Contactează-ne

Educatie

Oaspeţi din cinci ţări la Şcoala Iustin Pîrvu

Știe publicată cu

în data de

- la unitatea de învăţămînt din Poiana Teiului au sosit delegaţii de la şcoli din Turcia, Polonia, Bulgaria, Letonia şi Lituania - vizita este una din etapele unui proiect Erasmus ce are ca deviză „Să trăim mai bine prin jocuri tradiţionale şi prin întoarcerea la tradiţiile din trecut“ -

Şcoala Gimnazială Iustin Pîrvu din Poiana Teiului se află în plină derulare a proiectului Erasmus + demarat în septembrie 2017 în parteneriat cu unităţi din Turcia, Polonia, Bulgaria, Letonia şi Lituania. Proiectul se va intinde pe perioada a 24 de luni cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Acţiunea se axează pe activităţi comune prin care se urmăreşte scoaterea elevilor din stilul de viaţă monoton şi găsirea unor alternative ce pot face viaţa mai utilă şi plăcută. În cadrul întîlnirilor reciproce, elevii îşi îmbuntăţesc abilităţile de comunicare în limba engleză, leagă prietenii, descoperă noi hobby-uri, călătoresc, învaţă să fie spontani, să fie sinceri, să facă şi ceea ce nu le face plăcere dar este util, să ajute pe cei care au nevoie, să-şi condimenteze viaţa cu lucruri plăcute, să nu renunţe, să se bucure de experienţe, pentru că acestea sunt mai impotante decît bunurile materiale.

Proiectul a cărei activitate se desfăşoară în aceste zile la Şcoala Iustin Pîrvu Poiana Teiului, avînd drept oaspeţi dascăli şi elevi din ţările partenere, Turcia, Polonia, Bulgaria, Letonia şi Lituania, are ca deviză «Să trăim mai bine prin jocuri tradiţionale şi prin întoarcerea la tradiţiile din trecut». Ca urmare a schimbului de experienţă şi a opiniilor se urmăreşte ca tinerii noştri să trăiască sănătos şi să descopere împreună modalităţile de îmbunătăţire a vieţii. Şederea străinilor în Poiana Teiului le-a făcut o impresie bună, comunicînd între noi în engleză. Copiii au fost cazaţi acasă la elevii noştri şi au putut să cunoască pe viu modul în care se trăieşte în familia românească“, a declarat profesoara Mariana Deleanu, coordonatoare proiectului şi director al Şcolii Iustin Pîrvu.

Oaspeţii au descins la Poiana Teiului vineri, 2 februarie, iar duminică au fost însoţiţi într-o excursie la Vatra Dornei, ca luni să fie martorii unui spectacol susţinut de către copiii poienarilor, acţiuni care au fost agreate de delegaţiile străine. Că aşa a fost aveau s-o confirme scurtele declaraţii făcute Monitorului de către o parte dintre ei.

Kamil Kocatas – Turcia: „Sînt bucuros să fiu prezent pentru prima dată în România după o verificare exagerată la aeroport. Dar a trecut şi sînt mulţumit de familiile la care sînt găzduiţi copiii, cu atît mai mult cu cît români sînt ospitalieri, comunicativi şi sociali. Sintetizînd în două vorbe, aş spune entuziasm şi plăcere. Am colaborat foarte bine cu conducerea şcolii şi sperăm să continuăm relaţiile noastre, eventual printr-un nou proiect. Voi comunica acasă despre cele trăite aici, inclusiv despre gastronomia românească. E diferită faţă de cea turcească. Recunosc, mi-a lipsit carnea de miel, dar a fost bine“.

Jorgita Kragiem – Lituania: „Cam aceeaşi impresie o am şi eu. Cînd au văzut părinţii copiilor noştri imagini din locul în care o să ajungem au regretat că nu pot veni şi ei. Cît priveşte programul oferit de gazde, acesta a fost foarte bine pregătit. Le mulţumim şi-i aşteptăm la noi, în Lituania“.

