Contactează-ne

Actualitate

Oare se va repeta şi la alegerile prezidenţiale mascarada cu cozile la vot din Diaspora?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Marţi 23 iulie, Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se reorganizează votul pentru alegerile prezidenţiale, de parcă acestea ar fi de anvergura alegerilor preşedintelui Statelor Unite sau ale Rusiei. S-a stabilit că în Diaspora votul va fi extins pe durata a trei zile consecutive, de dimineaţa până la miezul nopţii. Românii din Petrograd sau Helsinki, după ieşirea de la vot la miezul nopţii, vor putea rămâne în continuare, pentru a admira nopţile albe. În sfârşit, după 150 de ani de istorie electorală, Klaus Iohannis a reuşit unica performanţă de a obţine întinderea votului în Diaspora pe trei zile consecutive, lungi cât o zi de post. În plus de aceasta, s-a obţinut centralizarea cererilor unor diasporezi, privind înfiinţarea a noi şi noi secţii de votare, chiar şi acolo unde există un singur votant. Politicienii noştri, dispuşi la concesii, sunt porniţi să facă din votul Diasporei o epopee universală, decişi să dubleze numărul secţiilor de votare, secţii dublate deja la alegerile din 2014. Noi, prostimea din ţară, rămânem în continuare arondaţi să votăm, doar într-un interval de numai 15 ore consecutive, la aceleaşi antice şi de demult secţii de votare.

Noua lege privind votul în Diasporă prefigurează noi modalităţi de fraudă electorală

Ministrul românilor de pretutindeni ne anunţă că există aproape 9,7 milioane de români în afara ţării. Dacă mai pleacă vreo câţiva, o să ajungem în situaţia în care majoritatea românilor vor vieţui în afara ţării şi, atunci, ungurii se vor simţi îndreptăţiţi să se întrebe, la ce ne mai trebuie nouă România. Din cei 9,7 milioane de români, numai în Diaspora se află 5,6 milioane de români. Cu puţin timp în urmă, pe 30 iunie 2019, Autoritatea Electorală Permanentă anunţa că doar 740 de mii de români au domiciliul în afara ţării, restul de 9 milioane au domiciliul în ţară. Aceşti 9 milioane de români vor ca autorităţile româneşti, pe banii bugetului, să umble cu urnele de vot după ei prin lume, pe unde sunt prinşi de interese şi de Facebook în ziua votului. Dintre cei 9 milioane de români, cei cu drept de vot uită de fiecare dată un amănunt, acela de a anunţa la fiecare rundă de vot prezidenţial, parlamentar sau europarlamentar, pe unde hălăduiesc, pentru a putea fi serviţi de urnele de vot la botul calului. Naţiuni cu scaun la cap, pentru astfel de cetăţeni, au stabilit că dreptul la vot se exprimă doar acasă la ei. Statul român, neştiind care este gradul de împrăştiere prin lume a concetăţenilor noştri pelegrini, este dispus să umble bezmetic şi pe ghicite, cu urnele de vot prin Europa. Din această cauză, la care se mai adaugă şi altele, majoritatea urnelor n-au prea fost utilizate la capacitate în fatidica zi de 26 mai, în care Facebook-ul a explodat, provocând cozi imense în câteva locaţii, sufocate de invazia românilor animaţi de un dor de vot în Diasporă, decât dorul de vot acasă. Atunci, doar în aceste locaţii, cu mai mult lipici la ceva structuri haştagiste de informare şi coordonare turistică, prezenţa la urne a fost programată să fie excesiv de mare, încât mulţi să rămână pe dinafară. A izbucnit un scandal, mare cât Pentagonul, bine mediatizat, stârnit de şocul existenţei cozilor la urne, declanşat de excesul instant al spiritului civic extern. Cei care nu au fost şocaţi de lungimea cozilor, deoarece contau pe existenţa lor, s-au preocupat cu multă dăruire de a mediatiza nemulţumirea multora dintre cei dirijaţi către urnele, la care n-au mai ajuns. Miza celor preocupaţi de voturile neexprimate ale diasporezilor, pe motiv de cozi, nu era ca statul român, indiferent de guvernare, să realizeze o mai justă repartizare teritorială a secţiilor de vot în Diasporă, în raport de gradul de împrăştiere a românilor de pretutindeni. Miza acestora a fost ca procesul de vot să fie mai greu de securizat, pregătindu-se astfel premizele următoarelor mari fraude electorale. O anchetă parlamentară a relevat deja că la votul din 26 mai, în zonele aglomerate, s-au remarcat serioase breşe în desfăşurarea şi securizarea votului, breşe care, dacă s-ar fi produs în ţară, scena politică ar fi explodat.

