Contactează-ne

Politica

Pe 24 ianuarie, la Iaşi, Klaus Iohannis şi Ludovic Orban au dansat Hora Dezunirii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vineri 24 ianuarie, la Iaşi, lângă statuia marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban au ţinut pe rând discursuri, cu care au dorit să rămână în istorie, şi au reuşit.

Ambele discursuri au fost huiduite copios de către ieşenii prezenţi în Piaţa Unirii. Huiduielile ieşenilor au dovedit românilor, că moldovenii nu permit nimănui, nu numai să maculeze imaginea marelui domnitor unificator, dar nici măcar spiritul actelor sale istorice.

Prin conţinutul discursului de acum, al preşedintelui Iohannis, ieşenii s-au văzut puşi în situaţia de a compara în balanţă, marile reforme ale lui Cuza, din perioada 1859 – 1866, cât a condus noul stat România, cu vidul reformator şi dihonia naţională, promovate de preşedintele României de astăzi.

Dacă în memoria colectivă, Alexandru Ioan Cuza a rămas “Omul Unirii” şi “Omul marilor reforme”, Klaus Iohannis nu poate nici măcar visa să lase istoriei o astfel de imagine şi nici măcar un bust în Piaţa Unirii.

În februarie 1862, la deschiderea lucrărilor primului Parlament al României, discursul lui Al.I. Cuza a fost un mesaj pilduitor de unire transmis tuturor românilor, tuturor politicienilor şi tuturor forţelor politice, pentru promovarea interesului ţării. Acest discurs a fost îndelung ovaţionat.

Acum, la Iaşi, de ziua Marii Uniri, preşedintele Iohannis nu a putut renunţa, nici măcar pentru o zi, în a-şi continua discursul dezbinator, ca singurul său proiect de ţară. Rezultatul, a fost puternic huiduit, iar singura lui reacţie a fost un rictus. Discursul lui Iohannis nu putea să nu declanşeze şi resentimente. Al.I. Cuza a fost îndepărtat de la domnie, într-o împrejurare familiară liberalilor, adică “noaptea ca hoţii”, în seara dintre 10 şi 11 februarie 1866. Artizanii loviturii au fost liberalii, complici ai Monstruoasei Coaliţii.

Prin discursul său, Klaus Iohannis a ratat şansa să fie ovaţionat, dacă ar fi vorbit în spiritul Unirii. Consecvent cu sine însuşi, a vorbit despre necesitatea alegerilor anticipate şi, cu ochii la sabia lui Cuza, a atacat la baionetă PSD-ul, pe care l-a acuzat că îl încurcă în marile sale proiecte reformatoare, cu care ar vrea să-l egaleze pe marele domnitor.

Gafa lui Ludovic Orban, cu Vogoride

Deşi a vorbit după Klaus Iohannis şi a fost martorul huiduielilor la discursul acestuia, Orban nu a avut isteţimea de a se îndepărta de spiritul dezunificator al şefului său. Aşa că nici nu a deschis bine gura, că asistenţa l-a întâmpinat cu aceeaşi ostilitate. Vrând să dreagă busuiocul, ca reacţie la huiduielile ieşenilor, Orban a gafat grobian admonestându-i că aceştia se comportă ca ,,alegătorii lui Vogoride”.

Nicolae Vogoride a fost Ministrul de Finanţe al Moldovei, între anii 1856 – 1857, un fel de Cîţu actual. A fost un puternic opozant al curentului unionist, care a falsificat şi alegerile pentru Divanul Ad – Hoc din1857, sperând să-i îndepărteze astfel pe unionişti din forul legislativ al Moldovei.

Premierul Orban nu s-a putut abţine să nu ţină şi el un discurs la umbra statuii lui Cuza, cu care a vrut să testeze sensibilităţile moldovenilor în ce priveşte ,,Autostrada Unirii”.

Proaspăt căftănit ca prim-ministru, Orban a eliminat din programul guvernării PNL proiectul construirii Autostrăzii Iaşi – Tîrgu Mureş, pe motiv că proiectul avea o hibă, fusese promovat de Guvernul Dăncilă.

A motivat acum ieşenilor că nu putea fi de acord cu această investiţie, deoarece PSD-ul o promovase prin soluţia parteneriatului public-privat, care după părerea sa era o soluţie nedemnă de un liberal sadea.

