Contactează-ne

Actualitate

Pandemia, moţiunea de cenzură, alegerile locale şi responsabilităţile clasei politice şi ale electoratului

Știre publicată în urmă cu

în data de

În sfârşit, Marcel Ciolacu, liderul PSD, ne-a scos din stresul aşteptării, anunţându-ne public că moţiunea de cenzură mult trâmbiţată, va fi lansată luni 17 august într-o procedură ,,curat constituţională”.

După acest anunţ, analiştii politici mai sceptici, privind cu un ochi la pandemie, au reacţionat parafrazând hamletian: ,,O fi sau nu o fi moţiune?”

Părerea mea, ca simplu cetăţean cu drept de vot, este că , deşi suntem în pandemie, moţiunea va fi lansată, cu aceeaşi certitudine cu care în 27 septembrie vor avea loc alegeri locale.

Deosebirea dintre cele două evenimente succesive, moţiunea şi alegerile, constă în multiplele faţete ale oportunităţii lor. Din punct de vedere al riscului pandemic, niciunul din evenimente nu este oportun.

Pe de altă parte, dacă votul moţiunii nu poate fi fraudat, la votul de la alegeri, pandemia deschide Cutia Pandorei, privind contestarea rezultatelor din cauza prea multor fraude electorale posibile. Partidul Naţional Liberal are acum nevoie de o infuzie de fraude electorale, precum are nevoie de oxigen bolnavul de coronavirus. Autorul moral al posibilelor fraude poate fi găsit la Cotroceni, de unde sunt propagate acuzele că PSD-ul se face vinovat de toate bâlbele Guvernului Orban. Perdeaua acuzelor vrea să ascundă şi cele două perioade de vid legislativ ale guvernării liberale în plină pandemie. Premierul Ludovic Orban ne prosteşte de la obraz, susţinând că în timp ce el respectă întocmai Constituţia României, tripleta constituită din PSD, Curtea Constituţională şi Avocatul Poporului, o încalcă flagrant, răstălmăcind-o.

După 16 mai, odată cu sfârşitul stării de urgenţă, Guvernul Orban nu a reuşit să reglementeze izolarea şi carantina decât altfel ca în restul ţărilor europene şi în flagrant dezacord cu Constituţia României.

Lui Ludovic Orban i-au trebuit vreo zece zile ca să trimită proiectul necesar al legii în Parlament. Camerei Deputaţilor i-a luat două zile să-l aprobe, Senatului i-au trebuit alte zece zile să-l aprobe, iar lui Klaus Iohannis i-a luat trei zile să-l promulge şi să-l publice. Aceasta este istoria celui de al doilea vid legislativ.

Ludovic Orban ne minte zilnic, că guvernul lui a fost lăsat în vid legislativ timp de trei săptămâni, pentru a putea pune numărul de infestaţi şi decedaţi în cârca PSD-ului.

Problema zilei, trece sau nu trece moţiunea?

Nu se pune problema dacă trece sau nu trece moţiunea. Liderul PSD Marcel Ciolacu ne-a avertizat de mai multe ori că moţiunea va fi depusă numai în cazul în care este sigur că va trece. Deci, Marcel Ciolacu nu are de ales între o moţiune care va trece şi o moţiune care nu va trece. O depune sau nu o depune.

Prin simpla depunere a moţiunii, există riscul discreditării PSD-ului, căruia unii vor să-i consolideze statutul de agent electoral al PNL- ului şi al lui Klaus Iohannis.

Dacă moţiunea va trece, Klaus Iohannis nu va intra în clenciuri. A transmis public, de atâtea ori, că nu va reintroduce PSD-ul la guvernare. Astfel, PSD-ul va fi condamnat de coronavirus să voteze orice guvern propus de Iohannis. Chiar şi un Guvern Orban 3.

Într-o astfel de situaţie, valoarea moţiunii s-ar reduce doar la o poliţă plătită lui Klaus Iohannis, pe care acesta abia o aşteaptă. Klaus Iohannis are nevoie de noi motive, pe care să le reintroducă în repertoriul său anti-PSD, cu care să maximizeze scorul electoral al PNL. Numărul inerent al infectaţilor şi al deceselor, din cauză de Covid-19, va fi scos din contul guvernării PNL şi contabilizat exclusiv în contul PSD.