Kinka Mincheva – Bulgaria: „Ne-a plăcut foarte tare programul artistic şi aşteptăm să participăm şi la celelalte activităţi. Totul e perfect“.

Natalija Jesehina – Letonia: „Oamenii sînt modeşti, calmi şi prietenoşi. Elevii la fel, iar colegii noştri, profesorii, sînt deosebit de ospitalieri. Avem ce învăţa de la ei“.

Natalia Pietras – Polonia: „E deosebit de frumos, zona, satul, felul cum sînt aşezate casele şi modul de viaţă al celor ce trăiesc aici. Am fost mulţumiţi de mîncarea oferită, observînd că există tradiţii asemănătoare. Ne-ar plăcea să revenim în România“.

Regretul tuturor a fost că n-au putut ajunge la Castelul lui Dracula. Totuşi gazdele au făcut un efort oferindu-le prilejul să ajungă la Restaurantul Contele Dracula din Pasul Tihuţa. Cît priveşte rezultatul întregului proiect Erasmus+, după parcurgerea întregului program de vizite reciproce, vor fi elaborate două publicaţii electronice, una pe tema jocurilor tradiţionale şi o a doua pe tema gastronomiei specifice fiecărei ţări. În 2018 mai sînt prinse în program vizitele din Bulgaria şi Polonia, unde vor fi prezenţi şi copiii din Poiana Teiului.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Noi activităţi pentru copii la Parcul Natural Vînători

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ peste o sută de elevi au petrecut o zi alături de echipa parcului, fiind angrenaţi în activităţi recreative şi educaţionale

Parcul Natural Vînători-Neamţ a fost în cursul lunii iunie gazdă pentru grupuri de copii de la cinci şcoli din zonă, care au luat parte la diferite activităţi. Elevii au fost invitaţi să-şi petreacă „O zi în raza Parcului Natural Vînători-Neamţ“, eveniment organizat în cadrul unui proiect finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, prin care echipa parcului a marcat împlinirea a douăzeci de ani de activitate. Detalii au fost prezentate şi pe pagina de Facebook: „Peste 100 de elevi provenind de la 5 şcoli din zara parcului au fost informaţi despre activităţile desfăşurate de Administraţia Parcului Natural Vînători-Neamţ, îmbinîndu-se activităţile recreative cu cele educaţionale: a fost parcursă puntea suspendată la nivelul coronamentului, a fost prezentat Centrul de vizitare de către responsabilul cu conştientizarea, iar doritorii au parcurs traseul din miniparcul de aventură din apropierea Centrului de vizitare. Sub îndrumarea rangerilor din cadrul APNVNT, cei mici au păşit Pe urmele zimbrilor – în interiorul ţarcului de aclimatizare, prilej cu care şi-au îmbogăţit cunoştinţele referitoare la zimbri şi fauna pădurii. Aceste activităţi s-au desfăşurat în cadrul proiectului Parcul Natural Vînători Neamţ – de douăzeci de ani împreună(SVA- 05-2019), finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România din acdrul Programului Spaţii Verzi, Componenta Arii Naturale Protejate, sesiunea februarie 2019“. De-a lungul existenţei sale, Parcul Vînători a derulat nenumărate proiecte, concursuri şi activităţi pentru elevi, care şi-au petrecut în mod plăcut timpul şi au învăţat lucruri interesante despre fauna şi flora din zonă. De exemplu, taberele Junior Ranger, din anii trecuţi, le-a oferit prilejul participanţilor să ia parte la jocuri şi aplicaţii teoretice şi practice legate de patrimoniul natural al zonei, din perspectiva speciilor şi habitatelor Natura 2000. Şcolarii au aflat cum se face monitorizarea zimbrilor în libertate cu ajutorul telemetriei şi care este impactul acestor mamifere asupra habitatelor forestiere şi praticole(pajişti). În programul taberei au fost incluse şi sesiuni de grafică şi design în vederea realizării de suveniruri cu imaginea zimbrului, sub coordonarea lui Tiberiu Roibu, un expert de la Facultatea de Arte şi Design din Iaşi. De asemenea, un alt proiect, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, a evidenţiat „nebănuita importanţă a insectelor sociale“. Elevii implicaţi au parcurs o serie de trasee ecoturistice din raza parcului unde au putut observa îndeaproape speciile de floră şi faună, scopul unor astfel de activităţi fiind acela ca o parte din membrii comunităţilor să devină interesaţi în promovarea valorilor naturale şi turistice din propria comunitate. În cadrul aceluiaşi proiect au fost realizate în incinta sediului Administraţiei Parcului un muşuroi şi un stup cu pereţi transparenţi, care permit vizitatorilor observarea activităţii furnicilor şi albinelor din diferite unghiuri. Alte activităţi ale Parcului se derulează anual, cum ar fi concursul Ana are mere …pentru zimbri, o campanie de colectare de furaje menite să asigure un plus de vitamine mamiferelor înainte de sezonul rece.

