Contactează-ne

Social

Ororile de la Caracal semnalează complicităţi ale administraţiei publice locale şi judeţene. Şi la Neamţ poate exista un potenţial caz Caracal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Cu ocazia investigaţiilor realizate după 24 iulie la Caracal, constat cu surprindere că au fost omise total din cazuistică responsabilităţile administraţiei publice locale şi judeţene, care au avut contribuţii definitorii în cazul evenimentelor odioase din acea localitate, care au oripilat opinia publică, internă şi internaţională. Nu trebuie să rămână un secret faptul că de ignorarea unor responsabilităţi, ca cele omise de anchetele de la Caracal, se fac vinovate, nu numai administraţia locală Caracal, ci şi administraţia judeţeană Olt. În acest context, trebuie să îngrijoreze faptul că orice localitate din ţară, inclusiv din Neamţ, poate fi un potenţial Caracal. Un spirit lucid remarca, pe bună dreptate, că „nimic din tragedia de la Caracal nu s-ar fi întâmplat, dacă în judeţul Olt ar fi existat şi funcţionat un transport public judeţean de persoane, cât de cât decent“. După 1990, statul a eşuat în acţiunea de a asigura şi furniza cetăţenilor serviciile publice la care au dreptul. Serviciile de transport public de persoane sînt un astfel de serviciu neglijat, din complicităţi multiple. În perioada ultimilor 30 de ani, administraţiile s-au remarcat prin aceste eşecuri perpetue, indiferent de guverne şi de majorităţi parlamentare. În administraţie, performanţa şi corectitudinea actului administrativ au fost înlocuite cu birocraţia, corupţia şi suficienţa, care au efect devastator asupra siguranţei cetăţenilor. Prin putregaiul semnalat la Caracal, cu ocazia descoperirii incompetenţei unor autorităţi, nu s-a desluşit încă şi incompetenţa administraţiei locale şi judeţene, pentru a întări caracterul de singularitate al făptuitorului.

Nevoia de mobilitate le-a determinat pe cele două adolescente să apeleze la transportul ilegal de persoane, cu complicitatea autorităţilor

Monstrul Gheorghe Dincă era cunoscut de oamenii din Caracal, dar şi de autorităţi, ca fiind un „rechin“, pentru că practica sistematic transportul ilegal de persoane, cu autoturismul său. Pentru satisfacerea nevoii de mobilitate, în lipsa unui transport public de persoane, racordat la aceste nevoi, cele două adolescente, Luiza şi Alexandra, au apelat la serviciile „rechinului“. Fără nicio noimă anchetatorii au descris activitatea de transport ilegal a lui Dincă ca un „serviciu ilegal de taxi“, ceea ce reprezintă o nouă dovadă a incompetenţei cu care s-a gestionat cazul. Mai mult, presa a descris în mod inexplicabil autoturismul cu care criminalul îşi racola victimele, ca fiind un „taxi“, deşi acesta nu prezenta nici o tangenţă cu activitatea de taximetrie. Din anchete, am putut sesiza că procurorii şi poliţia au ignorat, cu prea multă uşurinţă, faptul că în arsenalul criminalului principalul mijloc prin şi-a asigurat selecţia victimelor a fost tocmai transportul ilegal de persoane. Culmea ignoranţei este dovedită de unii analişti de ocazie, care confundă transportul ilegal practicat de Dincă cu „taximetria“ sau cu „rite sharing-ul“ numindu-l delicat pe acest monstru fie „taximetrist ilegal“, fie „ridesharingist“, care deserveşte Caracalul şi localităţile adiacente, alături de alţi „rechini“ cunoscuţi, dar nedepistaţi de către autorităţi. Genul de transport ilegal practicat de Gheorghe Dincă e peste tot în ţară prea bine cunoscut, nu numai de către populaţia unei localităţi, dar şi de autorităţile locale sau judeţene respective, pentru care legi în vigoare stabilesc responsabilităţi specifice, privind combaterea unor astfel de transporturi. Autoritatea administraţiei Caracal, ca oricare alta din ţară, are responsabilitatea, nu numai a autorizării transportului public de persoane cu autoturismele, dar şi a obligaţiei de a exercita controlul asupra desfăşurării oricărui transport de persoane, legal sau ilegal. Mai mult, aceste autorităţi au obligaţia sancţionării dure a celor care desfăşoară transport ilegal, de genul arhicunoscut la „ia-mă nene!“. Se ştie că în Caracal şi în zonă există mai mulţi practicanţi ai modelului de transport ilegal, practicat şi de Dincă, cu complicitatea iresponsabilă a administraţiei şi a poliţiei. Prezenţa unui prezumtiv Dincă se face simţită în mai toate localităţile ţării. În plină desfăşurare a anchetelor, se dovedeşte că nici procuratura, nici poliţia şi nici mijloacele media nu au dat semne că ar avea vreo curiozitate să vadă de ce autorităţile au permis criminalului să-şi satisfacă maniile şi interesele prin intermediul practicării transportului ilegal. Prin similitudine, se poate considera că în acest caz, arma crimelor a fost autoturismul la care au apelat clienţii ocazionali, pentru a-şi satisface nevoia de mobilitate, clienţi dintre care criminalul îşi selecta victimele. Nu sunt încă semne că ar interesa pe cineva de ce autorităţile respective, primăria şi poliţia, au permis, contrar legii, că un om ca Dincă să practice în voie şi nestingherit o activitate ilegală, care constituie cauzalitatea întregului eşafodaj de infracţiuni. Pe de altă parte, faptul că Gheorghe Dincă avea antecedente serioase de factură psihologică nu a constituit un impediment pentru autorităţile medicale, care aveau obligaţii bine reglementate în a sesiza poliţia rutieră, pentru a-i suspenda dreptul de a conduce un vehicul.

