Contactează-ne

Administrație

Pagubele după inundaţii, în Neamţ – 17 milioane de lei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ necesarul de fonduri pentru înlăturarea efectelor celor mai recente inundaţii a fost calculat la 16.976.800 lei ■ pentru Farcaşa suma este de 3.390.130 lei ■

Autorităţile nemţene au făcut un bilanţ al pagubelor provocate în judeţ de inundaţiile care au avut loc la sfîrşitul lunii trecute – începutul acestei luni. Suma calculată pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor la nivelul judeţului Neamţ este de 16.976.800 lei. În cazul oraşelor, sumele sînt destul de mici: 154.000 lei pentru Piatra Neamţ, 33.510 lei pentru Roman, 218.110 lei pentru Bicaz, 15.600 lei pentru Roznov şi 224.840 lei pentru Tîrgu Neamţ. Sume mult mai mari sînt pentru comunele: Farcaşa – 3.390.130 lei, Hangu – 1.510.600 lei, Borca – 1.252.300 lei, Poiana Teiului – 1.187.700 lei, Dămuc – 808.260 lei, Grinţieş – 753.200 lei, Crăcăoani – 571.700 lei şi Icuşeşti – 484.540. Infrastructura ce este în administrarea judeţului a suferit pagube ce necesită pentru refacere suma de 1.099.840 lei, iar restul comunelor au înregistrate pagube mai mici, de ordinul sutelor de mii sau zecilor de mii de lei. Reamintim că în judeţul Neamţ s-au înregistrat în intervalul 28 iunie – 2 iulie inundaţii catastrofale, principalele probleme fiind înregistrate pe Valea Bistriţei, dar şi în zona Roman, acolo unde de fiecare dată cînd plouă torenţial rîul Siret ameninţă sau chiar iese din matcă. O situaţie delicată a fost şi în zona Roznov, acolo unde probleme a pus rîul Cracău. Pe lîngă aceste sume necesare pentru a înlătura efectele inundaţiilor, mai amintim şi pe cea avansată de Stelian Mihăilă, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ, 6,7 milioane de lei, pagube suferite la infrastructura ce se află în administrarea instituţiei menţionate. Cu ocazia unei conferinţe de presă în care s-a făcut un bilanţ al modului în care au intervenit autorităţile din Neamţ, prefectul judeţului, Daniela Soroceanu, declara: „Am trimis către Guvernul României patru proiecte de hotărîre: este vorba despre refacerea digului de apărare a punctului de captare Preuteşti, amenjarea albiei rîului Siret în localitatea Ion Creangă, realizarea unor amenajări ale rîului Cracău la Slobozia, iar nu în ultimul rînd toate investiţiile care ar trebui făcute de SGA Neamţ. Este vorba despre zonele unde dumnealor au investiţii în derulare şi care trebuie urgentate spre a fi finalizate“. Rămîne de văzut cît de rapid şi eficient se vor mişca cei din Guvern. E drept că miniştri sau secretari de stat s-au perindat prin judeţ după inundaţii, însă există şi un semn de întrebare, mai mic sau mai mare, pentru că aceste vizite, de lucru (!?), au cam fost ascunse de ochii presei. Cel puţin de cei ai presei incomode, care nu înţelege doar să-i perieze pe iluştrii guvernanţi, ci le mai pune şi întrebări la care răspunsurile sînt incomode.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Dragoş Chitic: “Bani europeni pentru modernizarea principalelor artere din municipiu”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Peste 12 milioane de euro vor fi investiţi în modernizarea principalelor artere din Piatra Neamţ. Este vorba despre trei proiecte europene ale căror contracte de finanţare au fost deja semnate:   Modernizarea și reconfigurarea coridorului urban de transport  (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști): B-dul Traian – Piața Mihail Kogălniceanu – B-dul Decebal, în valoare de 5.600.000 euro, Modernizarea și reconfigurarea străzii Mihai Viteazu (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști), în valoare de 3.063.000 euro şi Reabilitarea, modernizarea şi reconfigurarea coridorului secundar de transport est-vest, strada Dimitrie Leonida şi Bulevardul 9 Mai, în valoare de 3.434.000 de euro. Proiectele beneficiază de finanțare nerambursabilă în proporție de 98%, contribuția municipalității pietrene fiind doar de 2%. „Prin implementarea acestor proiecte vom moderniza principalele artere din municipiu și vom crește gradul de siguranță al tuturor participanților la trafic, fie ei conducători auto, pietoni sau bicicliști. Infrastructura rutieră a fost o prioritate a mandatului meu de primar, iar pentru lucrările de anvergură am ales să apelăm la fondurile europene. Astfel, începând de anul viitor, oraşul va deveni un adevărat şantier în cel mai bun sens al cuvântului. Vor fi efectuate lucrări de amploare iar odată cu finalizarea acestora va creşte gradul de satisfacţie al participanţilor la trafic, gradul de siguranţă al acestora, aşa cum am mai spus, dar şi calitatea vieţii tuturor pietrenilor. De asemenea, ne dorim ca pietrenii să aleagă mijloacele de transport cele mai puțin poluante și pentru aceasta vom asigura toate condițiile și îi vom încuraja pe cei care se gândesc la mediul înconjurător şi avem şi în acest sens în implementare proiecte cu bani europeni. După cum pietrenii probabil ştiu, din bugetul local am alocat anual fonduri pentru modernizarea străzilor din municipiu. În cei patru ani în care a administrat oraşul, 73 de străzi pietruite au fost asfaltate, însumând 23,4 kilometri. Aşa se face că în acest moment în Piatra-Neamţ mai sunt doar 6,9 kilometri de străzi neasfaltate, dar, în conformitate cu ritmul lucrărilor de până acum, într-un an se va atinge obiectivul propus: Piatra-Neamţ un oraş cu asfalt pe toate străzile. Sunt lucruri concrete, palpabile, fac parte din proiectul pe care ni l-am propus şi pe care sunt convins că îl vom realiza: împreună cu pietrenii să construim un oraş de 10+”, a declarat Dragoş Chitic.

