Contactează-ne

Actualitate

Obiceiuri şi datini de Sfîntul Nicolae

Știe publicată cu

în data de

■ ierarhul e asemuit ca fiind primul moş generos din luna sărbătorilor şi a cadourilor ■ i se mai spune Sîn-Nicoară şi este supranumit Făcătorul de minuni şi Biruitor al răului ■

Creştinii îl sărbătoresc an de an, pe 6 decembrie, pe Sfîntul Nicolae, primul moş generos din luna sărbătorilor şi a cadourilor. Este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai creştinătăţii, fiind supranumit Făcătorul de minuni, patron al Greciei şi al unor oraşe din Apusul Europei. Românii îi mai zic şi Sîn-Nicoară, iar ziua în care este pomenit a generat un adevărat folclor, de la darurile pe care le aduce şi le pune în ghetele copiilor cuminţi, pînă la obiceiuri păstrate din vechime, diferenţiate pe zone. Cea mai cunoscută faptă legată de numele Sfîntului Nicolae ar fi că a ajutat trei fete sărace care nu puteau să se căsătorească, neavînd zestre. Se spune că Nicolae s-a urcat pe acoperişul casei trei nopţi la rînd, de unde a aruncat pe coş trei pungi cu monede de aur. Într-una din nopţi, el a fost descoperit de tatăl fetelor, care nu a ascultat rugăminţile lui Nicolae de a păstra secretul şi a dezvăluit tuturor cu cîtă generozitate le-a dăruit acesta banii. Pentru faptele sale, Sfîntul Nicolae a fost numit şi Biruitor al răului. În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe iarna, cu adevărat. În această zi, Moşul îşi scutură barba sură şi începe să ningă. Iar dacă nu ninge, înseamnă că Sfîntul Nicolae a întinerit. În noaptea de 5/6 decembrie, copiii ştiu că trebuie să-şi lustruiască ghetuţele sau cizmuliţele deoarece Moş Nicolae va veni să le aducă daruri. Cei mai neascultători primesc lîngă dar şi o nuieluşă să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinţii şi bunicii lor. Conform tradiţiilor populare, Moş Nicolae apare pe un cal alb, făcând astfel trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, ajută pe toţi cei nevoiaşi, orfanii şi văduvele, este stăpînul apelor şi salvează corăbierii de la înec, protejează soldaţii pe timp de război. Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, cînd cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă, Sfîntul Nicolae poate fi văzut stînd în dreapta Domnului. În Europa, în preajma secolului al XII-lea, ziua de Sfîntul Nicolae a devenit atît ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. Arhiepiscopul Mirei Lichiei din Asia Mica, ierarhul este numit şi Tatăl spriritual al locuitorilor din Beit-Jala, lîngă Bethleem, Palestina. Această mică localitate (14.500 locuitori) este una şi aceeaşi cu aşezarea Galem menţionată în Vechiul Testament. Un alt loc unde se cinsteşte ziua sfîntului prin mare pelerinaj este Bari, în Italia. Oraşul situat pe ţărmul Mării Adriatice este un important loc de pelerinaj întrucît aici se află biserica ce adăposteşte moaştele sfîntului. Catedrala Sfîntul Nicolae a fost construită în secolul al XVII-lea (construcţia a durat 110 ani), pentru a adăposti moaştele ierarhului, se zice furate din Mira Lichiei (localitatea Demre aflată în sudul Turciei de astăzi) de un grup de marinari. Potrivit legendelor, sfîntul, trecînd prin oraş în drum spre Roma, a ales Bari drept loc pentru înmormîntarea sa. Tradiţia bisericii spune că Sfîntul Nicolae, s-a născut şi a trăit pe vremea împăraţilor păgîni Docleţian şi Maximian, în cetatea Patara din Asia şi s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le făcea. Plecînd dintr-o casă bogată, Nicolae mergea adesea pe stradă şi împărţea daruri la copii. La 17 ani a fost hirotonit ca preot, iar la 30 a fost numit episcop. Se spune că, după moartea părinţilor săi, a împărţit averea moştenită oamenilor nevoiaşi şi după ce a întemeiat mănăstirea Sionului a început a călători ca prelat în Ierusalim. Creştinii acelor timpuri au păstrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viaţă a unui corăbier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea prin rugăciune şi post a unei furtuni pe mare etc). În ultima parte a vieţii, ierarhul Nicolae s-a retras la mănăstirea ctitorită de el, unde a fost înmormîntat la 6 decembrie 352. Ziua în care sufletul său a trecut la Domnul deschide şirul sărbătorilor de iarnă. Din veacul al XIX-lea, mîna dreaptă a Sfîntului Nicolae se păstrează la Biserica Sfîntul Gheorghe cel Nou din Bucureşti. Ea ar fi fost oferită în dar lui Mihai Viteazul, pentru că s-a opus expansiunii turceşti în Europa. Icoana cu chipul Sfîntului Nicolae este pusă la loc de cinste în toate bisericile şi în casele credincioşilor. Fiind ocrotitor al tuturor oamenilor, atît copiii cît şi maturii se roagă Sfîntului Nicolae pentru a-i feri de primejdii, mai ales în timpul călătoriilor. Aflată în mijlocul postului Crăciunului, ziua de 6 decembrie este însemnată cu cruce roşie în calendar şi este dezlegare la peşte şi vin. În calendarul popular, ziua Sfîntului Nicolae înseamnă şi prima zi de iarnă.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Peste 1.200 de posturi vacante