Controlul taximetriei, dar şi a transportului ilegal de persoane cu autoturismele, revine administraţiei locale, care are în subordine poliţia locală înfiinţată în anul 2010

Până în 2010, administraţiile locale nu şi-au onorat responsabilitatea controlului, motivînd că nu au structuri suficiente şi competente în acest sens, contând mai mult pe intervenţia în trafic a poliţiei rutiere. La rândul ei, poliţia rutieră a căutat să justifice, neprofesionist, de ce nu putea executa aceste controale. A motivat că nu a avut temei legal de a-i depista şi sancţiona pe şoferii care practicau transportul ilegal, pentru că legea prevedea că poate fi sancţionat doar „transportul realizat în mod repetat“. Legea stabilea că acest „transport în mod repetat“ putea fi simplu dovedit prin înregistrările camerelor montate pe trasee. Ori, la Caracal s-a dovedit că aceste înregistrări existau, după cum există peste tot unde administraţia are interes. S-a ajuns, graţie intereselor unor conducători ai asociaţiilor profesionale ale taximetriştilor din România, ca prin presiunea manifestaţiilor din Piaţa Victoriei să fie prostit Guvernul, pentru a scoate din lege sintagma „în mod repetat“, lărgind astfel sfera contravenţională şi asupra cazurilor real-ocazionale, în care fiecare şofer va trebui să demonstreze că cei aflaţi în autoturism sunt prieteni sau rude, ori alte persoane, de la care nu pretind vreo plată. O astfel de nebunie a existat şi înainte de 1989, dar a fost eliminată la scurt timp, dovedindu-se a fi inaplicabilă. Necesitatea implicării în controlul taximetriei sau a transportului ilegal, în mod explicit, a poliţiei locale, ca peste tot în lume, a fost prevăzută într-un proiect de lege, care zace în sertarele Comisiei pentru transporturi a Camera Deputaţilor de vreo 7 ani, la intervenţia aceloraşi conducători de asociaţii profesionale ale taximetriştilor, prin care au urmărit menţinerea controlului relaxat total asupra transportului de persoane, fie legal, fie ilegal. Pe de altă parte, confundând transportul ilegal de persoane practicat de unul ca Dincă, cu „taximetria ilegală“, nu este întâmplătoare. Nu se poate admite manipularea, prin care să fim obligaţi a înţelege că „transportul ilegal“ şi „taximetria ilegală“ sunt unul şi acelaţi lucru, urmărindu-se prin aceasta demonizarea taximetriei. Această confuzie are menirea să adâncească conflictul dintre şoferii care practică cele două modalităţi de transport, prin taximetrie sau prin ride sharing. Ride sharing-ul este aplicaţia care, nu numai că i-a speriat pe taximetrişti, dar mai mult, este destinată să desfiinţeze taximetria. Deja mulţi taximetrişti şi-au exprimat disponibilitatea de a se orienta către transportul neautorizat de persoane, unde în continuare administraţiile locale asigură relaxare totală, fără a se gândi că acolo unde se practică transportul ilegal, există şi d-alde Dincă. De ce a trebuit să apară un caz Caracal, pentru ca poliţia rutieră să ne anunţe că a efectuat controale în trafic şi a descoperit şi sancţionat 244 de şoferi, care practicau transport ilegal de persoane?. Dintre aceştia, câţi or fi oare din Neamţ?