La ultimele alegeri, marile fraude electorale le-a furnizat votul din Diaspora

Cozile din ultimii ani, la votul din Diasporă, au avut rolul de a crea noi şi marginale preocupări statului român. S-a ajuns astfel la soluţiile cu votul prin corespondenţă, sau a votului extins pe mai multe zile, care nu sunt decât mijloace suplimentare de fraudă electorală, în condiţiile în care statul român nu deţine, nici pe departe, o logistică securizată pentru corecta funcţionare a acestor soluţii. Funcţia de securizare fusese atribuită STS-ului, care, cu ocazia votului din 26 mai, dar şi a evenimentelor de la Caracal, s-a dovedit incompetent, dacă nu şi interesat. Este imperios necesar ca toţi românii cu drept de vot, aflaţi în afara ţării, care vor să voteze acolo, să se preînregistreze pe platforma online a Autorităţii Electorale Permanente. Realizarea acestei obligaţii este o poveste de adormit naivii. Pe aceşti naivi contează astfel beneficiarii posibilelor fraude electorale, a căror dicton este „Informaţia înseamnă putere, iar informaţia este la noi“. Una din cele mai suculente surse de informaţii o constituie procesul electoral. A trecut perioada găinăriilor mărunte, ca băgatul unor buletine de vot suplimentar în urnă, ca practicarea turismului electoral cu autobuzele, ca măsluirea unor procese verbale de numărare a voturilor sau a votului multiplu. Acestea au rămas doar poveşti, pentru nepoţii noştri. Acum Facebook-ul a devenit un important agent electoral, care are metode mult mai sofisticate de fraudă. Extinderea procesului de vot pe mai multe zile, stabilit de recenta lege de inspiraţie iohannistă, devine regina balului, în ce priveşte principalele surse de fraudă electorală.

Românii de afară au ajuns să decidă cum trebuie să trăiască românii de acasă

După cum s-a constatat fără tăgadă, în alegerile prezidenţiale din 2009 şi 2014, voturile Diasporei au fost determinante în stabilirea preşedintelui României după turul II. Aşa au câştigat mandatul preşedinţii Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Tot aşa a ajuns USR, unicul partid fără ideologie şi organizaţii, pe locul 3 la alegerile europarlamentare din 26 mai. Cei care deţin informaţia consideră că procesul de vot trebuie adoptat la noile cerinţe, având ca ţinte alegerile prezidenţiale, parlamentare şi europarlamentare. Noroc că pentru alegerile locale românii din Diasporă nu pot vota decât acasă, în România, aceasta fiind singura modalitate corectă de vot. Vot care se bazează pe realitatea de acasă, nu pe cea de import. Extinderea votului în Diasporă, pe mai multe zile, măreşte spaţiul de manevră, în care se poate realiza, pe de o parte, ca tendinţele de vot din Diaspora, să fie mai uşor de urmărit în ţară, iar pe de altă parte, tendinţele de vot din ţară să poată fi mai uşor corectate de tendinţele de vot ale Diasporei. În acest nou mod de vot, trebuie interzisă total realizarea exit-poll-urilor în Diasporă . Alegerile din noiembrie 2019 trebuie urmărite cu multă atenţie, deoarece vor avea un caracter mult mai manipulator. Dacă şi în condiţiile noii legi electorale vor mai exista cozi în Diaspora, votanţii înghesuindu-se la vot în ultimul moment, va fi un semn indubitabil că se forţează ca rigorile procesului de vot să fie diluate, până la simularea corectitudinii. Ceea ce s-a şi realizat la alegerile din 26 mai.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Vine frigul şi ninsoarea!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ se răceşte accentuat ■ meteorologii spun că precipitaţiile sub formă de ploaie se vor transforma în ninsoare ■ trecem la valori termice nocturne la limita îngheţului ■

După ce am fost răsfăţaţi de o toamnă lungă, frumoasă şi deosebit de caldă, în ultima decadă a lui Brumar meteorologii au anunţat că vremea se va răci accentuat.

