Contactează-ne

Social

Oameni care nu mai sunt: A murit Bibi

Știe publicată cu

în data de

Dragostea bunicii pentru nepoţi nu are asemănătoare. Iar a enunţa reciproca este de-a dreptul un non-sens. Nu cred că am cunoscut o mai mare iubire pentru bunica lui ca a lui Tibi, nepotul inteligent şi atent la tot ce se petrece în jurul lui. Când avea vreo patru sau cinci anişori, cum-necum, în minţişoara lui a poposit ideea morţii şi mai ales, faptul cumplit că ea nu iartă pe nimeni. S-a îngrozit şi primul lui gând i-a zburat la Bibi. A alergat într-un suflet la ea şi a întrebat-o, în speranţa că ce a auzit despre afurisita de moarte nu este adevărat: – Cum Bibi, şi tu ai să mori – Da, dragul bunicii… Tibi a îmbrăţişat-o şi a început să plângă: – Dar eu nu vreau… nu vreau să mori… ce mă fac fără tine? Bibi a încercat să-l liniştească: – Tibi, este adevărat… dar asta o să se întâmple… hăt- departe, după foarte multă vreme, când tu ai să creşti, ai să fii mare, bărbat la casa ta, cu nevastă şi copii, ai să-i iubeşti pe ei… şi n-o să mai ai chiar atâta nevoie de mine… Băiatul nu s-a dat bătut : – Da’ eu nu vreau, nu vreau să cresc, să fiu mare, n-am nevoie nici de nevastă, nici de copii, vreau ca tu să trăieşti şi să fii cu mine… Vremea a trecut, viaţa şi-a văzut de ale ei, fără să ne întrebe pe noi ce şi cum, Tibi a păşit pragul minunat al adolescenţei şi timpul acela, evocat de Bibi… hăt-departe, a sosit mai repede decât ne aţteptam. Ce va fi în mintea şi în inima nepoţelului nu e greu de închipuit. Nici în ale celor care au cunoscut-o sau au fost aproape de Viorica (numele de Bibi rămâne numai pentru nepotul ei), trăirile nu sunt neînsemnate. În urmă cu multă vreme (Doamne, când a zburat aşa de repede ?!), când împreună cu soţia, deveneam nemţeni, Viorica şi familia ei au fost primele noastre cunoştinţe. Ne-au ajutat să trecem mai uşor peste greutăţile începuturilor şi drumul până la prietenie n-a fost deloc lung. În vechea casă a doamnei Olga Vasiliu, de pe strada Bicazului (astăzi doar amintire), Viorica a însemnat petecul de lumină de care ne simţeam atraşi şi noi şi mulţi alţii. Era o fiinţă delicată, haloul bunătăţii şi blândeţii ei fără egal, era lesne de descoperit. În permanenţă îi era frică de ceva, iar modul constant de exteriorizare, fie că era vorba de bucurie, amărăciune, de lucruri mari sau mărunte, erau lacrimile. Făceam cu toţii haz de această trăsătură, dar îi admiram memoria cu totul ieşită din comun, care ne scotea de fiecare dată din impas şi, mai ales, îi preţuiam dragostea pentru adevăr, aşa cum era el. Amintirile acelei vremi nu au egal. Eram tineri, entuziaşti, încercam să punem umărul, fiecare după puteri, la o viaţă mai bună pentru toţi şi ne împlineam menirile de oameni de bine şi profesionişti. Viorica Vasiliu (născută Dandu, din Bacău, mijlocia între cele trei fete ale familiei) a fost un dascăl dăruit, de valoare, cu cunoştinţe uluitoare, ataşată dar şi preţuită de elevii ei, la şcoală sau când era solicitată să-i ajute să treacă un hop, a fost o foarte bună colegă, fără ifose de persoană fără greşeală, revendicativă ori plină de orgolii nejustificate. A fost o familistă de vocaţie, de care nu s-a dezminţit. Şi-a găsit împlinirea în viaţa de familie, prin cele două fiice pe care le-a crescut şi le-a educat în spiritul datoriei către societate şi semeni, fiecare cu rosturile ei. Dar cea mai deplină şi mai binecuvântată legătură, fără egal, a fost cea deja amintită cu nepoţelul Tiberiu. Prietenia Vioricăi şi a soţului ei, Nuţu, era un adevărat privilegiu. Fiecare prietenie are trăsăturile, manifestările ei. Pentru noi, avea o notă aparte, de unicat. În apartamentul lor primitor dar neîncăpător pentru mulţimea celor care le treceau pragul, la fiecare aniversare, sărbătoare ori alt prilej de întâlnire, uşa ne era deschisă, fără excepţie, de trei ori: odată cu membrii de familie, alta cu colegii şi a treia cu prietenii. În ultima vreme, mai ales după ce am rămas singur, nu ne despărţeam nici o singură dată fără ca unul dintre cei doi să spună: „treci pe la noi!“. Nu aveam nevoie de o invitaţie specială, dar mărturisesc că o singură dată când s-a întâmplat ca ea să lipsească, am fost tulburat şi mi-am pus întrebări: „oare ce se petrece? I-am supărat cu ceva?“. Sfârşitul Vioricăi Vasiliu a fost neaşteptat şi, mai ales, brutal. Singura mângâiere pe care o poţi afla în asemenea nefericită împrejurare este să ştii că nu s-a chinuit prea mult, în umbra morţii. Nimic nu zboară mai repede decât vestea morţii. Am fost de-a dreptul uimit când, la foarte puţină vreme după ce s-a săvârşit din viaţă, nişte prieteni, plecaţi în Franţa, la copii, mă sunau, în speranţa că era vorba doar de un zvon. Din păcate, Viorica nu mai este cu noi. Lasă în urmă amintirea unei vieţi trăite în demnitate şi dragoste pentru familie şi societate, pentru valorile umane. Să-i fie ţărâna uşoară !