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prima pagină

Neamţ: Stranierii se plîng de umilinţe şi birocraţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la Zilele Diasporei, nemţenii care lucrează în străinate şi-au spus păsurile ■ unii caută sprijin la autorităţi pentru a deschide mici afaceri, iar alţii s-au plîns de birocraţie şi umilinţele la care sînt supuşi la consulate şi ambasade ■ „De cele mai multe ori te loveşti de acest sistem anchilozat, care blochează orice iniţiativă“, a declarat o participantă la dezbatere ■

Fiecare din cei 30 de participanţi la Zilele Diasporei, organizate la Roman, marţi, 20 august, şi-au spus păsurile legate de umilinţele pe care le îndură, o parte dintre ei în străinătate, dar şi ceea ce-i nemulţumesşte în ţară. Vasile Cojocea, din Trifeşti, a auzit de întîlnirea organizată de Primăria Roman şi a venit pentru a primi sprijin în dezvoltarea unei mici afaceri pentru fiul său, care student fiind, în anul III, s-a îmbolnăvit de schizofrenie paranoică. „Din 2006, cînd am plecat la muncă în străinătate am făcut un du-te-vino continuu. Problema este că m-am îmbolnăvit şi eu. Nimeni nu ştie exact cîţi români lucrează în străinătate. Sînt mulţumit că încă mă mai ţin pe picioare, dar problema mea este că fiul meu, care era student a făcut o schizofrenie paranoică, tot în străinătate, acolo unde munceam. Lumea trebuie să ştie că străinătatea nu oferă doar bani şi bunătăţi. Să nu credeţi că vreau printr-o afacere să mă îmbogăţesc, ci doresc doar să-i dau fiului meu o posibilitate de a face o activitate pentru a nu ajunge un caz social. Vă rog să-mi aprobaţi 15 metri pătraţi de teren unde să ridic un chioşc pentru a-i da de lucru fiului“, a spus bărbatul. Primarul Lucian Ovidiu Micu i-a răspuns astfel: „Vă rog să vă înscrieţi într-o audienţă la Biroul Unic şi vom căuta o rezolvare“. Nemţeanul a replicat că nu are încredere în funcţionărimea angajată la stat, care aşteaptă numai şpagă ca să rezolve o problemă. Edilul i-a spus că nu este cazul angajaţilor de la Primăria Roman. Maricica Bejan, din Roman, s-a întors în concediu, ca mai toţi românii care lucrează în străinătate, cu o maşină închiriată pe care nu are unde o parca. „Lucrez în Italia şi mai am puţin pînă la pensie, cînd vreau să mă întorc acasă. Cînd vin la Roman nu am unde să parchez maşina pentru că parcarea din faţa blocului a fost închiriată altcuiva.Vă arăt contractul de cumpărare a apartamentului. Am dreptul la o parcare în faţa geamului meu“, a reproşat femeia. Primarul a încercat să o lămurească despre faptul că este proprietară doar pe o suprafaţă de teren de sub apartament. „Am dreptul la parcare, aşa cum scrie în actul de cumpărare al apartamentului“, a spus femeia revoltată. În ajutorul primarului a venit şi deputatul Laurenţiu Leoreanu, încercînd să o facă să înţeleagă că în contract este trecută doar suprafaţa de teren de sub locuinţă şi nu din faţa acestuia. Marius Hăisan s-a întors cu soţia din Danemarca şi ar dori să fie sprijinit pentru a deschide un restaurant cu mîncăruri chinezeşti, în parc. Primarul i-a cerit să depună o solicitare, în scris, cu un plan de afacere. „Ca principiu, în parc este exclus să vă concesionăm un loc pentru o asemenea construcţie, pentru că dorim să-l păstrăm ca pe o oază de verdeaţă. Acolo există un singur restaurant, care a fost vîndut cîţiva ani în urmă. Putem însă lua în calcul, în zonă, concesionarea unei suprafeţe pentru o construcţie provizorie“, a spus Lucian Micu.

