Publicitate

Ordonanţa 92/ 2018, impune prin articolul VII, întărirea DNA şi DIICOT cu mai multă credibilitate şi respect pentru lege. Noile prevederi stabilesc că procurorii DNA şi DIICOT, care nu îndeplinesc condiţiile impuse, trebuie să se întoarcă de unde au venit. Procurorilor fără competenţe şi credibilitate dovedite trebuie să li se ia dreptul de a mai profesa în aceste instituţii supreme, cerinţe fireşti care au declanşat furia contestatarilor de profesie, în frunte cu Procurorul General, Augustin Lazăr. Pentru a accepta că în România Justiţia face dreptate şi nu politică, trebuie să fim convinşi că din punct de vedere al competenţelor reale nu mai există în DNA sau în DIICOT procurori ca de-alde Portocală, Onea, Uncheşelu şi nici procurori şefi, precum Kovesi. Ca apărător ferm al unor astfel de procurori, Procurorul General Augustin Lazăr a trimis, pe 17 octombrie, o scrisoare către Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, în care cere acestuia să sesizeze Curtea Constituţională privind posibila neconstituţionalitate a prevederilor articolului VII din Ordonanţă. În acea zi, Victor Ciorbea era plecat din ţară pentru două săptămâni de concediu. Furia contestatarilor articolului VII nu a cunoscut limite, solicitându-se pe toate canalele demiterea ministrului Tudorel Toader, pentru că a iniţiat ordonanţa şi a lui Victor Ciorbea, pentru că a plecat „intenţionat“ în concediu. Manipularea contestatarilor ordonanţei constă în încercarea lor de a convinge opinia publică că de acum dosare vor fi judecate după această ordonanţă, când în realitate, articolul VII se ocupă doar de profilul profesional al procurorilor. Secţia de procurori a CSM a amendat aplicarea prevederilor articolului VII, în sensul că ele nu se vor aplica nici unuia dintre procurorii deja existenţi în DNA şi DIICOT. Conform acestei amendări, în cele două organisme vor trebui să coexiste două categorii de procurori, unii competenţi şi alţii mai puţin. Cetăţeanul, odată intrat în morişca anchetelor DNA sau DIICOT, trebuie să ştie la care Dumnezeu trebuie să se roage, pentru a avea parte de anchetatori competenţi. Noul act normativ încearcă să fie sita de cernut prin care să se separe competenţa de incompetenţa instalată abuziv în cadrul acestor organisme. Interesantă este poziţia duplicitară a contestatarilor ordonanţei. Aceştia nu contestă criteriile de selecţie, ci momentul ales pentru selecţie, moment politic dedicat exclusiv contestării lui Liviu Dragnea, principalul lider al majorităţii.

Prevederile articolului VII din Ordonanţă deranjează pentru că demonstrează că în DNA şi DIICOT există şi procurori incompetenţi

