Publicitate

■ şi în învăţămînt, ca şi în sănătate şi administraţia publică s-a ajuns la ora adevărului ■ majorările salariale din condei nu au sustenabilitate ■ directorilor li se cere imposibilul: să se încadreze în bugetul alocat ■ se inventariază datoriile pe care unităţile de învăţămînt le au ■

Trecerea salarizării în subordinea directă a Ministerului Educaţiei a fost, se pare, şi o măsură ca Guvernul care a luat măsuri salariale populiste, în sectorul bugetar, să poată forţa mîna ordonatorilor de credite să se descurce. Dacă în unele domenii ca administraţie locală sau judeţeană a fost mai simplu, pentru că pîinea şi cuţitul, respectiv bugetele din care să se îndestuleze nevoile salariale în detrimentul investiţiilior, lucrurile se complică în domeniile în care s- a ajuns la fundul sacului: sănătate şi învăţămînt. În iresponsabilitatea sa, Ministerul Educaţiei cere directorilor de şcoli, ca ordonatori direcţi de credite, să facă pe dracu’ în patru pentru a se descurca cu fondurile, absolut insuficiente, alocate pentru nevoile reale ale învăţămîntului. Deşi se cunoaşte că actuala formulă de calcul a cheltuielilor din învăţămînt per capita (pe fiecare elev în parte e o imensă prostie, departe de realităţile din învăţămînt, de ani de zile în ciuda protestelor sindicatelor, se persistă în ea. Rezultatul? Unul extrem de simplu: o situaţie ce pare fără ieşire. Conform declaraţiilor inspectorului şcolar general, Elena Laiu, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Neamţ, se află într-un deficit major de finanţare a cheltuielilor. Cele mai mari probleme le vor avea, culmea, unităţile de elită. „În Neamţ probleme privind încadrarea în costurile standard sînt de ani de zile, în fiecare an judeţul avînd un deficit de aproximativ 12%, rezolvat pînă acum la sfîrşitul fiecărui an printr-o rectificare bugetară. Luna aceasta Ministerul Educaţiei Naţionale ne-a repartizat mai puţin cu aproximativ 650.000 de lei. În situaţia în care am primit mai puţine fonduri nu am putut asigura decît salariile nete şi o parte din contribuţiile la stat. Conform Ordonanţei de Guvern 90, ordonatorii de credite (directorii de şcoli) vor trebui să stabilească numărul maxim de posturi care se vor finanţa în 2018, astfel încît fiecare director de unitate de învăţămînt va trebui să ia măsuri pentru a se încadra în costul standard“, a precizat inspectorul şcolar general Elena Laiu. Contactat telefonic, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, care a realizat întîlniri cu directorii de şcoli şi colegii sindicat din fiecare zonă, s-a rezumat a ne preciza doar faptul că în urma acestor întîlniri se va centraliza situaţia reală din fiecare unitate şcolară, după care se va cunoşate dimensiunea reală a deficitului bugetar şi ce se va putea face. „Miercuri, 9 mai, vom avea această situaţie şi vom şti ceea ce este de făcut“, a precizat Gabriel Ploscă. Reamintim faptul că finanţarea per elev a fost deja modificată printr-o Hotărîre de Guvern din 28 decembrie 2017, prin care costul standard pentru fiecare elev/preşcolar pentru învăţămîntul preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditat, pentru anul 2018 creşte de la 3.740 lei pe an la 4.413 lei. Finanţarea de bază a unei unităţi de învăţămînt preuniversitar rezultă din multiplicarea costului standard per elev cu o serie de coeficienţi specifici fiecărei unităţi de învăţămînt preuniversitar şi cu numărul de elevi. Costul standard per elev se aplică pentru cheltuielile cu salarile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora. Actul normativ în discuţie prevede şi faptul că pentru anul 2018 valoarea costului standard pentru fiecare elev privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar Bunuri şi servicii creşte de la 330 de lei la 355 lei. Majorarea costului standar pentru fiecare elev a ţinut cont, susţin oficialii, de creşterile salariale din învăţămînt. Problemele pe care le au unităţile de învăţămînt ţin de faptul că unităţile de elită vor avea cheltuieli de personal mai ridicate decît o şcoală de mai mică anvergură din oricare colţ de judeţ, prin faptul că primele au şi încadrare pe măsură, cu dascăli cu grade didactice, doctorate, gradaţii de merit, etc. care ridică cu mult cheltuielile de personal.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.