Citește știrea

Actualitate

Cultura din județul Neamț, o prioritate pentru Partidul Național Liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

La inițiativa scriitorului Adrian Alui Gheorghe, candidat al PNL Neamț pe lista de consilieri atât la Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț cât și la Consiliul Județean Neamț, domnul Mugur Cozmanciuc și domnul Andrei Carabelea, s-au întâlnit cu un grup de oameni de cultură din Neamț, într-un colocviu ad-hoc.

 

Tematică a acoperit teme care țin de cultura instituțională din Neamț și din Piatra Neamț. Au fost discutate chestiuni care țin de finanțarea culturii în județ și despre necesitățile imediate pentru îmbunătățirea condiției artistului în cetate. Calitatea participanților recomandă calitatea implicării în perspectivă, în viața culturală a județului și a municipiului Piatra Neamț.

 

Au participat:

 

Ionuț Cucoară, actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, colaborator al regizorului Francis Ford Coppola, la realizarea filmului ”Tinerețe fără tinerețe”, după nuvela omonimă a lui Mircea Eliade. Ionuț Cucoară a manageriat mai multe proiecte culturale, la nivelul municipiului și județului Neamț, între care ”Festivalul filmului pentru copii și tineret”. După o ședere de ani buni în Marea Britanie, Ionuț Cucoară s-a reîntors, din această vară, definitiv, la Piatra Neamț.

Ștefan Potop, pictor, președinte al Filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România, unul dintre cei mai importanți portretiști din România. Ștefan Potop este inițiator și coordonator de proiecte culturale în domeniul artei plastice din județ, tabere de creație și este un bun manager al filialei plastice nemțene.

Laurențiu Dimișcă, artist plastic, cu o carieră europeană bine conturată. Doctor în arte plastice și decorative al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, președintele Fundației ”Outsider Art” din România și Ambasador Unesco – „Eurointegrare prin Artă“. Participă la numeroase expoziții personale, de grup, bienale, saloane și târguri de artă din lume (Soho, Broadaway – NewYork, Paris, Lyon, Dijon, Vichy, Bruxelles, Rotterdam,Torino,Milano, Verona,Shanghai etc.)

Adrian G. Romila, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, doctor în Litere, prozator, eseist și critic literar. Este autor al mai multor volume, între care: ”Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (2009, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România),  ”De-a dragostea și drumul. Stații de lectură”, ”În drum spre sud. Roman de aventură” ”Radio în zăpadă” (povestiri), ”Pirați și corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării (eseu), ”Mici schimbări în viață” (povestiri), ”Zeppelin” (roman) și ”Apocalippsis” (roman). Este redactor la trimestrialul cultural ”Conta”, editat la Piatra-Neamț.