Contestaţiile nu vizează fondul legislativ ci fondul administrativ, cel privind accesul procurorilor în DNA şi DIICOT pe baza unor criterii, prin care competenţa să nu mai fie suplinită de loialitate şi slujire faţă de conducere. Procurorul General doreşte intervenţia de urgenţă a CCR, la solicitarea Avocatului Poporului, pentru rezolvarea acestui conflict de factură administrativă, privind soarta contractelor de muncă a procurorilor lăsaţi la vatră pentru întregirea competenţelor. Taica Lazăr invocă consecinţele catastrofice ale aplicării Ordonanţei, dacă CCR nu-i blochează aplicarea, declarând-o neconstituţională. Aceste consecinţe catastrofice se limitează la plecarea a 12 procurori din Parchetul General, către posturile lor iniţiale din provincie, pentru a-şi completa CV-ul profesional. Un astfel de caz este cel al fratelui ministrului Justiţiei Raluca Prună, cea care a modificat masiv legile justiţiei în 2016, printr-o ordonanţă de urgenţă, fără nici o dezbatere, pe vremea când contestatarii îşi savurau somnul raţiunii. Taica Lazăr invocă că prin schimbarea acestor procurori se aduce o atingere severă a principiului stabilităţii procurorilor. Problema stabilităţii este rezolvată prin legea care asigură inamovibilitatea, care acum ar trebui completată prin legea răspunderii magistraţilor, care nu mai apare. Lui Tătuca Lazăr îi este indiferent faptul că este înconjurat de procurori care nu au depăşit junioratul în meserie şi că ei distrug destine sub semnul marii aventuri a „luptei anticorupţie“. În realitate, cu astfel de procurori „performanţi“ s-a dovedit că s-a adus o atingere severă a dreptului cetăţeanului la un rechizitoriu corect şi nemăsluit, dar şi la o judecată dreaptă, pe măsură. Să fim serioşi, stabilitatea nu poate fi menţinută cu mediocrităţi, ci doar de competenţă. Deci, stabilitatea procurorilor, atât de clamată de Augustin Lazăr, este o falsă problemă cu care acesta vrea să acompanieze aria „Independenţei Justiţiei“. Ce ar însemna dacă am declanşa o reformă a procesului educaţional, atât de necesară, prin modificarea criteriilor de selecţie a personalului didactic? După Augustin Lazăr, dacă ar fi ministru al Educaţiei, ar însemna o atingere severă a stabilităţii cadrelor didactice.

Prin demersul său, Augustin Lazăr transformă Parchetul General într- un exponent al Opoziţiei

Parchetul General, prin Taica Lazăr, a invocat necesitatea intervenţiei Curţii Constituţionale, pentru că în acest caz Guvernul „nu a motivat urgenţa şi situaţia extraordinară, care să justifice ordonanţa de urgenţă“. Cîtă ipocrizie la Sfântul Augustin! Este adevărat, Constituţia stabileşte că o ordonanţă de urgenţă poate fi promovată de un guvern numai în situaţii excepţionale. Realitatea ne arată că, începând cu guvernul Văcăroiu (1992) , nu a existat nici un guvern care să nu fi abuzat emiţând ordonanţe de urgenţă, fără a fi situaţii excepţionale. În 2015, Guvernul Ponta a emis 66 ordonanţe de urgenţă. În 2016, Guvernul Cioloş a dat 126, iar în 2017 şi 2018, guvernele coaliţiei PSD-ALDE au emis peste 190. Prin acest abuz, toate guvernele şi-au acordat „sine die“ puterea de a legifera pe domenii care sunt atributul de reglementare exclusivă a Parlamentului. În atare situaţie, se trezeşte abia acum Taica Lazăr să întrebe de existenţa „situaţiei excepţionale“ şi să invoce lipsa acesteia, ca motiv de neconstituţionalitate a Ordonanţei 92/ 2018. De-a lungul vremurilor, nici măcar Opoziţia nu a catadixit să aibă o astfel de preocupare vădită, dar acum Parchetul General preia rolul acesteia.

Care este izvorul de autoritate a Procurorului General Augustin Lazăr?

Procurorul General Tiberiu Niţu a ieşit din funcţie pe un dosar fabricat de şefa DNA, Laura Kovesi, dosar clasat ulterior tocmai de procurorii DNA, care nu au vrut să pună botul la malversaţiunea şefei. Pe 1 aprilie 2016, Raluca Prună, ministrul Justiţiei, propune CSM-ului, ca funcţia de Procuror General să fie atribuită lui Augustin Lazăr. După clasarea dosarului Niţu, onoarea funcţiei i-ar fi impus lui Taica Lazăr să demisioneze şi să plece înapoi la Alba Iulia, pentru a nu fi bănuit de uzurpare. În februarie 2017, Taica Lazăr i-a cerut lui Victor Ciorbea, ca în calitate de Avocat al Poporului să sesizeze CCR, privind neconstituţionalitatea vestitei OUG 13 /2017. CCR a declarat Ordonanţa 13 constituţională, iar Victor Ciorbea a luat-o în barbă, pentru că s-a luat după gura lui Taica Lazăr. După violenţele mitingului ilegal din 10 august, Klaus Iohannis i-a cerut Procurorului General Augustin Lazăr să deschidă un dosar la adresa Jandarmeriei. Inspecţia judiciară a concluzionat că acest dosar a fost instrumentat ilegal. Dacă după toate abuzurile făcute de unii procurori, acoperiţi sau nu de protocoale, singura lor răspundere se va limita la retragerea la vechiul loc de muncă şi nu la plata pagubelor create, este firesc ca acum Taica Lazăr să se zburlească deoarece Victor Ciorbea lipseşte din ţară şi nu are cine sesiza Curtea Constituţională.