Știe publicată cu

în data de

■ finalul de aprilie aduce puhoi de posturi vacante ■ la nivel de judeţ s-ar putea angaja 1.204 persoane ■ cele mai multe recrutări de personal s-ar putea face în zona Piatra Neamţ ■

Finalul de aprilie aduce prosperitate pe piaţa muncii din judeţ, iar dacă lucrurile ar merge bine şi s-ar găsi personal interesat şi calificat, s-ar putea angaja peste 1.200 de nemţeni. Asta deoarece Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă ca fiind vacante la acest moment 1.204 posturi în cele mai diverse ocupaţii. Cele mai multe locuri libere vin de la angajatorii din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe unde se caută 735 de noi salariaţi. Şomerii din zona Roman dar şi cei care doresc să-şi schimbe locul de muncă au de ales între 358 de joburi. Pînă şi la Tîrgu Neamţ piaţa muncii este mai dinamică, fiind scoase la mezat un numă re 165 de slujbe. Defalcat, în reşedinţa de judeţ sînt şi ceva strigări pentru personal cu studii superioare. Este nevoie de un director de vînzări, trei economist, un inginer automatist, patru ingineri autovehicule rutiere, doi ingineri chimişti, un inginer industria alimentară, doi ingineri mecanici tcm şi cîte un inginer producţie, tehnolog şi textilist. Se mai recrutează un inginer căi ferate, drumuri şi poduri, cinci ingineri constrcţii civile şi industriale, trei ingineri construcţii instalaţii, trei mecanici şi trei ingineri electroenergetică. Pentru ceilalţi sînt 14 şoferi de autocamion, 10 ospătari, 26 de lucrători comerciali, 15 casieri, 11 bucătari, 12 sudori, dar şi 77 necalificaţi sau 10 lăcătuş mecanici. Afaceriştii mai au nevoie de 17 fierari betonişti, 41 de electricieni în construcţii, 15 dulgheri, 32 de tapiţeri şi 42 de sudori, ori 18 croitori. Şi la Roman ar fi nevoie de ceva licenţiaţi şi sînt vacante un inginer agronom, un inginer căi ferate, drumuri şi poduri, doi ingineri constructori, un inginer mecanic şi un inginer topograf. La nivel de zonă ar fi nevoie de 10 agenţi de securitate, 26 de muncitori necalificai, 19 fierari betonişti ori 13 dulgheri. Cele mai multe posturi libere sînt însă în industrie unde se recrutează 95 de confecţioneri – asamblori articole textile, 45 de muncitori necalificaţi şi 10 operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. Mai puţine cereri sînt pentru cei care pot presta ca şi betonist, faianţar, montator tîmplărie, vînzător, tinichigii industriali sau sudori. La Tîrgu Neamţ se recrutează un director tehnic, un inginer mecanic, un inginer zootehnist şi un medic veterinar. Pentru cei cu studii medii cele mai multe posturi, 25, sînt pentru confecţioneri textile, la care se mai adaugă 10 locuri de necalificaţi în textile. Se mai recrutează persoane calificate în ocupaţia de dulgher, fochist, frezor, operator maşini de surfilat, sau mecanici întreţinere.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Uneori presa are „putere“