Mihai Merticaru, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, unul dintre cei mai redutabili sonetiști din literatura română, autor al mai multor volume de versuri, între care: Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”, „Arta euritmiei, 74 de sonete” și „Brâul Afroditei”.

Bică N. Căciuleanu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de proză: „Brambura pe Nicăieri”, „Aşadar, omul pneumatic”, „Sărutul franţuzesc!”, „45 de Ex-Citaţii”, „Al nouălea rai” și ”Mahalaua Precista”.

Nicolae Boghian, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de poezie şi proză: „Ofranda mişcării”, „Miracolul munţilor”, „Sunet în Epidaur”, „Tropotele tăcerii”, „Lupii Siberiei”, „Stare de ecou” și „Limita singurătăţii”.

Virgil Răzeșu, personalitate plurivalentă, scriitor, traducător, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, autor și autor al volumelor ”Vieți paralele”, „Nuntă de aur”, „Prin vămile vieţii”, „Inelul pierdut”, „Glontele cu parfum de crin” etc. A elaborat peste 200 de lucrări științifice care l-au impus în lumea ştiinţifică medicală din România și din Europa.

Maria Huminiuc, vicepreședinte al Fundației ”Lascăr Vorel” din Piatra Neamț, inițiatoare și realizatoare de proiecte culturale cu impact național, tabere de creație și bienale de artă plastică.

Arcadie Răileanu, artist plastic născut în Basarabia, stabilit la Piatra Neamț. Are în palmares expoziții de artă plastică în România, Franța, Finlanda, Germania, Ungaria, Rusia etc. A coordonat cercuri de artă plastică pentru elevi la Piatra Neamț.

Dintre concluziile acestei întâlniri s-au desprins: profesionalizarea managementului instituțional, crearea de noi obiective cultural-turistice la Neamț, sprijin pentru artiștii plastici, scriitori și actori, în ideea recreării un tonus cultural normal în comunitatea nemțeană. De asemenea, recuperarea tradițiilor și a memoriei culturale a județului va fio prioritate. Județul Neamț și municipiile Piatra Neamț și Roman, cât și celelalte comunități nemțene trebuie să se constituie într-un pol cultural care să conteze la nivel național. Nu e vorba despre bani, aceștia există când este vorba despre cultură și despre educație, este vorba despre idei, despre implicare, despre dialog între artiști și instituțiile culturale pe de o parte și administrația publică de cealaltă parte.

Citește știrea

Administrație

Neamţ: Directorul DSP, confirmat pozitiv cu COVID – 19

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ el se află în autoizolare la domiciliu ■ ancheta epidemiologică a dus la izolarea a 9 persoane din familie ■

Juristul Radu Firăstrău, directorul Direcției de Sănătate Publică Neamț s-a simțit la sfârșitul săptămânii trecute un pic mai rău, ceea ce l-a pus ușor pe gînduri. Un guturai banal, o ușoară răceală, dar fără temperatură. Conștient de pericolul în care se află, a decis să se interneze în Spitalul Județean unde s-a și testat.

Cum rezultatul testării a ieșit pozitiv a decis să respecte legea și să se autoizoleze la domiciliu, pînă la sfîrșitul lunii septembrie. Conform declarațiilor sale, în urma anchetei epidemiologice, s-a decis că alte 9 persoane, din familie, trebuie carantinate.

”Dumnezeu știe unde m-am putut infecta, pentru că am fost foarte precaut în toată această perioadă”, a spus directorul DSP Neamț. Radu Firăstrău mai susține că la instituția pe care o conduce nu a fost nevoie de măsuri deosebite, decît cele de rutină, care constau în dezinfecție, care, oricum, se face permanent și riguros.

”De la debutul pandemiei, în DSP toată lumea poartă mască. Nu cred că trebuie să fie motive de îngrijorare și nu trebuie testat întreg personalul instituției. În conformitate cu prevederile legale sînt suspecte doar persoanele care au stat în apropierea unui bolnav de coronavirus și nu au purtat mască. Ori, în cazul acesta nu se pune o astfel de problemă. Oricum în cazul meu investigațiile arată că nu am nici un fel de complicații”, a declarat Radu Firăstrău.

Acesta mai spune că este un noroc faptul că părinții săi, care ar putea intra în categoria persoanelor vulnerabile, se află în concediu, în străinătate.

Citește știrea

Trending