Contactează-ne

Cultural

Oameni, locuri, fapte. Veronica Filip, omagiată la G.T. Kirileanu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestarea ce o are în prim plan pe distinsa învăţătoare are loc pe 11 septembrie ■ ea face parte din proiectul „Să cunoaştem istoria judeţului prin memoria comunităţii. Oameni, locuri, fapte“ ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ organizează manifestarea „Veronica Filip – un reper de excelenţă în educaţia preşcolară nemţeană“, în cadrul proiectului „Să cunoaştem istoria judeţului prin memoria comunităţii. Oameni, locuri, fapte“. Partenerii acestei acţiuni sînt Casa Corpului Didactic Neamţ, Grădiniţa cu Program Prelungit „Veronica Filip“ şi Asociaţia „Veronica Filip“ din Piatra Neamţ. Evenimentul va avea loc miercuri, 11 septembrie 2019, cu începere de la ora 17:00, în Sala Info-Club II. Alături de Veronica Filip vor vorbi profesoara Codruţa Sava, fostă directoare a grădinţei, profesoara Florentina Moise, directoarea Casei Corpului Didactic Neamţ, profesorul emerit de matematică Gheorghe Dumitreasa şi bibliotecarul Dan Iacob. Întîlnirea va fi moderată de profesorul Mihaela Mereuţă, directorul-manager al Bibliotecii Judeţene Neamţ. Veronica Filip s-a născut pe 17 iulie 1934, în comuna Şagani, Cetatea Albă, Republica Moldova. Tatăl său, Anton Cernăuţeanu, a făcut parte din cea mai numeroasă familie de preoţi din Basarabia, iar mama, Alexandra Cernăuţeanu – învăţătoare. Copilăria viitoarei dăscăliţe ce avea să-şi lege destinul de oraşul Piatra Neamţ nu a fost una prea fericită. Asta şi pentru că, după anexarea Basarabiei de către Rusia sovietică, tatăl său, în 1940, a fost deportat în Siberia, pentru că, împreună cu alţi 47 de preoţi, a scris un memoriu către Stalin, exprimîndu-şi dorinţa de a pleca în Regat. Ulterior, toţi cei 48 de preoţi au sfîrşit în chinuri greu de imaginat, în lagărele bolşevice. Cu prilejul sfinţirii Catedralei din Vatra Dornei, la 22 octombrie 2002, părintele paroh Mihai Valică a amenajat o placă memorială intitulată „Închinare“ pe care este încrustat şi numele preotului Anton Cernăuţeanu. Veronica Filip, după terminarea cursurilor primare şi gimnaziale, a urmat primii trei ani de studiu la Liceul Pedagogic de Educatoare din Timişoara, iar anul IV la Liceul Pedagogic de Educatoare din Piatra Neamţ, absolvind în anul 1952.

Din primul an de învăţămînt a fost repartizată în oraşul Piatra Neamţ, la Grădiniţa săptămînală nr. 1, iar în al doilea an a predat la Grădiniţa săptămînală de aplicaţie nr. 10 a Liceului Pedagogic de Educatoare. În anul 1955, a fost numită inspector pentru învăţămîntul preşcolar a raionului Piatra Neamţ. Între anii 1958 şi 1977 a fost educatoare-directoare la Grădiniţa cu orar redus nr. 2 din cartierul Precista, perioadă în care a primit titulatura de „Educatoare evidenţiată“. Absolventă a Şcolii Populare de Artă, secţia „Teatru de păpuşi“, Veronica Filip a coordonat echipa de teatru a Liceului Pedagogic, cu care a participat la Festivalul Naţional de la Bucureşti, obţinând primul loc. A instruit cadrele didactice din judeţ, cu prilejul cursurilor organizate în vacanţe, în arta mînuirii păpuşilor, confecţionarea lor şi regia spectacolelor. În anul 1985, cu prilejul Concursului Naţional „Cea mai frumoasă casă pentru copii“, grădiniţa pe care o conducea a obţinut locul I, rezultatul fiind consemnat în revista „Femeia“. După 19 ani de profesat la Grădiniţa nr. 2, în anul 1987 a fost numită directoare la Grădiniţa cu program prelungit nr. 1 (acum Grădiniţa „Veronica Filip“), de unde s-a pensionat în anul 1990. În martie 2002, Grădiniţa cu orar prelungit nr. 1 din Piatra Neamţ a primit, oficial, denumirea de „Veronica Filip“. S-a implicat direct în realizarea experimentului cu tema „Jocurile logice“, condus de regretatul profesor Gheorghe Iftimie şi desfăşurat, timp de 8 ani, la Grădiniţa cu orar prelungit nr. 1. Acest experiment s-a generalizat în ţară, prin editarea manualului „Jocurile logice pentru cei mici şi clasa I“. „Am vrut să-mi retrăiesc copilăria prin copiii pe care i-am educat. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru ca preşcolarii să vină cu plăcere la grădiniţă şi am vrut să nu-i dezamăgesc pe cei care au investit încredere în mine“, declara Veronica Filip.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Piatra Neamţ: Pianistul Luca Pulbere, concert de muzică rusă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evenimentul va avea loc astăzi, la ora 17:00 la Sala Sergiu Celibidache a Facultăţii de Muzică din Piatra Neamţ

Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, împreună cu Academia Naţională de Muzică Gheorghe Dima Cluj Napoca, Extensia Piatra Neamţ, vă invită la o nouă întîlnire muzicală din cadrul Stagiunii artistice 2019-2020. Este vorba despre Concert de muzică rusă, cu pianistul Luca Pulbere în calitate de solist. Vor fi interpretate compoziţii aparţinînd muzicienilor Scriabin, Rahmaninov şi Prokofiev. Evenimentul va avea loc miercuri, 20 noiembrie, ora 17:00 la Sala Sergiu Celibidache a Facultăţii de Muzică din Piatra Neamţ din strada Ştefan cel Mare, nr. 67. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Luca Pulbere s-a născut în anul 1992, în Cluj, într-o familie de artişti şi a urmat cursurile Liceului de Muzică Sigismund Toduţă. Şi-a continuat studiul pianului la Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj, unde a absolvit ciclurile de licenţă şi masterat. În prezent este doctorand la aceiaşi instituţie. În anul universitar 2014-2015 a studiat în Germania, în cadrul programului Erasmus, la Hochschule für Musik Freiburg. A concertat alături de Filarmonica Transilvania din Cluj Napoca, de orchestra Academiei Gheorghe Dima, precum şi de orchestra Teatrului din Freiburg. A participat la numeroase concursuri şi festivaluri, unde a obţinut distincţii din care amintim: premiul pentru cel mai bun acompaniator la Concursul Mozart pentru duo lied (2017), premiul special al juriului la Concursul Mozart pentru duo- pian (2015), premiul II la Concursul Mozart pentru trio cu pian din Cluj Napoca (2011), premii la olimpiada naţională de interpretare muzicală (2009, 2010, 2011), precum şi alte premii şi distincţii la concursuri naţionale de interpretare. De asemenea, a susţinut recitaluri atît pe scenele din ţară cît şi în străinătate (Germania, Franşa, Italia, Elveţia). Domeniul muzicii de cameră ocupă un loc important în activitatea sa, avînd ocazia să colaboreze şi să concerteze cu muzicieni de renume. De asemenea, a participat la mai multe cursuri de măiestrie, colaborînd cu: Robert Levin, Andrei Gavrilov, Mihaela Ursuleasa, Petras Geniušas, Martin Hughes, Diana Ketler, Frank van der Laar, Anton Kernjak, Alan Weiss, Tobias Schaberger, Benjamin Engeli, Frédéric Aguessy, Christian Ivaldi, Philippe Bianconi.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Un fost deţinut politic, expoziţie la Kirileanu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ vernisajul expoziţiei pictorului Radu Bercea are loc astăzi, la Sala Cupola, începînd cu ora 17:00 ■ în perioada 1959-1964, artistul a fost închis pentru convingerile sale pro-occidentale ■

Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană Kirileanu, propune publicului iubitor de frumos o nouă întîlnire cu pictura şi cu muzica. Invitat să expună pe simeze este pictorul sucevean Radu Bercea. Cu un trecut zbuciumat, cu o experienţă de viaţă care a adunat şi mulţi ani de detenţie pe motive politice, artistul din Gura Humorului, ajuns acum octogenar, priveşte cu seninătate propia existenţă şi lumea înconjurătoare, prezentînd nemţenilor o serie de creaţii plastice pline de lumină şi culoare. Referinţele critice asupra expoziţiei care va avea loc luni, 18 noiembrie 2019, la Sala Cupola a Bibliotecii Kirileanu Neamţ, începînd cu ora 17:00, vor fi făcute de criticul de artă Emil Nicolae. Vernisajul se va bucura de un moment muzical pregătit de clasa de chitară a Şcolii Populare de Artă Piatra Neamţ, protagonişti fiind profesorul Florentin Blănaru şi eleva sa, Inge Olaru. Pictorul şi graficianul Radu Bercea s-a născut la 29 august 1939, în satul Cuciurul Mare, lîngă Cernăuţi. Urmează studii la Şcoala de Arte Plastice şi Decorative Octav Băncilă, din Iaşi. În regimul comunist, în perioada 1959-1964, a fost condamnat politic pentru convingerile sale pro-occidentale. În timpul detenţiei în lagărele de exterminare a cunoscut o serie de personalităţi ale intelectualităţii române, cum ar fi Alexandru Paleologu, academicianul Alexandru Zub sau poetul Alexandru Ivasiuc. A fost amnistiat prin decretul din primăvara anului 1964, impus de organismele internaţionale care apară drepturile omului şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Aria geografică a expoziţiilor sale este una vastă, realizînd „personale“ şi „colective“ peste tot în ţară, precum şi peste hotare, operele sale ajungând să fie admirate pînă în America de Sud. Are în palmares zeci de premii naţionale şi internaţionale. Este cetăţean de onoare al oraşului Gura Humorului şi a publicat o serie de cărţi, dintre care amintim: Memoria retinei – gulagului românesc (2007), Deportaţii/via Dolorosa/Bărăgan (2010) – împreună cu Nicolae Ianăşi, Ţara lui Tercea-Bercea (2010), Mărturii din infern (2011) şi Bucovina mărturisită de Radu Bercea (2013). Despre artistul ce expune astăzi la Piatra Neamţ, iată cîteva referinţe: „Pictura lui Radu Bercea înseamnă un univers cromatic care pendulează între criptic şi fabulos şi care vizează frumosul inteligent“, Roman Istrate, publicist; „Lucrările lui Radu Bercea sunt aidoma unor cioburi în oglindă, prin care privitorul poate să intre în armonie cu propria simţire. Radu Bercea este diplomatul care reprezintă oraşul Gura Humorului în varii spaţii de existenţă umană (a expus, de la malul Balticii, din Letonia, pînă la Rio Negri, în Brazilia), descompunînd duhul existenţei în interiorul unor lucruri pe lângă care trecem nepăsători“, Aurel Brumă, publicist; „În opera sa, şi mai ales în lucrările realizate într-o manieră originală, care l-a impus pe artist ca un inovator în domeniul decorativului, Radu Bercea izbuteşte forme configurate, uneori, după ecuaţiile imprevizibilului, drept pentru care l-aş numi magician al hazardului bine temperat“, Ion Maftei, sculptor. „Radu Bercea este artistul care refuză să se zdrenţuiască în frămîntările zilnice“, afirma Mihai Iacobescu, istoric, în timp ce Tiberiu Cosovanu, jurnalist cultural, scria: „Fără intenţia de a arunca o provocare convenţiilor artistice, Radu Bercea, cu un neostenit apetit generator de subiecte, ne introduce într-un univers fabulos, în care forme, cu urme recognoscibile de realitate, se metamorfozează după formule riguroase sau speculative, în veritabile metafore de relief“, iar poetul Ion Cozmei îl descria astfel pe artist: „Radu Bercea – un grafician care cultivă un desen de excepţie, un personaj fabulos, talentat, bun şi discret“.

Citește știrea

Actualitate

Haiducii grinţieşeni, mereu în conştiinţa publică locală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ organizatorii Festivalului Haiducilor s-au întîlnit pentru a trage concluzii despre manifestarea din vară ■ au început pregătirea ediţiei 2020, una care se vrea pe măsura anvergurii festivalului care a făcut cunoscută în întreaga ţară micuţa comună de la poale de Ceahlău ■ „Festivalul Haiducilor, din iulie 2019, a adunat pe mult aştepaţii «haiduci“ ai zonei, dar şi pe oamenii locului şi nu numai“, a rememorat Ilie a lui Sandu, un inimos susţinător al activităţilor culturale săteşti ■

