundă la aşteptările pe termen lung ale românilor? Privind numai din această perspectivă se vede de la o poştă că întrebările vizează numai guvernarea PSD, nu toate guvernările care vor urma. În al treilea rând, pentru a putea vota cele două buletine ale Referendumului, orice român trebuie să înţeleagă atât întrebările, cât şi consecinţele lor. Culmea ridicolului, pe care nu a reuşit să o atingă nici măcar Viorica Dăncilă, a reuşit să o atingă Klaus Iohannis, la o intervenţie publică de săptămâna trecută, când a dovedit că nici el nu mai ştia conţinutul întrebărilor puse de el la Referendum. Cel puţin întrebările de pe cel de al doilea buletin sunt atât de alambicate, că până şi cei cu studii de specialitate se descurcă greu pentru a le descifra. Faptul că părintele Referendumului nu a reuşit să reţină conţinutul întrebărilor, dovedeşte că nu el este autorul acestor întrebări şi că le-a primit în plic. În al patrulea rând, Klaus Iohannis a încălcat grosolan cerinţele în materie de Referendum ale Comisiei de la Veneţia, pe care o tot recomandă PSD-ului. Comisia de la Veneţia a recomandat ca Referendumul să nu se ţină odată cu alegerile europarlamentare. Comisia a recomandat ca problema supusă votului să fie clară. Comisia a recomandat să se garanteze libertatea de vot a cetăţeanului, pentru a nu fi obligat să aprobe sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele, cum este cazul celui de al doilea buletin. În al cincilea rând, Klaus Iohannis este primul preşedinte român care a inventat un Referendum pentru a face un sondaj de opinie. Când a vrut să explice în faţa naţiunii ce a vrut să transmită prin cele trei întrebări ale Referendumului, Klaus Iohannis a dat un răspuns stupefiant, sintetizat în propoziţia „Votând Referendumul, votaţi împotriva PSD“. O manipulare ordinară, care deturnează întreaga construcţie a temelor Referendumului, aprobate de Parlament, menită să subordoneze rezultatul alegerilor europarlamentare funcţie de întrebările lui Klaus Iohannis. Klaus Iohannis a declarat că vrea să afle astfel „câţi vor vota alături de mine şi câţi alături de PSD“, făcând astfel trimitere la momentul alegerilor prezidenţiale care vor avea loc peste 6 luni. Klaus Iohannis susţine public şi altă inepţie, aceea că orice vot pentru Referendum este un vot care nu mai confirmă actualul regim de guvernare, pervertind astfel buna credinţă a românilor în valorile Constituţiei. Astfel, preşedintele tuturor românilor se substituie Constituţiei, inventând inepţia că prin Referendum se urmăreşte „reconfirmarea unui regim“. Şi noi, naivi cetăţeni marginali ai României, care credeam că „reconfirmarea unui regim“ este planificată a avea loc abia în 2020, cu ocazia alegerilor parlamentare interne. De aceea, pe 26 mai voi merge să votez doar nişte europarlamentari. Referendumul lui Iohannis, inutil şi cu iz de furt calificat, nu mă interesează, îmi afectează şi bruma de demnitate rămasă necălcată în picioare.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Un comentariu

Un comentariu

  1. MILITIAN

    24 mai 2019 at 1:27 PM

    Infractorii si HOTII neprinsi,nu voteaza la referendum.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Oare se va repeta şi la alegerile prezidenţiale mascarada cu cozile la vot din Diaspora?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Marţi 23 iulie, Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se reorganizează votul pentru alegerile prezidenţiale, de parcă acestea ar fi de anvergura alegerilor preşedintelui Statelor Unite sau ale Rusiei. S-a stabilit că în Diaspora votul va fi extins pe durata a trei zile consecutive, de dimineaţa până la miezul nopţii. Românii din Petrograd sau Helsinki, după ieşirea de la vot la miezul nopţii, vor putea rămâne în continuare, pentru a admira nopţile albe. În sfârşit, după 150 de ani de istorie electorală, Klaus Iohannis a reuşit unica performanţă de a obţine întinderea votului în Diaspora pe trei zile consecutive, lungi cât o zi de post. În plus de aceasta, s-a obţinut centralizarea cererilor unor diasporezi, privind înfiinţarea a noi şi noi secţii de votare, chiar şi acolo unde există un singur votant. Politicienii noştri, dispuşi la concesii, sunt porniţi să facă din votul Diasporei o epopee universală, decişi să dubleze numărul secţiilor de votare, secţii dublate deja la alegerile din 2014. Noi, prostimea din ţară, rămânem în continuare arondaţi să votăm, doar într-un interval de numai 15 ore consecutive, la aceleaşi antice şi de demult secţii de votare.

