Contactează-ne

Politica

Ordonanţa de Urgenţă nr. 92/ 2018 destructurează Republica Procurorilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ordonanţa 92/ 2018, impune prin articolul VII, întărirea DNA şi DIICOT cu mai multă credibilitate şi respect pentru lege. Noile prevederi stabilesc că procurorii DNA şi DIICOT, care nu îndeplinesc condiţiile impuse, trebuie să se întoarcă de unde au venit. Procurorilor fără competenţe şi credibilitate dovedite trebuie să li se ia dreptul de a mai profesa în aceste instituţii supreme, cerinţe fireşti care au declanşat furia contestatarilor de profesie, în frunte cu Procurorul General, Augustin Lazăr. Pentru a accepta că în România Justiţia face dreptate şi nu politică, trebuie să fim convinşi că din punct de vedere al competenţelor reale nu mai există în DNA sau în DIICOT procurori ca de-alde Portocală, Onea, Uncheşelu şi nici procurori şefi, precum Kovesi. Ca apărător ferm al unor astfel de procurori, Procurorul General Augustin Lazăr a trimis, pe 17 octombrie, o scrisoare către Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, în care cere acestuia să sesizeze Curtea Constituţională privind posibila neconstituţionalitate a prevederilor articolului VII din Ordonanţă. În acea zi, Victor Ciorbea era plecat din ţară pentru două săptămâni de concediu. Furia contestatarilor articolului VII nu a cunoscut limite, solicitându-se pe toate canalele demiterea ministrului Tudorel Toader, pentru că a iniţiat ordonanţa şi a lui Victor Ciorbea, pentru că a plecat „intenţionat“ în concediu. Manipularea contestatarilor ordonanţei constă în încercarea lor de a convinge opinia publică că de acum dosare vor fi judecate după această ordonanţă, când în realitate, articolul VII se ocupă doar de profilul profesional al procurorilor. Secţia de procurori a CSM a amendat aplicarea prevederilor articolului VII, în sensul că ele nu se vor aplica nici unuia dintre procurorii deja existenţi în DNA şi DIICOT. Conform acestei amendări, în cele două organisme vor trebui să coexiste două categorii de procurori, unii competenţi şi alţii mai puţin. Cetăţeanul, odată intrat în morişca anchetelor DNA sau DIICOT, trebuie să ştie la care Dumnezeu trebuie să se roage, pentru a avea parte de anchetatori competenţi. Noul act normativ încearcă să fie sita de cernut prin care să se separe competenţa de incompetenţa instalată abuziv în cadrul acestor organisme. Interesantă este poziţia duplicitară a contestatarilor ordonanţei. Aceştia nu contestă criteriile de selecţie, ci momentul ales pentru selecţie, moment politic dedicat exclusiv contestării lui Liviu Dragnea, principalul lider al majorităţii.

Prevederile articolului VII din Ordonanţă deranjează pentru că demonstrează că în DNA şi DIICOT există şi procurori incompetenţi