Ludovic Orban a promis ieşenilor că este în căutarea unei alte soluţii, mult mai deştepte, aceea de a încerca accesarea fondurilor europene, pentru reuşita investiţiei. Numai că soluţia Guvernului Orban, în problema declanşării proiectului ,,Autostrada Unirii “, pe bază de fonduri europene, s-a dovedit o păcăleală, care aliniază viitorul acestei investiţii, alături de alte autostrăzi care nu s-au făcut. Comisia Europeană, a anunţat tocmai acum, când a devenit Ludovic Orban premier, că nu mai alocă finanţări pentru infrastructură, blocând astfel România în poziţia de ţară europeană de mâna a doua.

Dacă pe Ludovic Orban l-a mâncat între degetele mari de la picioare şi le-a vorbit ieşenilor despre viitorul eşec liberal privind ,,Autostrada Unirii”, aceştia l-au apreciat, huiduind-ul .

Un arhipelag numit România

În naivitatea unora, printre care mă număr, aceştia cred într-o democraţie ideală, în care ura nu are ce căuta. Deşi politică nu se poate face în afara dezbaterilor, trebuie acceptată existenţa dezacordului exprimat în spaţiul public, până la limita violenţei, atât de către oamenii politici, cât şi de formaţiunile politice.

Dezacordul între idei poate atinge chiar limitele dispreţului sau detestării reciproce, dar nu ar trebui să degenereze în ură şi violenţă. Cel puţin la nivelul vârfului statului este interzisă propagarea urii, ca armă politică, care nu face decât să scârţâie din toate încheieturile democraţia noastră în devenire.

La discursul lor din 24 ianuarie, de la Iaşi, atât Klaus Iohannis, cât şi epigonul său Ludovic Orban au probat eşecul politic pe care îl gestionează, prin încercarea lor de a-l transfera populaţiei, pentru a-l gestiona.

După Revoluţia din 89, fragmentarea societăţii româneşti s-a accentuat constant, de la an la an, Klaus Iohannis ajungând acum să conducă, nu o ţară unită, ci un arhipelag, a căror insule se îndepărtează una de alta, sub efectul centrifug al politicii de dezbinare, pe care o promovează ca principal proiect de ţară.

Toate acestea au loc sub privirea mustrătoare a lui Cuza, care de la înălţimea staturii sale din Piaţa Unirii, ne avertizează că nu acesta este drumul.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politica

Marea Sfidare Naţională, proiectele ratate ale Preşedintelui

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a lansat patru mari proiecte de ţară, peste care se aşterne praful, lăsate să zacă prin sertarele Cotroceniului, ca literatură postumă, pentru viitorii preşedinţi cu deficit de inspiraţie.

Un proiect, a fost “România europeană, prosperă şi modernă”, despre care nu a vorbit prea mult în campania sa, pentru cel de al doilea mandat, deoarece presupunea prea mult consens naţional, la care domnia sa face alergie.

Al doilea proiect, “România educată”, nu a depăşit consistenţa unei colecţii de panseuri, acumulate de-a lungul anilor săi de catedră, panseuri cu care nu a reuşit să impresioneze mediul academic, decât până la nivelul stupefacţiei.

Celui de al treilea proiect, “România normală” i s-ar fi potrivit mai bine titlul de “România utopică”, având în vedere că preşedintele Iohannis a dovedit că nu a făcut o pasiune din a respecta litera şi spiritul Constituţiei, când sunt în joc viziunile sale.

România normală, a lui Klaus Iohannis şi a colegilor săi liberali, se dovedeşte a fi o ţară, pentru care încă nu s-a scris o Constituţie pe măsură, după care să fie condusă ţara în deplin respect.

Şi, în sfârşit, cel mai mare proiect al Preşedintelui, cu care ne ocupă mai tot timpul, este aberaţia colectivă liberală, privind ,,alegerile anticipate”. Cu acest proiect de suflet, Klaus Iohannis vrea să rămână în istorie, ca primul preşedinte care a reuşit să dizolve Parlamentul, programând anticipat o criză de guvern.

Spre dezamăgirea multor români, dintre care mulţi l-au votat pe Klaus Iohannis, acestuia nu i-a reuşit nici un proiect, iar poziţia sa duplicitară faţă de actele guvernării PSD şi ale guvernării PNL a devenit proverbială. Ce i-a interzis unuia, este permis celuilalt.

Regulile guvernării PSD, considerate ca dezastruoase de către Klaus Iohannis, sunt acum considerate ca normalitate, dacă sunt aplicate de guvernarea PNL

În noiembrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a înaintat preşedintelui Iohannis, de trei ori consecutiv, propunerea ca Adina Florea să fie numită la şefia DNA, în locul demisei Laura Codruţa Kovesi.