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ la scurt timp după o întrebare a redactorului Monitorul despre igienizarea curţilor unor clădiri abandonate, lucrurile s-au rezolvat ■ cîţiva angajaţi ai firmei de salubrizare munceau în curtea Clubului Copiilor ■

Că presa este cea de a patra putere de stat este uneori o aserţiune care se dovedeşte a fi falsă. Alteori, însă, imediat ce jurnaliştii semnalează o problemă, lucrurile care nu sînt tocmai în ordine încep să se rezolve. Aşa s-a întîmplat luni, 22 aprilie, cu sesizarea redactorilor privitor la mizeria care trona, pînă la prînz, în curtea fostei Case a Pionierilor, rebotezată Club al Copiilor, clădire monument retrocedată Arhiepiscopiei Armene din Bucureşti. După întrebarea referitoare la mizeria care domnea în curtea acestui imobil, lucrurile s-au mişcat, iar o echipă de la Rossal a trecut la salubrizarea curţii. „Aşa cum ştiţi, clădirea fostului Club al Copiilor aparţine Arhiepiscopiei Armene, iar sala de festivităţi Inspectoratului Şcolar, care a dat-o în administare Clubului Copiilor. Lor trebuie să vă adresaţi. Cît desore zona de lîngă calea ferată, ea aparţine Regionalei CFR. În urmă cu trei săptămîni le-am solicitat să facă curat şi să intervină şi în parc. Vom reveni cu adrese“, a declarat primarul municipiului Lucian Micu. Cum răspunsul primarului a direcţionat şi către Arhiepiscopie, dar şi către Inspectoratul Şcolar, în administarea căruia se află sala de festivităţi din curtea fostului Club al Copiilor, am primit un răspuns din partea inspectorului şcolar general adjunct, Ioan Milea, care ne-a informat că această clădire se află în administrarea Clubului Copiilor. De alfel, noi am contactat şi Arhiepiscopia Armeană din Bucureşti, care ne-a promis că va lua legătura cu primăria şi va solicita ajutorul acesteia pentru salubrizarea zonei, lucru, care, probabil, s-a şi întîmplat, ţinînd cont că la aproximativ o oră şi jumătate-două după conferinţa de presă, echipe ale operatorului de salubritate lucrau la igienizarea zonei Clubului Copiilor. Vom sta cu ochii şi pe CFR unde am făcut o solicitare purtătorului de cuvînt, aflat la Bucureşti, care ne-a înştiinţat că ne va informa cînd va începe curăţenia pe marginea liniilor de cale ferată din zona staţiei CFR Roman şi la toaletarea vegetaţiei din parcul CFR. „Noi primim informări de la Regionalele noastre. Faceţi-ne o solicitare scrisă şi în cîteva zile vă vom informa cu perioada în care Regionala Iaşi a programat să salubrizeze zona sa de competenţă“, a declarat Oana Brânzan, purtător de cuvînt al Companiei CFR Bucureşti.