Citește știrea

Actualitate

Revedere după 6 decenii

Știe publicată cu

în data de

Absolvent, Ana CATZAITI

Ziua cea mai lungă din an, 21 iunie – solstiţiul de vară, pentru noi zi de sărbătoare, deoarece traducem în fapt hotărârea de a ne întâlni după 60 ani de la absolvirea cursurilor de pregătire generală. Urma să parcurgem, apoi, etapa de pregătire specială profesională spre a ne integra social. Suntem generaţia copiilor născuţi în anii 1941- 1942, în plin război mondial, apăruţi în lume, de regulă „acasă“, asistaţi de o „moaşă“ autocalificată…Suntem generaţia copiilor care nu au avut jucării proprii, hăinuţe proprii (se transmiteau de la mare la mic) şi care am cunoscut, din plin, sărăcia, durerile şi jalea instaurate după război. În conflagraţia mondială toată populaţia a fost profund afectată material şi sentimental. În toate casele mari lipsuri materiale, răniţi, decedaţi pe front, prizonieri, boli în general, şi „boli speciale“, dobândite, precum: scabia, poliomelita, tifosul, afecţiuni venerice, T. B. C., etc. Suplimentar ţara, distrusă economic şi redusă teritorial, a fost obligată la plata unor „despăgubiri de război“ covârşitoare. Redresarea a început de la baza societăţii, stabilindu-se rânduiala în famiile parţial întregite, unde, de la mic la mare, toţi aveau sarcini şi obligaţii pentru asigurarea celor necesare existenţei. Privind retrospectiv, în localităţile copilăriei şi adolescenţei noastre, cu utilaje şi unelte rudimentare se cultiva orice lot de teren, se creşteau multe animale, iar în gospodării proprii şi în ateliere de lemnărie, fierărie, croitorie, pielărie, etc se realizau toate bunurile de dotare şi consum, prin prelucrarea materialelor de construcţie locale (lut, piatră, lemn) a lânei, inului, cânepei, borangicului, pieilor, blănurilor, penelor, etc. Toţi învăţau să fie utili, învăţau tâlcurile şi rosturile unor activităţi şi înţelegeau că meseria este „brăţară de aur“. Dăinuia formularea „bun de şcoală, bun de meserie“! După al II-lea război mondial, ţara rămânând în sfera estică, a fost supusă reformelor subscrise „transformării socialiste a ţării“, absolut în toate domeniile: politic, economic, social. Regretatul prof. univ., istoric Gh. Buzatu, în lucrarea „Românii în Arhivele Americii“ dă publicităţii un text, strict secret, elaborat la Moscova în 02.06.1947, numit „Strategia exportului de comunism“, care cuprinde 45 de prevederi, menite să anihileze orice opoziţie la instaurarea noului regim politic în „sfera estică“. Eram prea mici ca să înţelegem atunci ce a însemnat naţionalizarea, expropierea, lupta de clasă… adică transformările de început ale domeniului politic şi economic. Am fost, în schimb, „beneficiarii“ transformărilor din învăţământ şi cultură. Prevederea 35 stipula: „Din toate şcolile, la orice nivel, să fie înlăturaţi specialiştii competenţi şi cu popularitate. Să nu se mai înveţe Limba latină, Limba greacă. Din manualele de Istorie să dispară domnitorii apărători de ţară, să se insiste pe mişelia regilor, iar la şcolile profesionale să se urmărească specializare proastă şi îngustă. Prevederea 45: „La facultăţi să ajungă, cu prioritate, proveniţii din cele mai joase categorii sociale, neinteresaţi de studii, interesaţi doar de diplome“. A apărut, astfel, Legea de Reformă a Învăţământului în 03.08.1948, iar ministrul Mihai Florescu (Iancu Avram din Roman) a reorganizat învăţământul, distrugând buna şi eficienta organizare, instruire şi educare din reforma lui Spiru Haret. Astfel: Învăţământ preşcolar nu era. Învăţământ primar cu clase I-IV, cu examen de absolvire, învăţământ elementar, facultativ, cu clase V-VII, cu examen de absolvire. Cei interesaţi puteau, prin examene de admitere, să continuie să înveţe la şcoli profesionale cu durată scurtă, la şcoli medii cu clase VIII-X şi la şcoli normale. Nici învăţământul primar nu era obligatoriu iar gratuit (?!) era până la clasa a IV-a. Manualele şi rechizitele se cumpărau, la toate nivelurile, dar nu existau suficiente. Anul şcolar în