A fost emisă o informare meteo valabilă pentru toată ţara de pe 20 noiembrie, de la ora 18 şi pînă sîmbătă, 23 noiembrie, la ora 10, anunţîndu-se ploi însemnate cantitativ, răcire, ninsori la munte, precipitaţii mixte în Moldova, Transilvania şi zona deluroasă a Munteniei, dar şi intensificări ale vîntului.

„În intervalul menţionat, temporar va ploua îndeosebi în jumătatea de sud a ţării, unde local se vor acumula cantităţi de apă care vor depăşi 20-25 l/mp, iar îndeosebi în zona de munte a Olteniei, izolat 40-60 l/mp. Vremea se va răci treptat, astfel încît vineri (22 noiembrie) şi sîmbătă (23 noiembrie) în jumătatea estică a teritoriului se vor înregistra temperaturi sub cele specifice perioadei.

În zona montană, mai ales la altitudini de peste 1.500 m, treptat vor predomina ninsorile şi se va depune strat de zăpadă, iar începînd din seara zilei de joi (21 noiembrie), trecător, precipitaţii mixte ce pot determina depuneri de polei, se vor semnala şi în Moldova, estul şi sud-estul Transilvaniei şi în dealurile Munteniei. La munte, mai ales în Carpaţii Orientali şi Meridionali, vor fi perioade în care vîntul va avea intensificări, cu viteze de peste 70-80 km/h, spulberînd trecător zăpada. Intensificări temporare ale vîntului, cu viteze în general de 45-55 km/h, vor fi şi în zonele mai joase de relief“, conform ANM.

Pe 21 noiembrie, la Piatra Neamţ nu vor fi mai mult de 6 grade.

Sînt anunţate ploi, mai consistente din punct de vedere catitativ, iar precipitaţiile vor continua şi peste noapte. Minima nocturnă se opreşte la 3 grade. Cea mai rece zi din acest sezon pare a fi cea de vineri, 22 noiembrie, cînd meteorologii promit o maximă la limita îngheţului, numai 1 grad.

Cerul rămîne acoperit, dar ziua nu vor fi precipitaţii. Noaptea aduce o minimă de 0 grade şi dacă specialiştii nu se înşeală ar putea ninge moderat, prima din acest sezon. Cam la fel vor fi condiţiile meteo şi sîmbătă, 23 noiembrie.

Ziua aduce cer acoperit, nu şi precipitaţii, iar mercurul din termometre saltă fără vlagă pînă la 3 grade. După lăsarea întunericului ar mai putea veni ceva fulgi de nea la o minimă de 0 grade. Duminică, 24 noiembrie, nu scăpăm de cerul acoperit, dar se mai încălzeşte niţel. Ziua vor fi cel mult 5 grade, iar noaptea precpitaţiile se opresc şi ajungem la o minimă pozitivă de 0 grade. Cam la fel debutează vremea şi săptămîna viitoare, dar mai apoi se mai încălzeşte, iar de miercuri, 27 noiembrie ar trebui să revedem soarele. Joi sînt anunţate maxime de 8 grade.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Percheziţii în penitenciar pentru ţepe cu Accidentul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ trei persoane au fost reţinute ■ anchetatorii au făcut percheziţii în penitenciar ■ au fost confiscate zeci de telefoane mobile ■ parte din inculpaţi sînt arestaţi pentru fapte similare ■

Poliţiştii nemţeni au reuşit să dea de urma unor ţepari prin metoda „Accidentul“, pentru probarea activităţii infracţionale avînd loc percheziţii într-un penitenciar.

S-a întîmplat pe 19 noiembrie, cînd oamenii legii de la Poliţia Roman au probat activitatea infracţională a şapte persoane, cu vîrste curprinse între 18 şi 42 de ani, din Iaşi.

Din cercetări a reieşit că, în perioada ianuarie – mai 2019, trei dintre cei în cauză ar fi săvîrşit şapte infracţiuni de înşelăciune prin metoda „Accidentul“, fiind bănuiţi că s-ar fi deplasat la persoane domiciliate pe raza municipiului Roman, de unde ar fi ridicat diferite sume de bani.