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Program special, la buletine

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Biroul de Evidenţă Informatizată a Persoanei va fi deschis atît sîmbătă, 25 mai, cît şi în ziua alegerilor

În cursul acestei săptămîni, conducerea Primăriei Roman a decis ca Biroul de Evidenţă Informatizată a persoanei să poată avea program prelungit. „Cu ocazia procesului electoral din data de 26 mai, Biroul de Evidenţă Informatizată a Persoanei va lucra cu publicul, în vederea eliberării actelor de identitate după un program special. Sîmbătă, 25 mai, biroul va fi deschis între orele 8 şi 16, iar duminică, 26 mai în ziua alegerilor va exista un program cu publicul între orele 7 şi 21“, a precizat Claudia Matei, consiler al primarului. Romaşcanii care au depus pînă la această dată actele pentru obţinerea unei cărţi de identitate valabile se vor prezenta pentru a ridica acest document. Cei care constată că au buletinul expirat, dar vor să-şi exercite dreptul de vot se vor prezenta la sediul Biroului de Evidenţă Informatizată a Persoanei, din strada Ştefan cel Mare, vizavi de Detaşamentul de Pompieri, cu certificatul de naştere, act de proprietate al unei locuinţe sau adeverinţă de luare în spaţiu şi o chitanţă de 1 leu, bani pe care-i vor achita la ghişeul Biroului de Evidenţă Informatizată a Persoanei, urmînd a li se elibera o carte provizorie de identitate.

Citește știrea

Actualitate

Zi de scrutin, ce ar trebui să ştim

Știe publicată cu

în data de

■ românii vor vota duminică, 26 mai, pentru alegerea celor 32 de europarlamentari care îi vor reprezenta timp ce cinci ani ■ în aceeaşi zi este organizat şi Referendumul pentru Justiţie ■ alegătorii care doresc să-şi exprime opţiunile vor primi trei buletine de vot: unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum ■ se poate afla dacă cineva a votat în numele nostru, dacă nu am mers la vot ■

România este chemată la vot duminică, 26 mai pentru a-şi desemna europarlamentarii, dar şi pentru un Referendum solicitat de preşedintele Klaus Iohannis. În Neamţ, votul poate fi exprimat în cele 488 de secţii, cu două mai multe decît la ultimul scrutin organizat în judeţ, acestea urmînd să fie deschise începînd cu ora 7.00 şi pînă seara la ora 21.00. Conform datelor furnizate de Instituţia Prefectului Neamţ, pe listele permanente sînt înscrise 467.737 de persoane, iar pentru procesul electoral sînt disponibile 1.543.830 de buletine de vot. Numărul uriaş de buletine de vot este explicat de faptul că sînt trei tipuri de formulare, unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum, aferente celor două întrebări la care electoratul este chemat să răspundă. În ziua celor două scrutinuri, fiecare alegător se va prezenta la secţia unde este arondat pentru a vota cu actul de identitate la operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Acesta va scana buletinul şi va înscrie CNP-ul alegătorului în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot, aşa cum prevede Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru Organizarea Autorităţii Electorale Permanente. Sistemul ajută la prevenirea votului ilegal şi semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vîrsta de 18 ani, şi-a pierdut drepturile electorale, şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, este arondată altei secţii de votare etc. Dacă un alegător nu merge la vot duminică, din diverse motive, poate să afle, ulterior, dacă a votat altcineva în numele său. După alegeri, în temeiul Regulamentului European cu privire la protecţia datelor, orice cetăţean poate trimite o solicitare Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru a afla dacă CNP-ul său a fost înscris în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV). Cu alte cuvinte, românii care nu se duc la alegeri sau la referendum vor putea afla dacă cineva a votat fraudulos în locul lor. Solicitarea se va face printr-un formular adresat AEP, prin care se va putea verifica dacă la rubrica CNP-ului celui care a făcut solicitarea apare vreo semnătură. Încă nu există un formular oficial pentru alegerile din 26 mai, dar este probabil ca modelul să apară cît de curînd pe site-ul oficial al AEP.