pătrare, sistem de notare de la nota 1 la nota 5. Se învăţa obligatoriu Limba rusă, Istoria şi Geografia U.R.S.S. Toate cadrele didactice şi-au pierdut titularizările şi li s-au anulat gradele didactice. Concomitent, sub ministeriatul lui I. Ştefănescu (soţul Ninei Cassian) revoluţia culturală a eliminat din biblioteci tot ceea ce ar fi putut fi „nociv“ pentru cultura maselor. Eliminarea s-a făcut, de regulă, prin ardere. S-au pierdut valori ştiinţifice şi cultural-estetice inestimabile! În Piatra Neamţ au rămas Şcoala Medie nr. 1 (băieţi) şi Şcoala Medie nr.2 (fete), iar şcolile normale (foarte necesare pentru lipsa de cadre de după război) au fost transformate în anul 1954 în Case de Copii pentru orfani şi pentru copiii proveniţi din medii cu boli incurabile (T.B.C., poliomelita, etc.). Generaţia noastră a început clasa I în anul 1948, în localuri improprii (şcolile fuseseră rechiziţionate, dărăpănate, ruinate prin bombardamente), anul 1948 fiind anul foametei şi sărăciei generale. Era o lipsă acută şi de cadre calificate corespunzător (morţi pe front, prizonieri, răniţi grav), iar alte cadre eliminate pe bază de „dosar de cadre“. Indiferent de mărimea greutăţilor prin care am trecut, „şcoala“, de toate nivelurile, a rămas „sfântă“ pentru interesaţii de învăţătură. Pe atunci noi nu „umblam“ la şcoală. Învăţam individual, fără preparatori speciali. Profesorii, de regulă fără continuitate la clasă, nu ne dădăceau, nu intrau în clase însoţiţi de camera T.V., nu corectau pe bază de subpunctaje, etc., dar nimeni nu punea la îndoială corectitudinea aprecierilor! Nu se instalase „instituţia suspiciunii şi a contestaţiei“ devenită în prezent permanentă. Am absolvit Şcoala Medie în anul 1959, în ultima promoţie demixtată, în prima promoţie cu 11 ani, cu Examen de Maturitate la 6 obiecte, cu 8 probe – 2 teze şi 6 (şase) examene orale susţinute în aceeaşi zi, comisia fiind formată cu profesori din toată regiunea Bacău şi preşedinte un cadru universitar. Pentru noi, şcoala de toate nivelurile, cu toate ostilităţile şi restricţiile la care a fost supusă, a rămas o adevărată instituţie de cultură şi educaţie pentru formarea de orizont cultural, de convingeri, de comportamente, de atitudini pentru aspiraţii profesionale pe „măsură“. De asemenea, şcoala era o „mare familie“ în care se respectau, cu sfinţenie, regulamentele de toţi: profesori, personal didactic ajutător şi administrativ şi de elevi. Deci responsabilitate şi demnitate aveau toţi cei implicaţi în învăţământ. Nu nominalizăm nici cadre, nici elevi, pentru a nu nedreptăţi, dar am cunoscut drept educatori-formatori, apoi colaboratori în activitate nume celebre, personalităţi imaculate profesional şi moral de modestie sacră. Nu am fost o generaţie cu visuri absurde, am fost mult mai practici şi implicaţi. Aşa se explică faptul că toţi absolvenţii promoţiei 1959 şi-au continuat învăţătura pentru profesie, în etape post şcoala medie, şi au devenit specialişti de valoare, absolut în toate domeniile de activitate, pe tot teritoriul ţării. Deşi am fost supuşi la ingratitudini datorită „dosarului familial sau al originii sociale“ am rămas oameni oneşti şi discreţi, buni şi responsabili profesionişti, care iubim ţara şi neamul şi dorim să dăinuie, în prosperitate, România. Nu ne erijăm în a toate cunoscători, dar putem aprecia, după o viaţă de muncă şi experienţă, că Familia este cu adevărat Sfântă, că Patria este una singură şi numai în patrie este „acasa“ şi că fericirea şi mulţumirea nu sunt determinate doar de situaţia materială. Ne cerem scuze, dar ne permitem să subliniem pentru diriguitori, că tot ce ţine de cultură, de civilizaţia, de evoluţia materială şi spirituală se formează, se consolidează în şcoală şi se continuă, prin autopregătire, toată viaţa. Numai aşa vom dăinui ca NEAM, urmaşii vor avea rădăcini şi patrie şi nu vor fi „apreciaţi şi acceptaţi“, doar ca nomazi şi forţă de muncă ieftină în lume.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: La BAC, încă un elev eliminat