Clasa politică şi electoratul, în faţa examenului responsabilităţii

Campania electorală, care urmează între 28 august şi 27 septembrie, este atipică. Electoratul are dreptul să i se explice public, cine este responsabil pentru ravagiile pandemiei în plan medical, social şi economic.

Klaus Iohannis şi Ludovic Orban ne spun că responsabilitatea nu este a lor, pentru că ei ,,şi-au făcut treaba”. După explicaţiile lor, responsabilitatea este a PSD-ului, pentru că acţionează de parcă ar fi la guvernare, provocând deliberat viduri legislative, pentru a compromite Guvernul Orban.

În numele aceloraşi responsabilităţi, Marcel Ciolacu i-a reproşat Preşedintelui Iohannis că nu a dorit să se consulte şi cu celelalte partide, în afară de PNL, pentru a se ajunge la soluţii consensuale. Pandemia impunea un astfel de comportament preşedintelui României, pentru a mobiliza toate forţele politice într-o dezbatere naţională.

Singura soluţie adoptată de preşedinte, preluată şi de premier, a fost atacul permanent asupra PSD şi aliaţilor acestuia, adică asupra majorităţii parlamentare.

Cinic, Ludovic Orban îşi încheia discursul în faţa Parlamentului, pe 12 august, cu aserţiunea ,,Cred că de responsabilitatea noastră, a tuturor, depinde evoluţia României”. Una zice alta fumează. Responsabilitatea Guvernului Orban se dezvăluie şi în descifrarea accentului pus de acesta între combaterea pandemiei şi actul alegerilor locale.

Cu gândul la alegeri, guvernul induce zilnic teama de a ne prezenta la vot. În mod special se induce teama în rândul populaţiei vârstnice, deloc neglijabilă numeric, decisă să riposteze la anunţul că pensiile vor fi majorate brut doar cu 14% şi real doar cu 10%, în loc de 40%, iar alocaţiile pentru copii doar cu 20%, în loc de 100%. Responsabilitatea electoratului este să iasă la vot, pentru a sancţiona aroganţa şi cinismul politicienilor, deoarece mai există viaţă şi după pandemie.

Responsabilităţi politice, marca judeţului Neamţ

Nu ştiu ce fac nemţenii în ultima vreme, de se îndrăgostesc de ei politicieni cu buletine de prin alte judeţe. Avem ceva din candoarea unei bunicuţe, toţi ne vor binele şi se reped la noi să ne conducă să trecem strada.

Giurgiuveanul Răzvan Cuc este dispus să se mute în Piatra Neamţ, să ne conducă ca primar al oraşului, din partea PSD-ului. Bucovineanul Mugur Cozmanciuc a părăsit Iaşi-ul ca să preia şefia Consiliului Judeţean Neamţ cu sarcină de la partid.

Şi unul şi altul au venit în Neamţ trimişi de la Centru cu sarcini de partid. Au venit să ne fericească, precum Agamiţă Dandanache din ,,O scrisoare pierdută” a lui Caragiale.

Că unii nemţeni declară că vor să elibereze judeţul de PSD, este la fel de adevărat, după cum unii, şi nu puţini, vor să elibereze Primăria Piatra Neamţ de spiritul PNL-ului, considerând că le-a ajuns. Este în puterea, atât a unor nemţeni, cât şi a celorlalţi să-şi promoveze prin vot valorile autohtone pe funcţiile respective, că doar n-a rămas judeţul în deficit de competenţe tocmai acum în plină pandemie.

Se dovedeşte că anul acesta nemţenii nu au nicio şansă să-şi pună pe listele proprii oameni de valoare autohtoni, pentru că acei de la Centru, ca pe vremea comuniştilor, au câte un Dandanache cu bastonul de mareşal în tolbă, pe care ni-l trimit depeş să-l votăm într-o veselie provincială.

