Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Odatã intratã în UE, România va avea si avantaje si dezavantaje“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Nord-Est

Pregãtirea României pentru aderarea la Uniunea Europeanã înseamnã parcurgerea cît mai rapidã a pasilor spre armonizarea legislatiei, dezvoltarea institutionalã, schimbarea mentalitãtii, tot ceea ce înseamnã crearea unui mecanism care sã functioneze cu mare precizie, în ritmul unor tãri care au o experientã de peste 50 de ani, ca membre ale familiei europene. România trebuie sã fie pregãtitã sã absoarbã fondurile pentru dezvoltare, cele de preaderare fiind urmate, din 2007, de fonduri structurale, dar si sã facã fatã cerintelor impuse. Regiunea de Nord-Est, iar în particular judetul Neamt, detin un loc fruntas între regiunile de dezvoltare ale României, dovedind o mare capacitate de absorbtie a fondurilor europene. Aceste aprecieri pozitive îl vor aduce, sãptãmîna viitoare, în judetul Neamt, pe Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene pentru România. Acesta va avea ocazia sã vadã rezultatele proiectelor, cu finantare europeanã, finalizate, ori în derulare. Ziarul „Monitorul de Neamt“ îsi propune sã prezinte, episodic, cîteva proiecte sustinute, pînã acum, din finantãri nerambursabile ale UE, în judetul Neamt. Începem aceastã serie de prezentãri cu un interviu cu domnul Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est.

Reporter: Domnule director, care vor fi, din punctul dumneavoastrã de vedere, pasii premergãtori aderãrii la Uniunea Europeanã? Constantin Apostol: Practic, vom continua programele cu finantare PHARE – care se adreseazã dezvoltãrii economice, a infrastructurii, dezvoltãrii sociale, a învãtãmîntului, pregãtirii profesionale si sprijinirii sectorului IMM, ISPA – prin care sînt finantate proiecte de dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile si de protectie a mediului, si SAPARD – prin care este sustinutã dezvoltarea ruralã, sub toate aspectele. Sumele care vor fi alocate în 2005 si 2006 sînt semnificativ suplimentate, comparativ cu fondurile primite pînã acum: dacã pînã în 2004 am avut 840 milioane de euro, în 2005-2006, România va primi între 1 si1,2 miliarde de euro. Subliniez cã, prin Programul PHARE, pentru perioada 2004-2006, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cel mai ridicat procent alocat din suma rezervatã acestui instrument de finantare – 21,6% – care reprezintã aproape un sfert din fondurile alocate României. Programul rãspunde la douã coordonate principale: Regiunea de Nord-Est este cea mai mare, ca numãr de locuitori, si, din pãcate, cu indicatorii macroeconomici si sociali, cei mai scãzuti. Rep: Care vor fi principalele directii de actiune, în vederea accelerãrii acelei necesare racordãri la ritmul european? C.A.: Foarte important este cã, în urmãtoarele douã luni, sã fie definitivate toate documentele programatice pentru perioada 2007-2013. Planul operativ regional, care va fi un plan national, va avea 4 sau 6 componente, cu alocatii de aproximativ 18% din totalul sumei ce va reveni României. Mã refer la sume care se situeazã între 9 si 11 miliarde euro de care România va beneficia în 2007, 2008 si 2009. În acelasi timp, extrem de importante sînt documentele programatice pe celelalte cinci programe operative sectoriale: mediu, transporturi, agriculturã, dezvoltarea IMM-urilor si zonele de bussiness. Toate documentele vor fi foarte bine racordate la ceea ce se asteaptã din regiuni. Aceste programe vor fi, probabil, complementare si vor reusi, în plan general, sã genereze dezvoltare si, în acelasi timp, sã acopere multe dintre gãurile pe care le avem, în momentul de fatã, începînd cu infrastructura, utilitãtile si terminînd cu partea de mobilare urbanã, de dezvoltare a diferitelor sectoare, bussiness, agriculturã si unele industrii specifice fiecãrei regiuni.