„O ţară a hărţogăriei“

Una din „poveştile“ cele mai interesante a fost relatată de Simona Maragel, din Roman, care are patru copii şi pe care-i creşte singură. Ea s-a adresat, în special, deputatului Laurenţiu Leoreanu, femeia solicitîndu-i sprijin pentru obţinerea unor documente de identitate pentru copiii născuţi în Germania din mamă româncă şi tată turc.„Pînă la vîrsta de 39 de ani eu nu am ştiut ce este acela un e- mail. Nu este admisibil modul în care sîntem trataţi la Consulatul de la Bonn, domnule deputat. Parcă nu sîntem români. Am patru copii, toţi minori. Pentru fetiţa de 15 ani nu am act de identitate. Pentru transcrierea certificatului de naştere trebuie să achit 7 milioane lei şi să fac un drum la Piatra Neamţ. Mi s-a spus că paşaport nu se poate face decît dacă învaţă la o şcoală în Germania. Pentru copiii nu primim cine ştie ce sume, ci doar o alocaţie de 75 euro. Nu este de admis să faci 160 de kilometri pînă la consulat şi cînd ajungi acolo să ţi se vorbească urît şi să se ţipe la tine“, s-a plîns romaşcanca. Deputatul i-a promis că în luna septembrie va face o interpelare parlamentară către ministrul de Externe referitor la sesizarea sa. O altă problemă greu de rezolvat este obţinerea semnăturii tatălui pentru paşapoarte, ţinînd cont de faptul că mama nu comunică cu acesta. A fost sfătuită să obţină custodia copiilor pe cale judecătorească. Monica Acatrinei a lucrat ca educatoare în Italia şi ar dori sprijin pentru deschiderea la Roman a unei grădinţe particulare. „Pentru acest lucreu aveţi nevoie de o aprobare a Inspectoratul Şcolar Neamţ“, i s-a spus. La întîlnirea de la Roman a participat şi un grup de opt tineri, însoţiţi de Mihaela Vlăsceanu, din Vălenii de Munte. „Sînt mamă a cinci copii. Am lucrat şapte ani în Germania şi am revenit în ţară pentru a participa la acţiuni de voluntariat. Mulţumesc celor de la R-patriot pentru invitaţia pe care mi-au făcut-o de a participa la întîlnirea de la Roman. Nu e uşor să revii în ţară după ce ai lucrat în străinătate. De cele mai multe ori te loveşti de acest sistem anchilozat, care blochează orice iniţiativă. Este dureros să revii în ţară şi să nu-ţi găseşti locul. E o ţară a hărţogăriei. Ambasadele trebuie să lucreze în slujba cetăţenilor, nu împotriva lor. Sîntem ai nimănui. (…). Tot sistemul trebuie resetat. Mă îngrozesc că din cei cinci copii nu va mai rămîne niciunul lîngă mine. Dar ce argumente să le aduc să rămînă în ţara asta? Cetăţenii din Diaspora ar trebui să fie ţinuţi aproape, pentru că dacă n-ar fi banii lor n-ar mai funcţiona aproape nimic. Toate buticurile merg acum cu banii lor, toate taxiurile la fel. Lucrurile funcţionează doar în perioadele în care vin acasă străinii. Turismul e la pămînt. Am o pensiune pe Valea Prahovei, care abia se tîrîie. Ducem lipsă de educaţie antreprenorială, nu avem ospătari, nu avem barmani, nu avem recepţioneri“, s-a plîns Mihaela Vlăsceanu, căreia i s-a răspuns că la Roman există o cultură serioasă a voluntariatului.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: A fost emisă o alertă de disconfort termic

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii anunţă vreme înăbuşitoare pînă pe 23 august ■ miercuri, la ora 13, temperatura resimţită era de 35 de grade la Piatra Neamţ, 36 la Roman, iar pe Ceahlău, la Toaca, de 24 de grade ■

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o informare de vreme caniculară valabilă pentru toată ţara, pînă vineri, 23 august, la ora 22. „În intervalul menţionat, disconfortul termic va fi ridicat îndeosebi în zonele de cîmpie, unde indicele temperatură – umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi. Joi, 22 august şi vineri, 23 august, cu precădere în sud se vor înregistra temperaturi maxime care vor atinge frecvent 35 de grade, iar izolat în jurul a 37 de grade, în special în Lunca Dunării. Vremea se va menţine călduroasă, iar disconfortul termic va continua să fie ridicat şi pe parcursul zilelor de sîmbătă (24 august) şi duminică (25 august)“, conform ANM. Şi pe 21 august a fost deosebit de cald în Neamţ, iar la ora 13 termometrele indicau 29 de grade în Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, la Roman erau 30, iar în vîrf de munte, pe Toaca, erau 17 grade. La acelaşi moment, temperatura resimţită era cu mult mai mare, 35 de grade în reşedinţa de judeţ, romaşcanii au resimţit 36 de grade, iar la Toaca 24. La fel a fost şi cu o zi înainte, cînd cele mai mari temperaturi resimţite au fost tot în zona de cîmpie a judeţului, la Roman, unde au fost 36 de grade. La fel va fi în zona de şes pînă spre sfîrşitul săptămînii, însă în partea vestică a judeţului vom avea parte de vreme mai bună. Joi, la Piatra Neamţ nu vor fi mai mult de 26 de grade la orele amiezii. Noaptea aduce cer variabil şi o minimă de 19 grade. La fel va fi vremea şi vineri, cînd în reşedinţa de judeţ temperaturile rămîn cam la 26 de grade ziua şi 19 grade noaptea. Cea mai rece zi din această săptămînă pare a fi cea de sîmbătă, 24 august cînd meteorologii promit la Piatra Neamţ cel mult 25 de grade, iar noaptea vor fi 17 grade. Cu începere de duminică, 25 august, se face ceva mai cald, pînă la 27 de grade. Dacă prognoza nu va suferi modificări, în ultima săptămînă din august vom avea parte de vreme estivală, cu soare şi valori termice diurne de pînă la 28 de grade, iar cele nocturne în jur de 17 grade.