Fiecare dintre aceşti doi candidaţi ne fac promisiuni idilice, de consistenţa aeroportului promis de Gheorghe Ştefan, care ne-a păstorit de ne-a lăsat în curul gol, plini de datorii pentru 30 de ani. Liberalul Gheorghe Ştefan a lăsat Primăriei Piatra Neamţ o datorie enormă, de 324 milioane lei, care se umflă la 400 milioane cu tot cu dobânzi şi comisioane. Primăria a fost preluată de liberalul Dragoş Chitic, care în iulie 2020 ne anunţa victorios că a reuşit să ramburseze băncilor jumătate din datoria liberală pe banii noştri. Astăzi, nu pun în discuţie valoarea lui Cuc sau Cozmanciuc, ci doar atitudinea arogantă a şefilor lor de la Centru, recte PSD şi PNL, care consideră judeţul Neamţ un judeţ marginal, bun doar de muls voturi, fără valori proprii pentru a fi promovate.

Ambii candidaţi şi-au împănat programele de promisiuni locuri comune, de genul că o să fie bine şi la vară cald. Trebuie să fim duşi rău cu pluta pe apa Bistriţei, dacă ne-am uita în gura lor, când încearcă să ne vândă pielea ursului din pădure, când se vede de la o poştă că nu au nicio strategie cum or să-l împuşte. Deciziile lor, ca prezumtiv primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean, nu depind de ei, ci de cohorta consilierilor locali sau judeţeni.

Aceşti consilieri ridică mâna după cum le dictează interesele lor şi uneori interesele partidului care i-a lansat. Interese care pot coincide sau nu cu cele ale primarului sau ale preşedintelui judeţean, ce abia i-au votat ca orbeţii, crezându-i mesianici şi omnipotenţi pentru cel puţin patru ani. Electoratul ar trebui să fie mai responsabil şi să nu ignore naiv, marea diferenţă dintre sloganul de campanie şi nevoile sale reale. Suntem naivi să credem că ce ne promit aceşti candidaţi, chiar au şi puterea să o facă. Singurul lucru pe care îl poate face un astfel de personaj ajuns pe funcţie este să propună. Puterea de a aproba nu este în mâna consilierilor locali sau judeţeni, grup de aşa-zişi specialişti. S-au specializat şi consilierii în a schimba cameleonic culoarea politică după cum bat vânturile şi interesele. Cameleonismul nu se manifestă doar odată la patru ani, ci la fiecare şedinţă de consiliu. Nu trebuie să uităm, acum, după 30 de ani, că atât primarii, preşedinţii de consilii judeţene, cât şi consilierii, sunt interesaţi ca roata căruţei intereselor lor de gaşcă sau de partid să fie unsă permanent, ca să nu scârţâie şi să-i lase în drum.

Din cauza pandemiei, campania electorală nu se face decât prin panotaje sau la televizor şi acestea nu ne prezintă decât poza candidaţilor. Electoratul trebuie să facă un efort nemaiîntâlnit, de a intui ce se ascunde în spatele pozelor.

Aroganţa unui slogan electoral trăsnit, al USR-Plus

Sunt partide care nu mizează pe schimbarea lor, ci pe schimbarea electoratului. Panourile publicitare ale neomarxiştilor USR – Plus din Neamţ ne propun să le votăm candidatul, postat sub sloganul aberant ,,Om cu om, vom schimba Piatra Neamţ”.

Dacă nu au reuşit marxiştii de ieri să ne schimbe ,,Om cu om”, pentru a ne transforma în ,,omul de tip nou”, poate or reuşi să realizeze neomarxiştii de astăzi. Culmea este că acum, useriştii cu plus ne cheamă la vot, ca să ne schimbe ei pe noi, nu noi pe ei. Băieţii ăştia nu prea au idei, dar îşi permit aroganţe. De aroganţe nu ducem lipsă graţie Guvernului Orban.