Tot de trei ori consecutiv, Klaus Iohannis a respins nominalizarea procuroarei Adina Florea, pe motiv că aceasta nu obţinuse aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Klaus Iohannis şi-a lansat atunci, public şi ferm, convingerea că numirea unor şefi de parchete, fără avizul CSM, nu mai poate fi tolerată într-o Românie normală. În pledoaria motivaţională a refuzului nominalizării şefei DNA, preşedintele Iohannis făcea trimitere la ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene, cu privire la România, în care se sublinia repetat că în astfel de nominalizări, “avizele CSM trebuie să fie respectate”.

Aceasta bazat şi pe prevederile constituţionale, că CSM este garantul independenţei Justiţiei, nu preşedintele României sau ministrul Justiţiei, care sunt funcţii eminamente dependente de politic. Culmea pervertirii principiilor liberale, că ce este imoral la alţii, la PNL este normal, joi 20 februarie, preşedintele Iohannis a numit “de îndată”, procurorii şefi la Parchetul General şi la Direcţia Naţională Anticorupţie, la propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Nu a contat, nici cât negru sub unghie, că cele două nominalizări aveau la dosarul de promovare câte un aviz negativ din partea CSM. Conform fariseismului prezidenţial, dacă avizele negative ale CSM au fost emise în timpul guvernării PSD, Klaus Iohannis ne spune că acestea trebuie să fie executorii, conform directivelor din rapoartele MCV. Dar dacă aceste avize negative au fost emise în timpul guvernării PNL, Klaus Iohannis le consideră doar consultative.

Aşa că numirea celor doi şefi, la Parchetul General şi la DNA, nu s-a realizat conform avizelor CSM, ca act de independenţă politică a Justiţiei, ci s-a realizat ca act politic, din partea Guvernului şi a Preşedintelui. Se ştie că avizele CSM sunt consultative, conform Constituţiei României, dar Comisia Europeană statuează că singurul garant al independenţei Justiţiei este CSM. În anul 2018, în cazul Adinei Florea, preşedintele Iohannis a ţinut să ne aburească, că tocmai lipsa unui aviz pozitiv al CSM l-a împiedicat s-o nominalizeze pe acesta la şefia DNA.

În caz de aviz favorabil, ar fi nominalizat-o “de îndată”? Să fim serioşi, duplicitarismul decizional al Preşedintelui, care îi fracturează consecvenţa în principii, este singurul său proiect de ţară, dus până la capăt.

Luni 24 februarie – zi de funeralii naţionale, la moartea visului liberal privind dizolvarea Parlamentului

Una din principalele obligaţii constituţionale ale Preşedintelui României este să facă toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unei crize majore, care nu poate fi rezolvată decât prin dizolvarea Parlamentului.

Într-o Românie normală, după standardele liberale, preşedintele ar trebui să facă toate eforturile pentru a dizolva Parlamentul. Ciudate standarde, cu tangenţe la siguranţa naţională. Scenariul dizolvării Parlamentului, pentru a provoca alegeri anticipate, a fost scris de Guvernul Orban, într-un grafic foarte strâns, în care era proiectat că în luna februarie trebuie să cadă obligatoriu Guvernul, abia instalat în 4 noiembrie 2019.

Deşi vrea alegeri anticipate, Ludovic Orban a declarat public că nu-şi dă demisia, pentru a declanşa sarabanda căderilor succesive a trei guverne. Scenariul este de noaptea minţii. Pentru a declanşa un astfel de scenariu, Ludovic Orban nu a avut curajul lui Victor Ponta din 2016, când acesta şi-a depus demisia de premier pe Facebook.

Dacă şi-ar fi dat demisia, Ludovic Orban ar fi rămas pe dinafară, obligându-l astfel pe Klaus Iohannis să numească ca premier interimar pe altcineva, trimiţându-l pe Orban să-şi reia statutul de şomer.

În schimb Ludovic Orban a declarat că lasă la latitudinea PSD-ului de a declanşa o criză guvernamentală, depunând o moţiune de cenzură. Pe 5 februarie moţiunea a trecut şi Guvernul Orban pleca acasă, devenind guvern interimar, iar premierul scăpând de şomaj.

Pentru atingerea obiectivului privind dizolvarea Parlamentului, Ludovic Orban a susţinut, public, că principala sa preocupare este ca Guvernul să-şi tot asume răspunderea pe diverse proiecte, până când PSD-ul va ceda nervos şi va depune moţiuni de cenzură, care trebuie să treacă toate, în cascadă.