Noua lege privind votul în Diasporă prefigurează noi modalităţi de fraudă electorală

Ministrul românilor de pretutindeni ne anunţă că există aproape 9,7 milioane de români în afara ţării. Dacă mai pleacă vreo câţiva, o să ajungem în situaţia în care majoritatea românilor vor vieţui în afara ţării şi, atunci, ungurii se vor simţi îndreptăţiţi să se întrebe, la ce ne mai trebuie nouă România. Din cei 9,7 milioane de români, numai în Diaspora se află 5,6 milioane de români. Cu puţin timp în urmă, pe 30 iunie 2019, Autoritatea Electorală Permanentă anunţa că doar 740 de mii de români au domiciliul în afara ţării, restul de 9 milioane au domiciliul în ţară. Aceşti 9 milioane de români vor ca autorităţile româneşti, pe banii bugetului, să umble cu urnele de vot după ei prin lume, pe unde sunt prinşi de interese şi de Facebook în ziua votului. Dintre cei 9 milioane de români, cei cu drept de vot uită de fiecare dată un amănunt, acela de a anunţa la fiecare rundă de vot prezidenţial, parlamentar sau europarlamentar, pe unde hălăduiesc, pentru a putea fi serviţi de urnele de vot la botul calului. Naţiuni cu scaun la cap, pentru astfel de cetăţeni, au stabilit că dreptul la vot se exprimă doar acasă la ei. Statul român, neştiind care este gradul de împrăştiere prin lume a concetăţenilor noştri pelegrini, este dispus să umble bezmetic şi pe ghicite, cu urnele de vot prin Europa. Din această cauză, la care se mai adaugă şi altele, majoritatea urnelor n-au prea fost utilizate la capacitate în fatidica zi de 26 mai, în care Facebook-ul a explodat, provocând cozi imense în câteva locaţii, sufocate de invazia românilor animaţi de un dor de vot în Diasporă, decât dorul de vot acasă. Atunci, doar în aceste locaţii, cu mai mult lipici la ceva structuri haştagiste de informare şi coordonare turistică, prezenţa la urne a fost programată să fie excesiv de mare, încât mulţi să rămână pe dinafară. A izbucnit un scandal, mare cât Pentagonul, bine mediatizat, stârnit de şocul existenţei cozilor la urne, declanşat de excesul instant al spiritului civic extern. Cei care nu au fost şocaţi de lungimea cozilor, deoarece contau pe existenţa lor, s-au preocupat cu multă dăruire de a mediatiza nemulţumirea multora dintre cei dirijaţi către urnele, la care n-au mai ajuns. Miza celor preocupaţi de voturile neexprimate ale diasporezilor, pe motiv de cozi, nu era ca statul român, indiferent de guvernare, să realizeze o mai justă repartizare teritorială a secţiilor de vot în Diasporă, în raport de gradul de împrăştiere a românilor de pretutindeni. Miza acestora a fost ca procesul de vot să fie mai greu de securizat, pregătindu-se astfel premizele următoarelor mari fraude electorale. O anchetă parlamentară a relevat deja că la votul din 26 mai, în zonele aglomerate, s-au remarcat serioase breşe în desfăşurarea şi securizarea votului, breşe care, dacă s-ar fi produs în ţară, scena politică ar fi explodat.