Contestaţiile nu vizează fondul legislativ ci fondul administrativ, cel privind accesul procurorilor în DNA şi DIICOT pe baza unor criterii, prin care competenţa să nu mai fie suplinită de loialitate şi slujire faţă de conducere. Procurorul General doreşte intervenţia de urgenţă a CCR, la solicitarea Avocatului Poporului, pentru rezolvarea acestui conflict de factură administrativă, privind soarta contractelor de muncă a procurorilor lăsaţi la vatră pentru întregirea competenţelor. Taica Lazăr invocă consecinţele catastrofice ale aplicării Ordonanţei, dacă CCR nu-i blochează aplicarea, declarând-o neconstituţională. Aceste consecinţe catastrofice se limitează la plecarea a 12 procurori din Parchetul General, către posturile lor iniţiale din provincie, pentru a-şi completa CV-ul profesional. Un astfel de caz este cel al fratelui ministrului Justiţiei Raluca Prună, cea care a modificat masiv legile justiţiei în 2016, printr-o ordonanţă de urgenţă, fără nici o dezbatere, pe vremea când contestatarii îşi savurau somnul raţiunii. Taica Lazăr invocă că prin schimbarea acestor procurori se aduce o atingere severă a principiului stabilităţii procurorilor. Problema stabilităţii este rezolvată prin legea care asigură inamovibilitatea, care acum ar trebui completată prin legea răspunderii magistraţilor, care nu mai apare. Lui Tătuca Lazăr îi este indiferent faptul că este înconjurat de procurori care nu au depăşit junioratul în meserie şi că ei distrug destine sub semnul marii aventuri a „luptei anticorupţie“. În realitate, cu astfel de procurori „performanţi“ s-a dovedit că s-a adus o atingere severă a dreptului cetăţeanului la un rechizitoriu corect şi nemăsluit, dar şi la o judecată dreaptă, pe măsură. Să fim serioşi, stabilitatea nu poate fi menţinută cu mediocrităţi, ci doar de competenţă. Deci, stabilitatea procurorilor, atât de clamată de Augustin Lazăr, este o falsă problemă cu care acesta vrea să acompanieze aria „Independenţei Justiţiei“. Ce ar însemna dacă am declanşa o reformă a procesului educaţional, atât de necesară, prin modificarea criteriilor de selecţie a personalului didactic? După Augustin Lazăr, dacă ar fi ministru al Educaţiei, ar însemna o atingere severă a stabilităţii cadrelor didactice.

Prin demersul său, Augustin Lazăr transformă Parchetul General într- un exponent al Opoziţiei

Parchetul General, prin Taica Lazăr, a invocat necesitatea intervenţiei Curţii Constituţionale, pentru că în acest caz Guvernul „nu a motivat urgenţa şi situaţia extraordinară, care să justifice ordonanţa de urgenţă“. Cîtă ipocrizie la Sfântul Augustin! Este adevărat, Constituţia stabileşte că o ordonanţă de urgenţă poate fi promovată de un guvern numai în situaţii excepţionale. Realitatea ne arată că, începând cu guvernul Văcăroiu (1992) , nu a existat nici un guvern care să nu fi abuzat emiţând ordonanţe de urgenţă, fără a fi situaţii excepţionale. În 2015, Guvernul Ponta a emis 66 ordonanţe de urgenţă. În 2016, Guvernul Cioloş a dat 126, iar în 2017 şi 2018, guvernele coaliţiei PSD-ALDE au emis peste 190. Prin acest abuz, toate guvernele şi-au acordat „sine die“ puterea de a legifera pe domenii care sunt atributul de reglementare exclusivă a Parlamentului. În atare situaţie, se trezeşte abia acum Taica Lazăr să întrebe de existenţa „situaţiei excepţionale“ şi să invoce lipsa acesteia, ca motiv de neconstituţionalitate a Ordonanţei 92/ 2018. De-a lungul vremurilor, nici măcar Opoziţia nu a catadixit să aibă o astfel de preocupare vădită, dar acum Parchetul General preia rolul acesteia.

Care este izvorul de autoritate a Procurorului General Augustin Lazăr?

Procurorul General Tiberiu Niţu a ieşit din funcţie pe un dosar fabricat de şefa DNA, Laura Kovesi, dosar clasat ulterior tocmai de procurorii DNA, care nu au vrut să pună botul la malversaţiunea şefei. Pe 1 aprilie 2016, Raluca Prună, ministrul Justiţiei, propune CSM-ului, ca funcţia de Procuror General să fie atribuită lui Augustin Lazăr. După clasarea dosarului Niţu, onoarea funcţiei i-ar fi impus lui Taica Lazăr să demisioneze şi să plece înapoi la Alba Iulia, pentru a nu fi bănuit de uzurpare. În februarie 2017, Taica Lazăr i-a cerut lui Victor Ciorbea, ca în calitate de Avocat al Poporului să sesizeze CCR, privind neconstituţionalitatea vestitei OUG 13 /2017. CCR a declarat Ordonanţa 13 constituţională, iar Victor Ciorbea a luat-o în barbă, pentru că s-a luat după gura lui Taica Lazăr. După violenţele mitingului ilegal din 10 august, Klaus Iohannis i-a cerut Procurorului General Augustin Lazăr să deschidă un dosar la adresa Jandarmeriei. Inspecţia judiciară a concluzionat că acest dosar a fost instrumentat ilegal. Dacă după toate abuzurile făcute de unii procurori, acoperiţi sau nu de protocoale, singura lor răspundere se va limita la retragerea la vechiul loc de muncă şi nu la plata pagubelor create, este firesc ca acum Taica Lazăr să se zburlească deoarece Victor Ciorbea lipseşte din ţară şi nu are cine sesiza Curtea Constituţională.