„Regiunea de Nord-Est se confruntã cu cel mai mare grad de emigratie din tarã Rep: Regiunea de Nord-Est se confruntã cu un spectru ridicat al somajului, dar o problemã si mai spinoasã rãmîne plecarea masivã a tinerilor în strãinãtate. C.A.: Nu este de neglijat ceea ce se va întîmpla în domeniul resurselor umane. Va trebui sã fim foarte atenti la acest aspect si sã venim cu un sprjin real în domeniul calificãrii si recalificãrii resurselor umane, dar si în stimularea acestora. Regiunea de Nord-Est se confruntã cu cel mai mare grad de emigratie din tarã. Discutãm, teoretic, de 1,8-2 milioane de români plecati peste granitã, dar, în realitate, sînt 3 milioane de oameni care lucreazã în Uniunea Europeanã si în alte state. Acesti oameni sînt pregãtiti, muncitori, dar si au un anumit nivel de salarizare. Dacã am reusi sã impunem un trend ascendent al nivelului de salarizare, probabil cã am reusi sã-i retinem în tarã. Schimbãrile de mentalitate pe care le-au suferit în perioada în care au stat în strãinãtate ar fi, pentru noi, un real cîstig. Rep: Asigurarea cofinantãrii proiectelor care beneficiazã de sprijin financiar nerambursabil este, la momentul actual, o realã problemã, mai ales pentru autoritãtile locale. C.A.: Este o polemicã foarte aprinsã, la momentul de fatã, pentru cã existã atît tendinte centraliste: în general ministerele vor sã-si pãstreze rolul de matcã. Dar, principiile europene de descentralizare subsidiaritate si de dezvoltare pe baze competitive vor face ca acest lucru sã nu se producã. Este necesarã acceptarea planurilor de dezvoltare la nivel de regiuni, iar mecanismele create la nivelul regional si local sã aibã rolul preponderent în luarea deciziilor si stabilirea ierarhizãrilor si a prioritãtilor de dezvoltare. Trebuie sã purcedem la mãsuri foarte rapide pentru a identifica si construi acel rezervor de proiecte si programe, fiindcã trebuie sã avem un grad optim de absorbtie a fondurilor. Guvernul trebuie sã înteleagã si sã producã aceste transformãri în cea ce priveste întocmirea bugetului national pe programe si proiecte si, în acelasi timp, derularea acestora ca proiecte multianuale. În acelasi timp, este necesarã crearea unui fond national sau a unor fonduri regionale de cofinantare, pentru ca autoritãtile publice locale sã nu mai fie puse în imposibilitatea de a promova proiecte. În momentul de fatã, consiliile judetene si primãriile de municipiu, de resedinte de judete sînt cele care au posibilitatea sã acceadã proiecte cu finantãri mai ridicate. Dar, în cazul unor finantãri nerambursabile de 10-50 milioane de euro, pentru proiecte interjudetene sau interregionale, unde gradul de cofinantare este de 50 %, ce judete, ori asocieri de judete îsi pot permite sã contribuie cu 50 milioane de euro? Extrem de important este ca, la nivelul autoritãtilor publice, sã existe nuclee de specialisti pe care trebuie sã-i pregãtim în acest interval de un an, oameni care sã învete aceastã filosofie si sã gãseascã solutiile practice pentru a întocmi proiecte. Rep: Existã suficienti specialisti, la nivelul administratiilor locale si judetene, în Regiunea de Nord-Est? C.A.: Este o satisfactie cã am reusit, la nivelul consiliilor judetene si primãriilor de municipii si orase, sã gãsim cîtiva oameni care au dobîndit o anumitã experientã în acest domeniu, chiar dacã a fost vorba despre fonduri de preaderare. Ulterior, vor lucra pe fondurile structurale. Aceste nuclee scolarizate vor putea fi o formulã viabilã pentru viitor.