La ultimele alegeri, marile fraude electorale le-a furnizat votul din Diaspora

Cozile din ultimii ani, la votul din Diasporă, au avut rolul de a crea noi şi marginale preocupări statului român. S-a ajuns astfel la soluţiile cu votul prin corespondenţă, sau a votului extins pe mai multe zile, care nu sunt decât mijloace suplimentare de fraudă electorală, în condiţiile în care statul român nu deţine, nici pe departe, o logistică securizată pentru corecta funcţionare a acestor soluţii. Funcţia de securizare fusese atribuită STS-ului, care, cu ocazia votului din 26 mai, dar şi a evenimentelor de la Caracal, s-a dovedit incompetent, dacă nu şi interesat. Este imperios necesar ca toţi românii cu drept de vot, aflaţi în afara ţării, care vor să voteze acolo, să se preînregistreze pe platforma online a Autorităţii Electorale Permanente. Realizarea acestei obligaţii este o poveste de adormit naivii. Pe aceşti naivi contează astfel beneficiarii posibilelor fraude electorale, a căror dicton este „Informaţia înseamnă putere, iar informaţia este la noi“. Una din cele mai suculente surse de informaţii o constituie procesul electoral. A trecut perioada găinăriilor mărunte, ca băgatul unor buletine de vot suplimentar în urnă, ca practicarea turismului electoral cu autobuzele, ca măsluirea unor procese verbale de numărare a voturilor sau a votului multiplu. Acestea au rămas doar poveşti, pentru nepoţii noştri. Acum Facebook-ul a devenit un important agent electoral, care are metode mult mai sofisticate de fraudă. Extinderea procesului de vot pe mai multe zile, stabilit de recenta lege de inspiraţie iohannistă, devine regina balului, în ce priveşte principalele surse de fraudă electorală.

Românii de afară au ajuns să decidă cum trebuie să trăiască românii de acasă

După cum s-a constatat fără tăgadă, în alegerile prezidenţiale din 2009 şi 2014, voturile Diasporei au fost determinante în stabilirea preşedintelui României după turul II. Aşa au câştigat mandatul preşedinţii Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Tot aşa a ajuns USR, unicul partid fără ideologie şi organizaţii, pe locul 3 la alegerile europarlamentare din 26 mai. Cei care deţin informaţia consideră că procesul de vot trebuie adoptat la noile cerinţe, având ca ţinte alegerile prezidenţiale, parlamentare şi europarlamentare. Noroc că pentru alegerile locale românii din Diasporă nu pot vota decât acasă, în România, aceasta fiind singura modalitate corectă de vot. Vot care se bazează pe realitatea de acasă, nu pe cea de import. Extinderea votului în Diasporă, pe mai multe zile, măreşte spaţiul de manevră, în care se poate realiza, pe de o parte, ca tendinţele de vot din Diaspora, să fie mai uşor de urmărit în ţară, iar pe de altă parte, tendinţele de vot din ţară să poată fi mai uşor corectate de tendinţele de vot ale Diasporei. În acest nou mod de vot, trebuie interzisă total realizarea exit-poll-urilor în Diasporă . Alegerile din noiembrie 2019 trebuie urmărite cu multă atenţie, deoarece vor avea un caracter mult mai manipulator. Dacă şi în condiţiile noii legi electorale vor mai exista cozi în Diaspora, votanţii înghesuindu-se la vot în ultimul moment, va fi un semn indubitabil că se forţează ca rigorile procesului de vot să fie diluate, până la simularea corectitudinii. Ceea ce s-a şi realizat la alegerile din 26 mai.

Citește știrea

Advertorial

”Liderii ALDE să înceteze cu ipocrizia, falsele îngrijorări şi ultimatumuri.