Suntem puşi să alegem între un Avocat al Poporului ca Victor Ciorbea şi un procuror DNA ca Jean Uncheşelu?

Procurorii Jean Uncheşelu, Dumitru Paul şi Bulancea Marius sunt cercetaţi de CSM pentru exercitarea cu rea credinţă sau gravă neglijenţă în anchetele lor asupra OUG 13 2017. Această ordonanţă a fost declarată constituţională de către CCR. Uncheşelu este procurorul care i-a fabricat un dosar fals lui Victor Ponta, dosar cu care ICCJ s-a şters la fund, achitându-l pe Ponta. Jean Uncheşelu nu a fost singurul procuror al DNA care s-a înrolat cu arme şi harnaşament la cererea şefei DNA în acţiunile de „decapări“, până la funcţia de prim-ministru. Malversaţiune realizată sub Codul Protocoalelor, această Constituţie a Republicii Procurorilor. Astăzi toţi aceşti procurori, dovediţi incompetenţi prin respingerea dosarelor de către instanţe, confirmă necesitatea promovării după o perioadă mai lungă de experienţă dovedită. Un astfel de procuror, ca Uncheşelu, este susţinut de Taica Lazăr să nu părăsească DNA. Victor Ciorbea a plecat în SUA, pentru un concediu de două săptămâni, începând cu 17 octombrie. Ciorbea nu a delegat nimănui atribuţia de a sesiza CCR, luând cu el în valiză şi prerogativa funcţiei. Astfel că până la 1 noiembrie este blocată posibilitatea Avocatului Poporului de a sesiza CCR, dacă această posibilitate este reală. Ce se poate întâmpla în aceste două săptămâni, care să-l favorizeze pe Liviu Dragnea? Nimic relevant. Ciorbea justifică pe drept cuvânt, că acest interval de două săptămâni este dedicat specialiştilor instituţiei Avocatului Poporului, care trebuie să analizeze conţinutul ordonanţei, pentru ca mai apoi să se poată lua decizia de sesizare a CCR, justificare greu de demontat. Problema de fond, pe care contestatarii nu ne lasă să o descifrăm, este că în acest interval de două săptămâni poate începe selecţia procurorilor şi neaveniţii trebuie să plece de unde au venit, lăsând astfel Republica Procurorilor fără gardă pretoriană. Şi ca aceşti procurori să nu plece, Victor Ciorbea trebuia să sesizeze Curtea Constituţională înainte de a pleca în concediu, respectiv înainte de 17 octombrie, data intrării în vigoare a Ordonanţei. Dar Ciorbea a plecat în concediu şi acum contestatarii îi cer demisia. Suntem astfel obligaţi să optăm, fie pentru rămânerea lui Jean Uncheşelu la DNA, fie pentru demisia lui Victor Ciorbea din funcţia de Avocat al Poporului. Din această dilemă nu putem ieşi.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. vali

    22 octombrie 2018 at 3:02 PM

    Ordonanta respectiva destructureaza statul de drept in Romania ! Toti membrii psd au liber la furat. Sa nu se mai teama de procurori, de magistrati in general pt ca dupa 10 ani fac vechime sa ajunga intro structura mai competenta iar dupa 20 hop, ies la pensie !

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

„Opoziţia să tacă!“, expresie a bigotismului liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Joi 26 martie, ministrul Sănătăţii Victor Costache a fost obligat să demisioneze, demisie care, în contextul actualei crize medicale este un semn prost din partea guvernului, care îl va costa.