Citește știrea

Actualitate

Satul Olimpic, la mila nimănui

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ proiectul de construire a unui nou pavilion în strada Fabricii e tot pe hîrtie ■ Primăria Roman caută fonduri europene ca să reabiliteze clădirile unde trăiesc în condiţii mizere peste 1000 de persoane ■

După izbucnirea în presa centrală a scandalului referitor la gheotul din Satul Olimpic, înfăţişat într-un reportaj al Antenei 3, la emisiunea În premieră, cu cîteva luni în urmă, lucrurile s-au precipitat printre autorităţi, în sensul că toată lumea a avansat promisiuni şi proiecte. Acestea au fost depuse la oficialii care se ocupă de accesarea de fonduri europene sau guvernamentale, dar problema a rămas fără rezolvare. Din păcate, aşa cum se întîmplă, cel mai adesea la noi, lucrurile s-au împotmolit undeva. La conferinţa săptămînală de presă, primarul Lucian Micu, întrebat fiind de redactorul Monitorul despre un astfel de proiect, a declarat că acesta se află depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est şi nu s-a primit, încă, nici un răspuns. „Pentru strada Fabricii există un proiect depus la Agenţia pentru Dezvoltare Regională, un proiect care prevede construirea unui bloc nou, reabilitarea celor patru blocuri deja existente şi mai multe modificări ale infrastructurii din zonă, care ar trebui să conducă la creşterea condiţiilor de viaţă a celor care locuiesc acolo. În momentul de faţă, pentru nici unul din cele patru proiecte pe care le-a depus municipiul Roman pe Axa 13 nu s-a primit nici un feedback, nici în sensul că ar fi în evaluare, nici în sensul că s-ar afla într-o listă de rezervă, nici că proiectul ar fi fost respins. Răspunsul la întrebarea dumneavoastră se regăseşte la ADR şi la cei care fac evaluarea proiectelor. Atîta timp cît avem depus un proiect cu finanţare europeană care prevede reabilitarea întregii zone este inutil să vorbim de alocarea unor resurse de la bugetul local, judeţean sau guvernamental“, a declarat primarul Lucian Micu. Reportajul difuzat de Antena 3 nu a făcut decît să reîncălzească o „ciorbă“ de pe vremea primarului PSD, Dan Ioan Cărpuşor, cel care a decis mutarea persoanelor defavorizate, care locuiau în blocul NATO, din strada Tudor Vladimirescu. Imobilul respectiv era o veritabilă bombă socială şi ecologică în buricul tîrgului, complet devastat, cu băile comune înfundate, înconjurat de munţi de gunoaie aruncate de locatari direct în stradă. Atunci, primarul Cărpuşor a luat decizia radicală de a achiziţiona patru grajduri de la fosta fermă a unui IAS şi de a le transforma în locuinţe sociale. Acest lucru i-a adus nu doar un al doilea mandat de primar, ci şi o reclamaţie, din partea Partidei Rromilor, la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În plus, un desant de jurnalişti din presa centrală a descins în locuinţele din Satul Olimpic, transformate, după scurt timp, într-un fel de ghetou. Vestitele băi comune cu care autorităţile s-au lăudat nu mai funcţionează nici ele acum. Scandalul a reizbucnit pentru a doua oară în timpul mandatului primarului Dan Laurenţiu Leoreanu şi pentru a treia oară în timpul mandatului primarului Lucian Micu. De altfel, după ultimul reportaj de la Antena 3, de la emisiunea În premieră, preşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Arsene s-a declarat surprins de existenţa ghetoului din strada Fabricii, probabil la acest lucru făcînd referire în declaraţia sa primarul Lucian Micu. În zona denumită Satul Olimpic trăiesc legal (cu acte) cam 1000 de suflete, în condiţiile greu de imaginat. În realitate, în cele patru pavilioane mizere ar vieţui peste 1500, spre 2000 de persoane. Unii chiriaşi de drept ai camerelor au domiciliul legal, alţii – nu se ştie cîţi la număr, locuiesc clandestin la prieteni, zona avînd şi un potenţial infracţional puternic.

Citește știrea

Trending