Citește știrea

Actualitate

Zilele Diasporei, a fost o nouă ediţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 30 de români care lucrează în străinătate au participat marţi, 20 august la Zilele Diasporei ■ participanţii s-au întîlnit cu primarul Lucian Micu, deputatul Laurenţiu Leoreanu şi cu reprezentanţi ai ADR Nord-EST şi ai organizaţiei RO-patriot ■

Primăria Roman a organizat şi anul acesta întîlnirea cu o parte din cei plecaţi la muncă în străinătate, reveniţi să-şi petreacă acasă concediul de odihnă. Organizată sub genericul „Romanul este acasă!“, la Zilele Diasporei 2019 le-au fost prezentaţi celor prezenţi invitaţii, respectiv pe Ana Ciobanu, din partea Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, Mirabela Miron, din partea ONG- ului RO-patriot, deputatul Laurenţiu Leoreanu şi viceprimarul Roxana Iorga. „Am avut onoarea şi plăcerea de a mă întîlni cu cei care lucrează în străinătate şi se află acum acasă. Aceştia muncesc din greu pentru ei şi pentru cei dragi. Peste 30 de oameni, de toate vîrstele, au vrut să ne întîlnim şi cred că, aşa cum au fost şi cei mai mulţi de acord, prin implicare şi dialog putem face din ţara noastră şi din oraşul nostru un loc şi mai drag. Cunosc foarte bine dulcea- amară viaţă şi muncă în străinătate şi, poate şi din acest motiv, vreau să ajut cît mai mulţi oameni să revină în Roman, să evolueze aici, fără grija dorului de cei dragi“, a spus, printre altele primarul Ovidiu Micu. Reprezentanta ADR Nord-EST a menţionat că participă pentru a doua oară la întîlnirea cu cei din Diaspora. „Îmi pare bine să vin la Roman pentru a doua oară la întîlnirea cu dumneavoastră. ADR-NE este o organizaţie non guvernamentală care încearcă dezvoltarea zonei în care locuim. Anul trecut am avut un proiect important, în care au fost angrenate 60 de persoane care au primit finanţare europeană pentru a-şi pune în practică ideile lor de afaceri. A fost un proiect de suflet şi pot să vă dau chiar un exemplu al unui romaşcan care a lucrat în Italia şi s-a întors acasă deschizînd-şi o mică firmă de instalaţii electrice. Linia de finanţare pentru acest program a fost deschisă în 2016 şi implementată în 2018. Nu ştim dacă anul acesta vom mai prinde vreo finanţare, dar dacă acest lucru se va întîmpla veţi găsi informaţii pe site-ul Primăriei Roman. Important pentru dumneavoastră e să ştiţi că şi acasă, în România se pot face afaceri din care să rezulte lucruri frumoase şi trainice, la fel ca şi în străinătate“, a spus Ana Ciobanu. Şi reprezentantul RO-patriot, Mirabela Miron se află la a doua întîlnire cu romaşcanii plecaţi la muncă în străinătate. Ro-patriot este tot un ONG, din care fac parte 50 de persoane, care au lucrat şi ei în străinătate şi militează, acum, pentru întoarcerea românilor acasă. „Am primit numai anul acesta peste 500 de telefoane prin care cetăţenii vor să se întoarcă acasă. Noi oferim consultanţă. Din 10 români care au lucrat în străinătate, dacă se întoarce unul acasă şi deschide o afacere în care lucrează 10 angajaţi, este mare lucru“, a spus Mirabela Miron. Deputatul Dan Laurenţiu Leoreanu a vorbit despre trecerea prin Parlament a legilor electorale, care vor da posibilitate românilor ce lucrează în străinătate să-şi poată exercita dreptul constituţional de a vota. Aceste legi vor intra în vigoare începînd cu alegerile prezidenţiale din toamnă.

Citește știrea

Trending