Premierul Orban a motivat, de ochii presei, că între demisia ministrului Costache şi carenţele profesionale ale acestuia, privind managementul situaţiei, ar fi o legătură. De câte ori membrii guvernului Orban au fost audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, Victor Costache nu a primit notă de trecere.

Comisiile i- au imputat aceleaşi carenţe manageriale, pe care ile-a imputat joi şi premierul Orban. Liberalii, printre care şi un deputat de Neamţ, Laurenţiu Leoreanu, au ţinut să ne convingă că „PSD îl critică absurd pe ministrul Sănătăţii, Victor Costache“. În fruntea susţinătorilor mesajului privind „critica absurdă pesedistă“, s-a situat bineînţeles Ludovic Orban. Joi, 26 martie, a fost ziua în care Ludovic Orban, acest adversar fără odihnă al stângii, a fost obligat să recunoască, că cel puţin în materie de carenţe ale lui Victor Costache, PSD -ul a avut dreptate şi a cerut, la rândul său, demisia ministrului.

Semnalul a fost că managementul lui Victor Costache, în criza coronavirusului, începând cu 23 ianuarie până în prezent, a fost un eşec al Guvernului Orban plin sau interimar. Întrebarea firească, la care liberalii trebuie să dea un răspuns, este „Cine plăteşte oalele sparte?“. Le plătesc oare liberalii, sau trebuie să le plătească Opoziţia, după cum sugerează aceştia. Obligându-l în sfârşit pe Victor Costache să plece acasă, Ludovic Orban dovedeşte că este sensibil, nu atât la vectorul coronavirus, cât la vectorul electoral.

Miercuri 25 martie, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a anunţat public că bucureştenii vor intra într- un program amplu de testare a prezenţei coronavirusului. În materie de comunicare, Gabriela Firea, anunţând o măsură concretă, a fost mai eficientă decât Ludovic Orban, ale cărui anunţuri abundă în generalităţi. Miercuri seara, ca să acopere breşa de comunicare a Guvernului, Victor Costache a anunţat şi el că vrea să testeze populaţia Bucureştiului.

Desigur că premierul Orban l-a convocat instant la Cabinet, pentru a-l întreba unde l-a mâncat de a ieşit public cu anunţul testării populaţiei. Isprava ministrului Costache nu putea fi trecută cu vederea, atâta timp cât Ludovic Orban susţine public că „testarea populaţiei este o prostie“. Nu mai conta faptul că un specialist arhicunoscut, ca dr. Streinu Cercel susţine urgentarea testărilor, pentru blocarea escaladării epidemiei şi protecţia corpului medical.

Soluţia liberală în combaterea coronavirusului – pasarea pisicii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a avertizat, pe 23 ianuarie a.c., că „toate ţările trebuie să fie gata să ia măsuri pentru a ţine sub control focarul de infectare cu coronavirus“. Avertizarea a fost trimisă şi Guvernului Orban. În agenda publică a Guvernului nu au fost semnalate preocupări deosebite pe această temă, atât la finele lunii ianuarie, cât şi în luna februarie. În schimb, agenda publică a fost supraîncărcată cu preocupările preşedintelui Iohannis şi a premierului Orban, privind alegerile anticipate.

Acum, dacă în România nu există dezinfectanţi, mănuşi şi măşti, de vină este Guvernul PSD, care şi-a terminat mandatul în 4 noiembrie 2019. De numărul insuficient de spitale, precum şi de dotarea precară a multora dintre acestea, poate fi învinuit şi Guvernul PSD, precum şi guvernele anterioare, dacă ne amintim că Guvernul Boc a închis spitale.

Dar cum se poate absolvi cu atâta uşurinţă Guvernul Orban de lipsa măştilor, mănuşilor, combinezoanelor de protecţie şi dezinfectanţilor, cel puţin pentru uzul personalului medical? Ca să nu mai vorbim de cele necesare pentru uzul populaţiei… Ce a făcut Guvernul Orban, începând cu 24 ianuarie, până în prezent, pentru a avea asigurat deja acest minim necesar, care nu reprezintă nicio complexitate tehnologică?.