Pe 5 februarie, la dezbaterea moţiunii, Ludovic Orban a ţinut un discurs aberant, de la tribuna Parlamentului. Printre aberaţii, se detaşează câteva, care nu aveau nicio tangenţă cu funcţia de premier. A susţinut că nu dă doi bani pe votul celor care votează moţiunea, că este sub demnitatea lui să-şi piardă vremea cu gargară despre ce prevede Constituţia şi că nu-l interesează atitudinea Avocatului Poporului în legătură cu cele 25 de Ordonanţe de urgenţă, emise de Guvern, în noaptea dintre 4 şi 5 februarie.

Spre deosebire de PSD, care în 2017 şi-a dovedit puterea, trântindu-şi propriile guverne, Grindeanu şi Tudose, acum PNL apelează la experimentatul PSD, să-i trântească trei guverne, pentru a-i oferi lui Klaus Iohannis Parlamentul pe tavă. Pe 24 februarie, Guvernul Orban II aşteaptă ca Parlamentul să se întrunească, pentru a nu-l vota. Tot de noaptea minţii ţine şi acest scenariu. Parlamentul nu se va întruni, pentru că “noua majoritate”, declarată de Klaus Iohannis, în noiembrie 2019, s-a evaporat în trei luni de existenţă.

Ludovic Orban ne consideră tâmpiţi, când ne avertizează că se prelungeşte criza, deoarece PSD nu-şi înţelege menirea de Opoziţie, aceea de a trânti guverne pe bandă rulantă, în ritmul stabilit după graficul său. Bomboana pe coliva celor 25 de ordonanţe de urgenţă, a fost Ordonanţa de urgenţă privind alegerile anticipate, prin care s-a legiferat, în regim de urgenţă, o situaţie care era mai mult ca cert că nu va avea loc. Data de 24 februarie, rămâne doar data în care se prelungeşte pe durată nedeterminată interimatul Guvernului Orban I.

Guvernul Orban I, ca guvern interimar, va fi un guvern netoxic, deoarece are interzis accesul la ordonanţe de urgenţă, la asumări de răspundere şi la proiecte legislative, lăsând Parlamentului dreptul constituţional de a legifera. Acest guvern interimar trebuie să se ocupe doar de gestionarea problemelor curente ale ţării, până la alegerile normale din decembrie.

Atât de mare a fost aroganţa lui Klaus Iohannis, încât la data apariţiei în Monitorul Oficial al Ordonanţei de urgenţă privind alegerile anticipate, a declarat că această aiureală legislativă a fost un act de normalitate din partea Guvernului. Un act de normalitate va fi însă şi refuzul Parlamentului de a participa la mascarada solicitării Guvernului Orban II, de a nu fi votat, scutindu-l pe Ludovic Orban de a interpreta la tribuna Parlamentului, sceneta comică din “Titanic Vals” cu “Nu mă votaţi!”.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Candidat PSD la Primăria Roman, mesaje de intimidare de la „Voievod“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ este posibil ca Bogdan Huci să candideze la funcţia de primar ■ după ce s-a vehiculat numele, senatorul Dan Manoliu susţine că acesta ar fi fost ameninţat ■ PSD Roman îşi va anunţa candidatul după finalizarea dezbaterilor interne ■

La una din puţinele conferinţe de presă susţinute în ultima vreme de PSD Roman, senatorul Dan Manoliu, după ce a făcut rechizitoriul celor vinovaţi de declanşarea artificială a unei crize a apei în urbea muşatină, a făcut şi o serie de dezvăluiri despre „ostilităţile“ declanşate între cei care aspiră la mult rîvnitul fotoliu de primar al municipiului.

La întrebarea jurnaliştilor referitoare la nominalizările pentru candidatul care ar putea intra în cursa electorală la Roman, senatorul Dan Manoliu a spus:

„Da, e o întrebare la care mă aşteptam, deşi, sincer să fiu, nu mi-aş fi dorit să mi-o puneţi încă. Şi am să vă explic de ce. Ca în oricare partid serios am făcut o testare, lansînd cîteva nume, ca de exemplu acela al lui Bogdan Huci. Ştiţi ce s-a întîmplat? Acesta a primit telefoane de ameninţare de la nişte «personaje» din judeţ, oricum cu mesaje din partea unui «voievod» local, care erau de genul: «Frăţică, nu-ţi stă bine?, Nu poţi sta liniştit?».