„Dacã nu vom reusi sã absorbim fondurile europene, vom pierde foarte multi bani“ Rep: Ce se întîmplã, însã, în mediul rural? C.A.: În medul rural, consider cã trebuie sã se meargã pe asocieri de comune: sã zicem cã un nucleu de specialisti ar putea deservi o asociatie de 20 de comune. Sînt specialisti pe lîngã directiile agricole. Deja, la nivelul Ministerului Mediului s-a creat Agentia Regionalã de Mediu care va avea unitate de implementare a proiectelor. La fel s-a întîmplat si la nivelul Ministerului Muncii. Usor, aceste mecanisme se creazã, iar satisfactia noastrã este cã acestea sînt extrem de receptive la transferul de expertizã pe care-l facem asupra lor. Cred cã vom gãsi resurse sã mobilizãm viitorii beneficiari, pentru a reusi sã mentinem acelasi grad de absorbtie pe care l-am avut pînã acum. Cred cã modul nostru de lucru, beneficiind si de asistenta strãinã, este unul dintre cele mai apropiate de aquis-ul comunitar. ADRNE este în proces de acreditare pe fonduri de preaderare, dupã care urmeazã sã ne acreditãm pe fonduri structurale. Rep: Ce va însemna, pentru România, integrarea în Uniunea Europeanã? C.A.: Momentul 2007 va fi pentru noi extrem de important. Trebuie sã tinem cont de coordonatele pe care le avem în momentul de fatã si de ceea ce se va întîmpla dupã. În momentul de fatã, România are nevoie extraordinarã de capital. Odatã intratã în UE, România va avea si avantaje si dezavantaje. Ca avantaje vor fi cresterea numãrului investitiilor strãine directe, un acces mai facil la finantãri pe bazã de credite rambursabile sau nerambursabile, o recunoastere a calificãrii si recalificãrii fortei de muncã, un acces mult mai simplu la nivelul tehnologic superior – ceea ce va însemna o crestere a performantei produselor si servicilor noastre. Vom avea o piatã extrem de durã sub aspectul concurentei. Trebuie luate în calcul si riscurile: dacã nu vom reusi sã absorbim fondurile europene, vom pierde foarte multi bani pentru cã România va plãti o cotizatie anualã de 850 milioane de euro – suma fiind raportatã la numãrul de locuitori. În acelasi timp, vor dispãrea taxele vamale, cele de import-export, pentru transferul tehnologic, iar toate acestea se vor cifra la valoarea alocãrilor financiare pe care le vom primi. Or, dacã nu vom folosi acesti bani, vom pierde. La nivelul celor zece tãri care au intrat în valul de anul trecut, procentul de absorbtie a fondurilor este extrem de scãzut. Nu vom mai putea folosi jumãtãti de mãsurã. Cine va fi performant va rezista, cine nu – va pierde orice sansã. Rep: Din experinta de 7 ani, de la înfiintarea regiunilor de dezvoltare, care este pozitia Regiunii de Nord-Est? C.A.: Noi am avut mereu alocatii suplimentare. În contextul competitiei nationale, am avut procentele cele mai mari de alocare a fondurilor, dar si gradul cel mai ridicat de absorbtie. Judetul Neamt se miscã foarte bine pe toate cele trei instrumente de finantare – PHARE, ISPA si SAPARD – pe tot felul de proiecte. Foarte important este cã avem, deja, în fatã exemple de proiecte care merg si sînt viabile. Chiar la primãriile rurale, oamenii au înteles cã, pe lîngã bugetul sãrac pe care-l au, singurul aport substantial de fonduri este prin programele cu finantãri europene. Este o dinamicã pozitivã a accesului firmelor nemtene la finantãri, a asociatiilor profesionale, patronale, fundatiilor. Avem proiecte viabile pe toate domeniile.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Martori la strania aparitie a unui obiect luminos pe cer

Știre publicată în urmă cu

în data de

• doi pietreni, la fel ca multe persoane din tarã, au observat pe cer un obiect luminos care se comporta ciudat • ei plecaserã la pescuit si au fost martorii aparitiei stranii în dimineata zilei de 26 decembrie • „Acum rememorez cele trãite si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus»“, spune Dragos Vintilã •

Dragos Vintilã, un pietrean de 38 de ani, îsi fãcuse planuri mari pentru ziua de marti, 26 decembrie. Împreunã cu un amic, a decis sã meargã la o partidã de pescuit la Sascut, cu barca, pe un lac de acumulare din zonã, cã de, poate, poate o fi cu noroc. Ulterior am aflat cã n-a fost sã fie prea spornicã iesirea (doar niste bibãnasi), dar ce le-a fost dat sã vadã în drum spre lac celor doi pietreni i-a marcat si cu sigurantã îsi vor aminti de întîmplare mult timp. Concret, au observat un straniu obiect luminos, foarte bine conturat pe cerul încã întunecat al diminetii, ei alãturîndu-se altor persoane din diverse zone ale tãrii care au vãzut acelasi lucru. De altfel, au si imortalizat aparitia cu telefonul mobil, realizînd cîteva fotografii, dar nu prea au iesit clare. Însã, imaginile care ilustreazã acest articol au fost realizate de un romascan, prieten cu unul dintre pietrenii mentionati, martor si el al fenomenului pomenit. Mai trebuie spus cã subiectul a fost extrem de comentat în presã, fie ea scrisã sau vorbitã, în ultimele zile si pe retelele de socializare. „Am plecat din Piatra Neamt în jur de 4.30 – 4.40 mergînd destul de încet, pentru cã aveam tractat peridocul cu barca. Dupã ce am trecut de Buhusi si Racova, cam pe la 5.30 am observat strania luminã de pe cer. De altfel, am vãzut-o de la depãrtare si ne tot întrebam ce putea fi. Ne-am dat cu presupusul, gîndindu-ne cã poate era lumina vreunui reflector puternic, de la o discotecã sau vreun club. Dar ceva nu era în regulã, nu putea fi o luminã venitã de jos, era ceva straniu. Chiar foarte straniu. Plus cã lumina dispãrea, dar rãmînea conturul perfect si se tot mãrea. Era ca o ceatã lãptoasã pe cer, doar într-un loc. Nu putea fi un fenomen meteo. Era ca o parã întoarsã. Cum ne apropiam tot mai mult de locul unde era localizatã pe cer, îsi mãrea forma. Am oprit si am fãcut fotografii, dupã care ne-am continuat drumul, trecînd pe sub ea. Acum rememorez cele trãite în dimineata de 26 decembrie si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus». Am mai mers un pic, lãsînd conturul ciudat în stînga noastrã si am oprit iar, dar lumina dispãruse la fel de straniu cum si apãruse. Tot ce am vãzut noi, cred cã a durat între 3 si 5 minute. Oricum, a fost o experientã unicã si nu am o explicatie despre ceea ce ar fi putut fi“, ne-a povestit Dragos Vintilã. A continuat spunînd cã în nici un caz nu a putut fi vorba despre vreo luminã proiectatã de la sol.