Suntem puşi să alegem între un Avocat al Poporului ca Victor Ciorbea şi un procuror DNA ca Jean Uncheşelu?

Procurorii Jean Uncheşelu, Dumitru Paul şi Bulancea Marius sunt cercetaţi de CSM pentru exercitarea cu rea credinţă sau gravă neglijenţă în anchetele lor asupra OUG 13 2017. Această ordonanţă a fost declarată constituţională de către CCR. Uncheşelu este procurorul care i-a fabricat un dosar fals lui Victor Ponta, dosar cu care ICCJ s-a şters la fund, achitându-l pe Ponta. Jean Uncheşelu nu a fost singurul procuror al DNA care s-a înrolat cu arme şi harnaşament la cererea şefei DNA în acţiunile de „decapări“, până la funcţia de prim-ministru. Malversaţiune realizată sub Codul Protocoalelor, această Constituţie a Republicii Procurorilor. Astăzi toţi aceşti procurori, dovediţi incompetenţi prin respingerea dosarelor de către instanţe, confirmă necesitatea promovării după o perioadă mai lungă de experienţă dovedită. Un astfel de procuror, ca Uncheşelu, este susţinut de Taica Lazăr să nu părăsească DNA. Victor Ciorbea a plecat în SUA, pentru un concediu de două săptămâni, începând cu 17 octombrie. Ciorbea nu a delegat nimănui atribuţia de a sesiza CCR, luând cu el în valiză şi prerogativa funcţiei. Astfel că până la 1 noiembrie este blocată posibilitatea Avocatului Poporului de a sesiza CCR, dacă această posibilitate este reală. Ce se poate întâmpla în aceste două săptămâni, care să-l favorizeze pe Liviu Dragnea? Nimic relevant. Ciorbea justifică pe drept cuvânt, că acest interval de două săptămâni este dedicat specialiştilor instituţiei Avocatului Poporului, care trebuie să analizeze conţinutul ordonanţei, pentru ca mai apoi să se poată lua decizia de sesizare a CCR, justificare greu de demontat. Problema de fond, pe care contestatarii nu ne lasă să o descifrăm, este că în acest interval de două săptămâni poate începe selecţia procurorilor şi neaveniţii trebuie să plece de unde au venit, lăsând astfel Republica Procurorilor fără gardă pretoriană. Şi ca aceşti procurori să nu plece, Victor Ciorbea trebuia să sesizeze Curtea Constituţională înainte de a pleca în concediu, respectiv înainte de 17 octombrie, data intrării în vigoare a Ordonanţei. Dar Ciorbea a plecat în concediu şi acum contestatarii îi cer demisia. Suntem astfel obligaţi să optăm, fie pentru rămânerea lui Jean Uncheşelu la DNA, fie pentru demisia lui Victor Ciorbea din funcţia de Avocat al Poporului. Din această dilemă nu putem ieşi.

loading...

1 COMENTARIU

  1. Ordonanta respectiva destructureaza statul de drept in Romania ! Toti membrii psd au liber la furat. Sa nu se mai teama de procurori, de magistrati in general pt ca dupa 10 ani fac vechime sa ajunga intro structura mai competenta iar dupa 20 hop, ies la pensie !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.