Guvernul Orban, prin parlamentarii săi locali, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne explică că de vină este PSD-ul, pentru că nu se găsesc în comerţ măşti, mănuşi şi dezinfectanţi. Ca să nu mai pomenim şi de lipsa medicamentelor esenţiale pentru alte afecţiuni cronice. Această tâmpenie cu pasarea pisicii, ca vină a altora, izvorâtă din preaplinul bigotismului liberal, ar fi identică cu a acuza Guvernul Orban acum, pentru faptul că în 1907 Guvernul liberal Sturdza a tras în ţărani. Singura măsură concretă a Guvernului Orban, a fost că l-a pus pe ministrul Internelor, Marcel Vela, să ne citească în direct textul celor 3 Ordonanţe militare, bătând-o şi pe Viorica Dăncilă la silabisire.

Gelozia PNL , că doar corpul medical este aplaudat

Nici nu a început să-şi facă deplin mendrele coronavirusul că nu numai Klaus Iohannis, dar şi propagandiştii liberali, au ieşit public să susţină, că măsurile implementate de Guvernul Orban, în zona medicală şi de prevenţie „sunt eficiente“.

O astfel de apreciere făcută public, când suntem încă departe de vârful cocoaşei pandemiei, nu numai că dovedeşte suficienţă, dar este şi periculoasă. Singura şansă de a readuce guvernanţii cu picioarele pe pământ este ca Opoziţia să rămână trează şi să critice Guvernul pentru orice îi trece prin cap sau orice face fără cap. Rolul Opoziţiei va fi mai benefic decât oricând, în aceste momente de restrişte.

Liberalii, în frunte cu Ludovic Orban, au o nedumerire zilnică, de ce populaţia nu iese în balcoane să-i aplaude pe ei şi de ce populaţia aplaudă numai corpul medical. Personal, sunt convins că, pentru implicarea sa în problemele prezente, corpul medical merită mult mai multă recunoştinţă.

Nu ştiu dacă liberalii sunt conştienţi că sunt departe de a fi subiect de recunoştinţă publică. Au vrut guvernarea, să-şi ducă crucea cu stoicism până la capăt. La capăt, românii vor vedea cum îşi vor repartiza recunoştinţa. Sper din toată inima, că în istorie, să nu apară alături de „Ciuma lui Caragea“ şi „Coronavirusul nu ştiu cui“

Pe timp de criză, Opoziţia trebuie să aibă un singur drept – SĂ NU TACĂ!

Deputatul nemţean Laurenţiu Leoreanu, dând semn că a desluşit principiile liberale, s-a trezit pe post de cutie de rezonanţă, rostogolind mesajul pornit de la Cotroceni la vale că „Pe timp de criză, social-democraţii au un singur drept – să tacă!“.

Nu cred că i-a scăpat domnului deputat faptul că, în prezent, social-democraţii sunt singurii care reprezintă Opoziţia în Parlamentul României. Cu alte cuvinte, Guvernul Orban nu trebuie să fie doar beneficiar al voturilor Opoziţiei, dar şi a tăcerii acesteia. Fractura de logică democratică ne poate îndreptăţi să-l bănuim pe domnul deputat, că este bântuit de „complexul renegării pesedismului“, dacă ne amintim că şi-a început cariera politică în 2004, candidând pe listele PSD-ului.

Pe drept cuvânt, s-a decretat recent că întreaga lume traversează „o stare de război“. E însă un război condus cu Constituţia în mână. Ordonanţele militare emise nu abrogă Constituţia, ci doar impun ceva mai multă ordine. Şi în perioada anilor 1939-1945 omenirea a traversat o stare de război. Dar a fost o stare de război real, care a început însă decretându-se unora că „Mai aveţi un singur drept…“. Experienţa de viaţă şi politică mă obligă să ripostez la derapajul deputatului Leoreanu, reformulându-i mesajul „Pe timp de criză, Opoziţia are un singur drept, SĂ NU TACĂ!“.

Citește știrea

Actualitate

”Guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Şapu- Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare a declarat că guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic, decizia fiind luată în urma consultării cu mediul privat.