Declaratii care adîncesc misterul

Obiectul luminos neidentificat a fost vãzut, conform Digi24, în aceeasi dimineatã, de localnici din Vrancea, Bihor, Ilfov, de lîngã Bucuresti, dar si de la Roman, ei postînd pe retelele de socializare fotografii si filmulete. Si cam toti au arãtat cã misteriosul obiect, unii i-au spus minge de luminã, a dispãrut la fel de brusc precum apãruse si a lãsat în urmã o formã conicã, asemenea unei perdele de ceatã. Exact cum a relatat si Dragos Vintilã. Întrebat despre strania aparitie, celebrul Alexandru Mironov, realizator Digipedia, a declarat: „Sînt imagini aproape clasice într-un domeniu care se numeste ufologie, un fel de stiintã a OZN-isticii. Poate cã stiintã este mult spus. Este vorba de fenomene care se întamplã adesea. Se întîmplã si pe teritoriul României. S-ar putea ca o explicatie sã vinã de la ingineri care sã spunã: e o treaptã a unei rachete, e vorba de un proiectil de mari dimensiuni militar, cu care s-a fãcut un exercitiu. În urmã cu cîtiva ani, la Celiabinsk, în nordul Rusiei, un asemenea obiect ceresc a explodat. S-a dovedit cã era vorba de un meteorit care venea spre pãmînt. S-a frecat cu aerul, a explodat si s-a comportant ca o bombã. A spart toate geamurile din oras. Este vorba deci de fenomene de care nu mai trebuie sã ne speriem. Poate o sã stim odatã si odatã mai mult despre ele. Este clar însã cã din ce în ce mai des ele sînt observate. Atunci cînd raportãrile vin din mai multe pãrti despre un acelasi fenomen întîmplat la un acelasi moment, atunci este într-adevãr un fenomen care trebuie investigat“. Misterul în acest caz este dat si de faptul cã obiectul luminos apãrut în dimineata zilei de 26 decembrie nu a fost detectat de radare, dupã cum sustine Marius Ioan Piso, presedinte – director executiv al Agentiei Spatiale Române, într-o interventie la Digi24: Noi avem niste surse de informare foarte clare, cum ar fi Comandamentul Strategic al Fortelor Spatiale SUA. Existã un sistem si în Europa, care urmãreste aceste lucruri. Pînã si în România existã un sistem numit Allsky, fiind gestionat de astronomi si de amatori care urmãresc cerul. Mãrturisesc cã nici una din aceste surse nu a detectat nimic la acea orã. Nu a apãrut nimic. Cel putin noi nu am fost informati despre asa ceva“. Alte surse au avansat ipoteza cã a fost vorba despre o rachetã lansatã de agentia spatialã chinezã, cu cîtiva sateliti artificiali, sau cã obiectul observat ar fi o bucatã din statia spatialã chinezã Tiangong-1, care se presupune cã ar urma sã se prãbuseascã pe Terra la început de 2018. O altã variantã ar fi cã a fost un meteorit care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferã. Dincolo de aceste declaratii si ipoteze care nu au lãmurit deloc subiectul, strania aparitie vãzutã si de cei doi pietreni si de alte persoane din tarã va rãmîne pentru ei tot la stadiul de straniu si nemaivãzut.

Citește știrea

Trending