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “dacă le pasă de România, să plece de la guvernare”, le cere senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare a emis recent o declaraţie publică prin care le cere celor de la ALDE să plece de la guvernare, dacă le pasă de soarta şi viitorul românilor. “Proiectul de rectificare bugetară propus de Guvern continuă declinul României. Fonduri importante sînt tăiate de la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Cercetării. În acelaşi timp, investiţiile stagnează, iar marea majoritate a banilor merge către consum, pentru plata pensiilor şi salariilor. Din pix, Guvernul anunţă încasări mai mari la buget, dar, de fapt, va continua politica de împrumuturi la cele mai mari dobînzi de pe piaţa interbancară. Incapabili să stăpînească rata inflaţiei, cea mai mare din Uniunea Europeană, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi premierul Viorica Dăncilă, se fac că nu văd creşterea preţurilor şi nici că puterea de cumpărare a românilor a scăzut considerabil. Pedepsiţi de români la alegerile europarlamentare, rezultat al celor doi ani şi jumătate de guvernare toxică alături de PSD, liderii ALDE se prefac îngrijoraţi de rectificarea bugetară propusă. Falsa preocupare se manifestă timid, doar pe reţelele de socializare şi nicidecum prin solicitarea şi adoptarea unor măsuri economice ferme, care să scoată România din haosul şi deriva în care se află, împinsă de guvernarea PSD – ALDE. Doar acolo solicită un management performant al fondurilor europene, promovarea investiţiilor şi continuarea politicilor publice asumate. De fapt, aflat în derivă, conştient de dezastru, ALDE încearcă, în al doisprezecilea ceas, să lase impresia că se delimitează de PSD. Este doar o delimitare formală, menită să-i păcălească pe români, ALDE fiind în continuare mai degrabă preocupat să-şi păstreze ministerele, conducerea Senatului, funcţia de vicepremier, secretarii de stat, directorii din agenţii, şi funcţiile din teritoriu, negociate cu PSD. Românii s-au săturat de duplicitate. Liderii ALDE să înceteze cu ipocrizia, falsele îngrijorări şi ultimatumuri. Dacă le pasă de România, să plece de la guvernare”, a declarat senatorul Eugen Țapu Nazare.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: PNL nu duce lipsă de candidaţi pentru primărie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ alţi doi membrii PNL şi-au anunţat înscrierea în competiţia internă ■ PNL continuă racolările: fostul consilier PMP Marius Ghineţ a trecut la liberali ■

PNL Piatra Neamţ nu duce lipsă de candidaţi pentru primărie. Luni, 5 august, alte două persoane s-au înscris în competiţia internă, după ce primul candidat care şi-a asumat public această poziţie a fost consilierul local liberal Romel Bîrjoveanu. Revenind la cei doi noi competitori, aceştia sînt Constantin Teodorescu şi Andrei Carabelea, după cum a anunţat primul pe pagina sa de Facebook. “Astăzi (luni, 5 august n.r.) s-au anunţat două candidaturi pentru Primăria Piatra Neamţ. Subsemnatul, alături de prietenul şi colegul meu de partid, domnul Andrei Carabelea am făcut acest pas spre primărie, după ce cu ceva timp înainte şi-a anunţat această dorinţă şi domnul Romel Alexandru Bîrjoveanu. Iată că PNL Piatra Neamţ are resursă umană suficientă pentru a alege cel mai bun candidat pentru funcţia de primar al oraşului Piatra Neamţ. Oricare dintre noi va fi desemnat candidat la această funcţie, cu siguranţă va avea sprijinul necondiţionat al echipei PNL Piatra Neamţ. Obiectivele comune ale organizaţiei Piatra Neamţ sînt cîştigarea alegerilor prezidenţiale, locale, Consiliului Judeţean Neamţ şi al alegerilor parlamentare. Doamne ajută!”, a scris Constantin Teodorescu pe reţeaua de socializare. Nu este singura mişcare de trupe de la PNL. Un fost consilier local al PMP, Marius Ghineţ, a anunţat pe aceeaşi reţea de socializare, că a trecut la liberali. “Am decis să mă alătur unei echipe puternice, unei echipe din care fac parte oameni cu o vastă experienţă politică şi administrativă. Echipa PNL. Vă anunţ stimaţi prieteni că, începînd cu 1 august 2019, şi eu sînt parte a acestei echipe. Alături de preşedintele PNL Neamţ, domnul Mugur Cozmaciuc, de domnul Daniel Vasiliu, de domnul Bogdan Buhuşanu şi mulţi alţi prieteni din PNL cărora le mulţumesc pentru susţinere şi încurajare, sînt convins că voi putea face mult mai multe pentru oraşul nostru şi pentru nemţeni. Vă respect, vă apreciez şi sînt convins că veţi fi alături de mine în acest proiect cîştigător numit PNL”, este mesajul postat de Marius Ghineţ. Dat fiind că se apropie două runde de alegeri extrem de importante şI dat fiind rezultatul de la europarlamentare este posibil ca pe viitor să mai asistăm la astfel de mişcări de trupe. Unele motivate exclusiv politic, altele… cu altfel de motive în spate.

Citește știrea

Trending