Festivalul Haiducilor Grinţieş, 2019, a treia sa ediţie, a fost un succes, după cum au arătat-o spectatorii, care au ajuns în poiana de la poalele Grinţieşului într-un număr mare în cele două zile de iulie, dar şi conform părerilor exprimate de presa locală, de mediul on-line şi, nu în ultimul rînd de aprecierile de care s-a bucurat emisiunea Exclusiv în România a TVR 1, realizată de Cristian Tabără şi Marin Găbudean. De altfel, echipa reputatului realizator a fost prezentă la Grinţieş pentru a treia oară: în 2016, o emisiunea s- a numit Teatru haiducesc… ca la Grinţieş, insistîndu-se pe Banda lui Bujor; în 2017, Cristian Tabără şi Daniel Georgescu au fost oaspeţii primei ediţii a Festivalului Haiducilor Grinţieş, iar acum, în 2019, s-au întors în Poiana lui Vasile cel Mare pentru poveşti cu haiduci, dar şi în căutarea babei Dochia sau a Dochiei, fiica lui Decebal la muntele Ceahlău. Menţionăm faptul că în 2018, la cea de-a doua ediţie, eruditul om de televiziune ieşean Vasile Arhire a dedicat o emisiune Descriptio Moldaviae acestei manifestări culturale, fiind şi el oaspete al sătenilor de pe valea Bistricioarei. Proiectul a fost iniţiat de Asociaţia Pro Grinţieş condusă de profesoara Loredana Zaharia, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean, prin colaborarea logistică cu Primăria Grinţieş, cu aportul domnilor Vasile Scripcaru şi Ionel Chirilă, cu sprijinul neprecupeţit al unor gospodari din Grinţieş precum Luţu Gabor, Nicuşor Curcă, Romulus Răşchitor, Titi Gheorghiu, MihăIţă Stelea etc. Profesoarele de la Grinţieş au arătat că ştiu să mînuiască stativele, andrelele, acul şi suveica, sub atenta monitorizare a învăţătorului Ilie Alexandru, cel care a învăţat aceste meşteşuguri de la mama sa, care, văduvă fiind, l-a purtat în şcoală cu banii cîştigaţi prin ţesutul de covoare, preşuri şi ţoale. Ei au primit TVR-ul la muzeul din Grinţieş, care poartă numele marii doamne Olga Mavrocordat Sturdza, cea care a coordonat alături de Regina Maria îngrijirea orfanilor din războiul de reîntregire naţională. Pe 26 octombrie, echipa de implementare şi principalii sprijinitori ai întregii acţiuni din vară s-au întîlnit din nou la muzeul grinţieşean pentru a revedea materialele realizate, fotografiile, filmuleţele, publicaţiile proiectului şi pentru a pregăti viitorul festival, la care se doreşte un sprijin şi mai susţinut al autorităţilor locale şi judeţene pe măsura anvergurii festivalului care a făcut cunoscută în întreaga ţară micuţa comună de la vechile hotare, nedrepte, ale Moldovei, un adevărat plai al haiducilor. „De reamintit, acum, la momentul bilanţului, că Festivalul Haiducilor, ediţia a III-a, din iulie 2019, desfăşurat pe parcursul a două zile şi avînd un program artistic divers, a adunat în Poiana de la poalele Grinţieşului, pe mult aştepaţii „haiduci“ ai zonei, dar şi pe oamenii locului şi nu numai, începînd cu copiii iubitori de muzică folk sau populară şi, de asemenea, cei ce au fost protagoniştii concursului de costume tradiţionale. Pe scena special amenajată au urcat ansamblurile de copii de la Hangu – Ecoul Hangului, de la Ceahlău – Florile Ceahlăului, de la Tulgheş – Plaiuri tulgheşene, de la Grinţieş – Muguraşi de Brad, de la Broşteni – Muntenii Broştenilor“, avea să afirme în cadrul întîlnirii, unde activitatea a îmbrăcat forma unei adunări haiduceşti, Ilie a lui Sandu, un inimos susţinător al activităţilor culturale săteşti. De la acesta aveam să reaflăm despre recitalurile susţinute de Anastasia Cotârgăşanu, Giulia Macarie, Antonia Răşchitor, Ilinca Subcinschi şi Ecaterina Curcă, despre Răzeşii de la Tupilaţi, dar şi despre Floricică de la Munte al Centrului de Cultură şi Arte Carmen Saeculare, toţi prezenţi la Festivalul Haiducilor. Teatrul folcloric a fost reprezentată de Banda lui Bujor din Grinţieş, o piesă cu tradiţie seculară în regiune. Cît îi priveşte pe grinţieşeni, aceştia şi-au reamintit cu bucurie despre întrecerile cu iz haiducesc, respectiv întrecerile de călărie, trasul buşteanului cu calul, tăiatul buşteanului cu beschia, aruncarea baltagului sau cu iz ţărănesc, privind cel mai frumos animal de la munte sau cea mai gustoasă mîncare tradiţională, un balmuş, un miel în jîntuit, un topit, o tocană haiducească, un porc la proţap şi încă altele. Pînă la ediţia următoare, a IV-a, mai e ceva timp, dar important este că la Grinţieş lumea implicată şi nu numai, are încă treaz sentimentul lucrului bine făurit, cu mare rezonanţă în conştiinţa publică. Era să uităm. Pînă la anul, haiducii vor trece prin comunitate cu prilejul Sărbătorilor de iarnă. Lumea abia i-aşteaptă…

Citește știrea

Trending