Anterior, persoanele vătămate au fost contactate telefonic de către doi bărbaţi, de 30, respectiv 36 de ani, din Iaşi, care prin atribuirea unor calităţi mincinoase, le-ar fi indus în eroare, invocînd faptul ca un membru al familiei a fost implicat într-un accident rutier. În continuarea conversaţiei telefonice, persoanelor vătămate le-au fost pretinse sume de bani în vederea diminuarii consecinţelor legale sau medicale ale evenimentului.

„Cei doi bărbaţi din Iaşi, sînt cercetaţi de poliţişti în stare de deţinere, fiind încarceraţi în cauze similare. De asemenea, în cadrul activităţilor investigative, poliţiştii au efectuat percheziţii domiciliare pe raza municipiului Iaşi şi a localităţilor limitrofe, în vederea documentării activităţii infracţionale a celor în cauză“, conform Poliţiei Neamţ.

S-a dispus extinderea cercetărilor faţă de doi tineri, de 25 de ani, din Iaşi, sub aspectul comiterii infracţiunii de introducerea în mod ilicit de telefoane mobile şi alte mijloace de comunicare la distanţă într-un penitenciar în scopul folosirii lor de către deţinuti.

„Astfel, în vederea stopării fenomenului infracţional, poliţiştii au descins în Penitenciarul Iaşi, unde au fost ridicate, în vederea confiscării, 50 de telefoane mobile“, se arată în acelaşi comunicat.

În baza probatoriului administrat, trei dintre cei în cauză au fost reţinuţi pentru 24 de ore, fiind cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune, iar ulterior procurorul de caz a dispus plasarea sub control judiciar pentru 60 de zile. Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Directiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române, fiind angrenaţi luptătorii Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul I.P.J. Iaşi şi reprezentaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Oamenii legii atrag atenţia cetăţenilor pe care îi sfătuiesc să fie prudenţi atunci cînd sînt apelaţi telefonic de persoane necunoscute şi îi sfătuiesc să ţină cont de urmatorul set de recomandări: fiţi prudenţi atît în eventuale situaţii premergătoare săvărşirii unor astfel de fapte, cît şi atunci cînd sînteţi contactaţi telefonic pentru a fi înştiinţaţi de producerea unor evenimente în care ar fi implicate rude apropiate; nu primiţi în locuinţă persoane care pretind că sînt de la diverse societăţi comerciale (de furnizare a unor servicii, firme de curierat etc.), decît după ce solicitaţi prezentarea actului de identitate şi a legitimaţiei de serviciu; nu oferiţi date personale despre dumneavoastră, rude sau vecini apropiaţi, dacă sînteţi abordaţi direct sau telefonic de persoane necunoscute, sub pretextul unor presupuse cîştiguri sau de către indivizi care susţin că sînt reprezentanţi ai unor companii de telefonie, cablu sau bănci; în cazul în care sînteţi contactaţi de persoane care pretind a fi o rudă apropiată sau susţin că sună din partea acesteia şi spun că au urgent nevoie de bani pentru a rezolva problemele create de un accident rutier, în care ar fi fost implicată, nu daţi curs solicitării, în ciuda impulsului imediat cauzat de reacţia emoţională; verificaţi dacă ruda a fost implicată într-un eveniment rutier, cereţi date despre unitatea medicală, de politie sau parchet unde s-ar afla aceasta şi sunaţi pentru confirmare sau luaţi legătura chiar cu persoana în cauză, pentru a vă asigura că nu este vorba despre o înşelăciune; dacă sînteţi contactat de către cineva care vă apelează în numele unei rude apropiate, solicitaţi-i o întîlnire directă şi anuntaţi poliţia la numărul de urgenţă 112, pentru a vă acorda sprijin.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: S-a stins pictorul Gheorghe Vadana

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Puiu, sau dom' profesor Piua, aşa cum îl ştiau prietenii, a trecut în nefiinţă la vîrsta de 88 de ani ■ „În cea ce mă priveşte, fac apel la natură. Eu sînt un om al naturii, născut în Poiana Largului, educat de mic în spiritul muncii, cu oile şi cîrlanii pe munte. Dar asta a avut şi o parte bună. Cînd mă întorceam de pe munte, eram plin de frumuseţea naturii. Era un adevărat balsam“, spunea Puiu Vadana, într-un interviu din 2013 ■

Gheorghe Vadana, cunoscut artist plastic, dar şi profesor, s-a stins din viaţă în zorii zilei de 20 noiembrie, la vîrsta de 88 de ani. Puiu, aşa cum îl ştia toată lumea, s-a născut la 3 februarie 1931 la Poiana Teiului.