“În urma consultărilor cu mediul privat, Guvernul Orban a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic. Astfel, una din cele mai importante decizii este aceea că angajatorii nu mai trebuie să avanseze din propriile resurse financiare plăţile către angajaţii care beneficiază de şomaj tehnic.

Plăţile se vor face direct  de către AJOFM, după 15 zile în loc de 30 de zile, aşa cum era prevăzut iniţial. O primă tranşă se va deconta la începutul lunii aprilie, pentru perioada 16 – 31 martie, urmată de o a doua, la începutul lunii mai, pentru perioada 1 – 16 aprilie. Pentru a cîştiga timp şi pentru a elimina eventualele disfuncţionalităţi cauzate de birocraţie, angajatorii pot depune cererile şi on-line. Indemnizaţia de şomaj tehnic reprezintă 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.

Angajatorii care vor primi sume pentru plata angajaţilor trecuţi în şomaj tehnic, au obligaţia să le vireze în maxim trei zile din momentul încasării acestora. O altă prevedere importantă o reprezintă facilităţile acordate altor categorii de profesionişti, cluburi sportive, persoane fizice, întreprinderi individuale, PFA. Şi aceştia vor primi 75% din salariu mediu brut pe ţară, în baza unei declaraţii pe propria răspundere”, a declarat Eugen Ţapu – Nazare, vicelider al Grupului PNL din Senatul României.

Citește știrea

Actualitate

Facilităţi pentru transportatori şi coridoare speciale pentru alimente şi medicamente

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

Pentru a preîntîmpina eventualele dificultăţi ale conducătorilor auto, angajaţi ai operatorilor de transport rutier români, Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, a intervenit la statele membre ale Uniunii Europene, pentru ca autorităţile de control ale acestora să ia în calcul prelungirea valabilităţii tuturor documentelor eliberate de Autoritatea Rutieră Română (ARR), care ar putea expira în perioada în care este instituită starea de urgenţă.

Este vorba despre: licenţele comunitare şi copiile conforme ale acestora; certificatele de transport în cont propriu şi copiile conforme ale acestora; licenţele pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogări şi intermediere a operaţiunilor de transport rutier; autorizaţiile de transportul alternativ / în regim de închiriere; autorizaţiile pentru transportul rutier naţional contra cost şi copiile conforme ale acestora; autorizaţiile pentru şcolile de conducători auto; atestatele/certificatele profesionale. ”Este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt.

Totodată, ministrul Lucian Bode a solicitat şi stabilirea de urgenţă a unor coridoare de transport, pentru transporturile rutiere, feroviare şi portuare, prin toate punctele de frontieră, inclusiv prin cele închise în această perioadă publicului”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu – Nazare.

Ministrul Lucian Bode a propus şi exceptarea, pentru o perioadă de 30 de zile, a măsurilor privind perioadele de conducere şi odihnă ale şoferilor, pentru transportul naţional şi internaţional de mărfuri. Ministrul român a mai solicitat Comisiei Europene şi identificarrea posibilităţilor de finanţare pentru sprjinirea companiilor care activează în domeniul transporturilor.

”La nivelul Uniunii Europene, deciziile trebuie să fie unitare, pentru că doar aşa putem asigura funcţionarea economiilor europene, chiar şi în situaţii dificile. Zona transporturilor este poate cea mai importantă componentă a economiei româneşti, fără de care toate industriile pot intra în colaps. De aceea, am discutat şi cu reprezentanţii industriei de transport din România şi am stabilit o serie de decizii comune, inclusiv nevoia de accesare a unor scheme de ajutor de stat pentru toate modurile de transport, care să permită ca, la încheierea perioadei de criză, firmele româneşti de transport să-şi revină rapid”, a declarat ministrul Lucian Bode.

Acest nou set de măsuri apare pe fondul suspendării în România a tuturor curselor spre şi dinspre Italia şi Spania pentru 14 zile, sistarea transportului internaţional de persoane pe relaţia cu Italia, carantinarea pentru 14 zile a navelor provenite din zonele roşii, dar şi suspendarea anumitor trase feroviare de călători pînă la 31 martie 2020.

Citește știrea

Trending