Știe publicată cu

în data de

Autor

Absolvenţii de clasa a XII-a au continuat probele din cadrul examenului de Bacalaureat cu evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. „Proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă străină sesiunea iunie-iulie 2019 s-a desfăşurat conform calendarului. În judeţul Neamţ au fost înscrişi 3140 de candidaţi pentru proba C, din care au fost prezenţi 3101, iar 38 au absentat. Din păcate, avem şi un candidat care a fost eliminat din cauza tentativei de fraudare a examenului prin folosirea telefonului mobil, care de altfel l-a şi dat de gol sunînd în timpul probei“, a declarat Elena Preda, purtător de cuvînt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Elevul eliminat era de la Colegiul Tehnic Miron Costin din Roman şi este al doilea eliminat după ce un altul a fost prins cu telefonul mobil asupra lui la prima probă a examenului, cea de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română. Elevul care absolvise Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ a fost prins în culpă chiar în prima zi a examenului de Bacalaureat. Revenind la cea mai recentă probă, trebuie precizat că subiectele pentru evaluarea competenţelor la limba străină au fost elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare. Candidaţii evaluaţi vor primi certificate de competenţe lingvistică pe care va scrie nivelul la care se află, iar aceste nivele vor fi încadrate de la A1 la B2, potrivit Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.

Citește știrea

Trending