A urmat Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi“ din Piatra Neamţ, apoi a absolvit Facultatea de Arte Plastice Iaşi, promoţia 1967. De-a lungul timpului a fost profesor la mai multe şcoli din Piatra Neamţ, între anii 1967-1993, inspector de specialitate şi lider de sindicat.

A urmat şi pasiunea de-o viaţă, pictura, avînd nenumărate expoziţii personale, sau de grup, pentru care a fost recompensat cu zeci de premii şi distincţii. Lucrările lui Gheorghe Vadana au fost expuse atît în ţară, cît şi în străinătate, multe fiind în colecţii private peste hotare. Lucrările au putut fi admitare şi la expoziţii din ţară, iar de grup la Galeriile Cupola Iaşi, Galeriile Bucureşti, la Piatra Neamţ, Tîrgu Mureş, ori Strassbourg. Prima expoziţie personală a avut-o în 1980, iar cu începere din 1981, cam în fiecare an, de ziua sa de naştere avea cîte o „personală“, în special în Piatra Neamţ.

A fost organizator al unor tabere de creaţie la Almaş, Brateş, Viişoara, Borca sau Durău. Pentru înteaga activitate artistică, în 2018 a primit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ. Lui Puiu Vadana i se datorează înfiinţarea Liceiului de Artă „Victor Brauner“ din Piatra Neamţ, în 1991.

Gheorghe Vadana – artistul la 82 de ani

Acesta era titlul unui interviu realizat cu Puiu Vadana, în 2013, cînd artistul împlinise vîrsta mai sus precizată. Iată ce scria atunci, în paginile Monitorului, Ioan Amironoaie.

A împlinit o vîrstă respectabilă după ce a străbătut tărîmurile, cuprinsurile şi, mai ales, necuprinsurile acestei vieţi în dulcea tovărăşie a culorilor risipite cu generozitate în spaţiul imaculat al pînzei; pe care a însufleţit-o cu harul îngăduit de Dumnezeu, întru bucuria şi satisfacţia privitorilor.

Şi chiar şi acum, în plină, dar activă senectute, maestrul Gheorghe Vadana se învredniceşte a transpune cu sîrg impresiile pe care le-a trăit în mijlocul locurilor natale şi al căror spirit nu l-a părăsit nicicînd.

A fost un prilej şi pentru noi de a mai zăbovi o clipă în preajma unui om care, la venerabila sa vîrstă, priveşte cu nostalgie înapoi şi cu speranţă şi încredere înainte.

Reporter: Nea Puiu – îngăduie-mi să-ţi spun aşa, cum am făcut-o

de-a lungul mai multor zeci de ani de cînd te cunosc – ştiu că nu

crezi în singurătatea artistului.

Gheoeghe Vadana: Am fost un om de societate, de colectiv şi

consider că cel rămas singur e ca o frunză în codru, rămasă în voia

vîntului. Asta este esenţial, ăsta este secretul: senzaţia de

singurătate. Cum spunea Eminescu, atunci cînd te simţi singur mă

duc în lumea mea şi creez. Eu consider că întotdeauna un creator,

un om care vrea să facă ceva, trebuie să vină cu lucruri noi, ca să

nu ai senzaţia că te-ai plictisit de el. În domeniul creaţiei artistice, eu

am simţit întotdeauna că o iau de la început. Mereu şi mereu. Iar

începutul devine esenţial şi m-a terorizat de multe ori pentru că nu

apucam să iau startul cum trebuie. Pe parcurs te redresezi.

Rep.: Mai sinceră, poate…

Gh. V: Da, mai sinceră. Şi, în plus, nu este aşa de amestecată, nici

poluată de unele aşa zise încercări. Dar încercările, niciodată nu

trebuie să apară în public. Încercarea este cea pe care o fac eu, în

laboratorul artistic. Şi apoi destăinui dacă am descoperit. Dacă am

descoperit ceva, dacă nu rămîn acelaşi; cu aceleaşi speranţe, cu

aceleaşi idei, cu aceleaşi sentimente. În cea ce mă priveşte, fac

apel la natură. Eu sînt un om al naturii, născut în Poiana Largului,

educat de mic în spiritul muncii, cu oile şi cîrlanii pe munte. Dar

asta a avut şi o parte bună. Cînd mă întorceam de pe munte, eram

plin de frumuseţea naturii. Era un adevărat balsam, care mi-a dat o

permanentă stare de prospeţime.