Nu vă ascund şi faptul că o serie de oameni de afaceri au primit şi ei atenţionări de genul acesta, după binecunoscutul principiu stalinist «Dacă nu eşti cu mine, eşti duşmanul meu». Eu nu mi-am permis să ameninţ pe nimeni în cei trei ani cînd PSD a fost la guvernare, ca senator în Parlamentul României“, a declarat senatorul Dan Manoliu.

Chestionat de ce persoana care susţine că a primit aceste ameninţări nu iese public să spună tranşant că a primit mesajele, lucru ce poate constitui o faptă penală, senatorul a spus: „Îşi va asuma, o să vedeţi, cînd va fi cazul“. Acesta a adăugat şi faptul că pe lista membrilor de partid evaluaţi se află şi el, şi deputatul Alexandru Romaru şi consilierii locali.

În ceea ce priveşte lista de consilieri locali şi judeţeni a făcut precizarea că şi aceştia sînt supuşi „măsurătorii“. La un candidat pentru un loc pe lista de consilieri va conta notorietatea, activitatea în consiliul local sau judeţean, numărul de voturi obţinut şi activitatea de partid. Oricum se merge pe principiul „Preferăm să măsurăm de 10 ori şi să tăiem o dată“.

Citește știrea

Actualitate

Lasă vaporul pentru Consiliul Judeţean Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Florin Zaharia a fost desemnat candidatul USR pentru preşedinţia Consiliului Judeţean ■ el este comandant de cursă lungă în cadrul unei companii britanice ■

Delegaţii Conferinţei Judeţene a USR Neamţ au ales, recent, prin vot, candidatul pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Neamţ şi candidaţii pentru lista de consilieri judeţeni.

„Din cei patru candidaţi interni înscrişi în cursă, vicepreşedintele USR Neamţ, Florin Zaharia, a fost desemnat drept candidat USR pentru funcţia de preşedinte al CJ Neamţ. Acesta a obţinut votul majoritar al delegaţilor USR Neamţ, astfel că nu a mai fost necesară organizarea celui de-al doilea tur”, au transmis reprezentanţii USR Neamţ.

Le mulţumesc tuturor colegilor din USR Neamţ pentru încrederea acordată la alegerile interne şi nominalizarea mea în competiţia electorală pentru preşedinţia CJ Neamţ. Sînt  convins că împreună cu toţi colegii de pe lista candidaţilor, dar şi cu toţi ceilalţi membri, vom reuşi să facem o campanie reuşită şi vom obţine un număr mare de locuri în formarea viitorului consiliu judeţean.

Urmează o perioadă foarte dificilă, dar venim în faţa nemţenilor cu o listă de oameni dornici să propună proiecte pentru cetăţeni şi să aducă transparenţă în cheltuirea banului public. Doar astfel vom putea  să facem diferenţa şi să aducem schimbarea  în administraţia judeţeană, mult aşteptată de toată lumea”, a declarat vicepreşedintele USR Neamţ, Florin Zaharia.

Deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ, a declarat că are încredere în şansele colegului său: „Conferinţa Judeţeană a adunat circa 150 de delegaţi din filiale USR din tot judeţul. Acestora le mulţumesc pentru efortul lor de a veni la Piatra Neamţ pentru a decide împreună cine ne va reprezenta la alegerile pentru Consiliul Judeţean. Totodată, îl felicit pe colegul meu Florin Zaharia pentru că a reuşit să îşi convingă colegii că este cel mai potrivit pentru a fi candidatul USR la preşedinţia CJ.

Nu este o misiune uşoară, dar nici imposibilă, pentru că Florin este un coleg hotărât şi implicat. Asta ne-a demonstrat-o în toate proiectele în care s-a implicat în cadrul USR. Multe organizaţii locale şi demersuri publice ale USR i se datorează, de aceea am încredere că va face o figură frumoasă în iunie”.

Florin Zaharia are 46 de ani, este căsătorit şi are o fetiţă. Este membru USR din ianuarie 2019, iar implicarea lui în filială a făcut ca la scurt timp să fie ales de colegi ca vicepreşedinte al filialei locale din Piatra Neamţ, dar şi al filialei judeţene. De profesie, Florin Zaharia este inginer transporturi maritime, absolvent al  Institutului de Marină „Mircea Cel bătrân”, secţia Navigaţie şi în prezent este Comandant de Cursă Lungă în cadrul unei companii britanice.

Citește știrea

Trending