Actualitate

Cursuri exclusiv on-line în Piatra Neamţ, Bicaz, Girov şi Gârcina

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cafenelele, barurile şi restaurantele, activitate suspendată

Cursurile şcolare se vor desfăşura exclusiv on-line în Piatra Neamţ, incidenţă comunitară de 3,31 la mia de locuitori, Bicaz, 3,48 la mia de locuitori, Girov, 3,9 la mica de locuitori şi Gârcina, 3,6 la mia de locuitori. În Piatra Neamţ, sunt exceptate de la măsurile amintite creşele şi instituţiile de tip after-school. Măsura intră în vigoare începând de luni, 26 octombrie.

Cafenelele, barurile şi retaurantele au activitatea suspendată, doar terasele rămânând deschise. Hotelurile, pensiunile şi motelurile rămân deschise, iar clienţii pot servi masa în restaurantele acestor unităţi.

Cât priveşte măsurile destinate HORECA acestea intră în vigoare de duminică dimineaţă, 25 octombrie. În comuna Girov este un focar de COVID la primărie, cu 11 persoane infectate.

Vom reveni.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 5.028 cazuri noi. Neamţ – 103 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Până astăzi, 23 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 201.032 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

144.429 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.028 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 876 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 6.245 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 22.10.2020 (10:00) – 23.10.2020 (10:00) au fost raportate 82 de decese (52 bărbați și 30 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 22 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 25 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 24 decese la categoria de peste 80 de ani.

81 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.427. Dintre acestea, 782 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.002.800 de  teste. Dintre acestea, 35.351 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.018 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.333 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 5.887 de  teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 23 octombrie.

Pe teritoriul României, 24.199 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.725 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 50.658 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 52 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.617 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 912 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 6.316 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 857.413 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 9 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.851  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.017 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Salariile la DGASPC Neamț, poate după rectificare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ salariaţii anunţă că vor continua mişcările de protest

Salariaţii de la DGASPC Neamţ, care nu şi-au primit banii pe luna septembrie, anunţă că vor continua mişcările de protest prin pichetarea Guvernului şi a Ministerului de Finanţe. Acesta după ce au fost anunţaţi că banii necesari vor fi viraţi abia după rectificarea bugetară, care se preconizează că va avea loc „cândva” în luna noiembrie.

„Aproape 1000 de angajați ai DGASPC Neamț riscă să rămână fără bani pentru următoarele 2 luni, deoarece șanse reale de suplimentare a bugetului astfel încât să acopere necesarul sunt abia după rectificarea bugetară ce ar putea avea loc în noiembrie, fără a se ști o dată exactă. Aceasta este concluzia ce reiese din  răspunsul primit de DGASPC Neamț de la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopție. „La acest moment singura instituție centrală care are competența de a decide cu privire la majorarea sumelor destinate protecției copilului și persoanelor adulte cu dizabilități este Ministerul Finanțelor Publice“, se arată în răspunsul ANDPDCA.

Data viitoarei rectificări bugetare nu este stabilită, vehiculându-se informații că ar putea avea loc în luna noiembrie. Ulterior, după aprobările legale, banii se repartizează pe județele și apoi urmează să ajungă în bugetele fiecărei instituții. Toate acestea sunt proceduri de durată și astfel este posibil ca primele plăți salariale să se facă cu mare întârziere.

În aceste condiții, salariații anunță că vor continua mișcările de protest, pe 4 noiembrie fiind programată pichetarea Guvernului și a Ministerului de Finanțe de către sindicaliștii din asistență socială din mai multe județe din țară printre care și Neamț.

Precizăm că neplata salariilor a afectat grav angajații centrelor pentru copii, cei aproape 500 de asistenți maternali și salariații din aparatul propriu al Direcției, cu atât mai mult cu cât unii sunt infectați cu noul coronavirus sau sunt carantinați în centre pentru a îngriji bolnavii cu COVID 19.

La data de 23 octombrie 2020 erau pozitivi 260 de beneficiari și 120 de salariați din centrele aflate în subordinea DGASPC Neamț.

De la începutul pandemiei au fost confirmați cu COVID 19 peste 400 de angajați și, deși aveau dreptul conform legii să beneficieze de stimulentul de risc de 2.500 de lei, acesta nu a fost plătit niciodată”, se precizează într-un comunicat de presă emis de reprezentanţii DGSAPC Neamţ.

Citește știrea

Trending