Rep.: Care balsam şi care prospeţime au fost cele care au menţinut

şi nota picturii cu rădăcinile înfipte acolo, undeva departe…

Gh. V.: Da, m-am adăpat la aceste frumuseţi. Eu n-am trădat

niciodată acest spirit. Ce greşim noi pictorii deseori? Că vrem să

facem natura mai frumoasă. Şi acest lucru nu se poate. Doar o

filtrezi prin tine, imaginînd acele culori care să ne reprezinte starea.

Artele, fie cele vizuale, fie cele auditive, adăpostesc sufletul, într-un

fel sau altul. Dar îl liniştesc. Uite, eu cînd mă aflu în faţa şevaletului

uit de toate relele. Sînt acolo eu cu imaginea mea, cu copilăria

mea, cu frumuseţile pe care le-am asimilat. De multe ori, chiar dacă

am văzut şi chiar sînt în mijlocul naturii, o asemăn cu cea de la

Poiana Largului.

Rep.: Din acest punct de vedere, iată că pictura poate fi şi o terapie.

Gh. V.: Sigur că da. Pentru mine este mare bucurie şi o deschidere

spre viitor. Adică eu tot mă mai uit spre vitor. Mulţi ar zice: „Mă, dar

ce mai vrei, la 82 de ani de acum înainte poţi să-ţi faci copîrşeul“,

cum fac în Ardeal.

Rep.: În ciuda acestor hîtroşenii mai răscolitoare, iată că Puiu

Vadana apare în faţa iubitorilor de artă cu imaginea proaspătă a

unui pictor lucid şi care dovedeşte că îşi cunoaşte menirea. Ca pe

vremea cînd, harnic şi neobosit, organiza tabere de creaţie.

Gh. V.: Fiecare ieşire a colectivului nostru era o sărbătoare care

acum a dispărut. Cum au dispărut şi unii dintre noi, din păcate. Şi

mă refer la Simionescu, la Dan Cepoi sau la Costică Filimon, care

este într-o stare jalnică acum (a decedat şi el între timp – n.r.).

Rep.: Era copilul teribil al acestui conclav artistic.

Gh. V.: Era un, cum să spun, un om care umplea de spirit spaţiul

dintre noi. Un clovn frumos, pitoresc din toate punctele de vedere.

Deranja doar pe cei care nu aveau umor. Dan Cepoi era un

maestru al ironiei, uneori nepercepute ca atare. Aşa se întîmplă,

unii ard repede, alţii…

Rep.: … sînt mai cuminţi.

Gh. V.: Nu sînt cuminte. Sînt disciplinat. A fi cuminte înseamnă a

sta în banca ta. Or eu trec dintr-o bancă într-alta. Cum s-a întîmplat

cu mine care am trecut de la didactică la munca de creaţie, care e

cu totul deosebită.

Rep.: Mai există astăzi boema aceea artistică ce caracteriza viaţa

grupului sau grupurilor artistice?

Gh. V.: Dragul meu, boema trebuie să-şi permită să existe. Adică să

nu-ţi fie teamă de ziua de mîine. Să n-ai grijă. Or pentru noi acest

lucru este în mod deosebit cu totul altceva.

Rep: Cu alte cuvinte, epoca de astăzi, pe care o trăim cu atîta

fericire şi cu atîta superbie, nu ne mai permite nici măcar să fim

boemi.

Gh. V.: Nu, chiar nu-ţi permite. Şi dacă ţi-ar permite, te-ai duce în

tagma celorlalţi: a boschetarilor sau a oamenilor fără rost.

Rep.: Asta chiar că-mi place: boschetarii au rămas ultimii boemi.

Un fel de a privi şi din alte unghiuri viaţa.

Gh. V.: Viaţa nu trebuie să fie lungă şi chinuitoare. Să fie atît cît

trebuie, dar să fie sănătate. Şi dacă există sănătate, şi fizică şi

spirituală, atunci le avem pe toate.

Citește știrea

Trending