Ce rol vor avea europarlamentarii pe care îi alegem pe 26 mai

Parlamentul European este o instituţie legislativă a Uniunii Europene. Membrii săi sînt aleşi prin scurin direct: alegeri în care cetăţenii votează în mod direct candidaţii/partidele pe care le doresc alese, o dată la cinci ani. Împreună cu alt organism – Consiliul Uniunii Europene şi cu această Comisie Europeană, Parlamentul European exercită puterea legislativă a Uniunii Europene. Cele mai recente alegeri pentru Parlamentul European au fost în 2014, iar următorul scrutin are loc, în România, pe data de 26 mai 2019. Fiecare ţară din Uniunea Europeană are repartizat un anumit număr de deputaţi în Parlamentul European, modul de stabilire a numnărului de deputaţi pentru fiecare ţară fiind stabilit de tratatele europene. Deputaţii aleşi la finele lui mai în toată Europa vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din toate statele membre. În principiu, numărul deputaţilor din fiecare ţară este proporţional cu populaţia sa, dar se aplică sistemul „proporţionalităţii degresive“, după cum explică Parlamentul European pe site-ul oficial. Cu alte cuvinte, cu toate că statele cu o populaţie mai numeroasă au, într-adevăr, mai mulţi reprezentanţi decît statele mai mici, acestora din urmă le revin mai multe locuri decît ar avea dacă s-ar face un calcul strict proporţional. Totuşi, nici o ţară nu poate avea mai puţin de şase, sau mai mult de 96 de parlamentari, iar numărul total al europarlamentarilor nu poate depăşi 750, plus preşedintele. României îi revin 32 de locuri pentru Parlamentul European dacă Marea Britanie rămîne în Uniunea Europeană, iar dacă decide să părăsească Uniunea Europeană atunci numărul europarlamentarilor români se va mări la 33. Membrii Parlamentului European nu sînt repartizaţi în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afilierea politică. În prezent, în cadrul Parlamentului European există opt grupuri politice, după cum urmează: Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat); Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European; Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni; Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa; Grupul Confederal al Stîngii Unite Europene/Stînga Verde Nordică; Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană; Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe; Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii. Pentru a fi alese în Parlamentul European, partidele politice trebuie să obţină la alegeri cel puţin 5% din voturi. Normele UE prevăd că trebuie utilizată o formă de reprezentare proporţională, ceea ce înseamnă că numărul de deputaţi aleşi de la fiecare partid depinde de numărul de voturi obţinute de respectivul partid. Cu alte cuvinte, dacă un partid politic obţine, de exemplu, 20% din voturi, atunci va cîştiga aproximativ 20% din mandate, adică din numărul total de europarlamentari ai ţării. În ceea ce priveşte Referendumul, cele două întrebări care se vor regăsi pe buletine duminică, 26 mai sînt: „Sînteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“ şi „Sînteţi de acord cu interzicerea adoptării de cãtre Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituþională?“. În cazul în care un alegător nu doreşte să voteze la Referendum, membrii biroului electoral vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură de pe listele permanente. F. ORDEAN; C. FILIP

Citește știrea

Prima pagină

Neamţ: Vine vara?

Știe publicată cu

în data de

■ pe final de Florar aşteptăm valori termice în creştere ■ în cea mai caldă zi, la Piatra Neamţ vor fi 27 de grade ■

Finalul lunii mai pare a ne aduce căldura la care tînjim de atîta amar de vreme. Pînă la sfîrşitul lunii aşteptăm valori termice în creştere, iar în cea mai caldă zi meteorologii anunţă în Piatra Neamţ temparaturi de 27 de grade. Vestea rea este că nu scăpăm de instabilitate, iar ploile îşi vor face de cap, aşa că e bine să nu uităm acasă umbrela. Cea mai rece zi din întreg intervalul de prognoză se anunţă a fi cea de sîmbătă, 25 mai. Conform informaţiilor de pe site- ul ANM, vom vedea soarele dar ploi în aversă ar putea veni după amiază. În schimb, va fi destul de rece pentru acest moment al anului, iar la amiază nu vor fi mai mult de 19 grade. Noaptea aduce cer variabil şi o minimă de 12 grade. De duminică, 26 mai, aşteptăm temperaturi în creştere cu cîteva grade bune, iar la amiază termometrele vor indica 23 de grade Celsius. Săptămîna viitoare debutează cu soare, dar în fiecare zi vin precipitaţii în aversă. Meteorologii spun că va fi bine şi cald iar la amiază se va înregistra o maximă de 24 de grade. Cea mai caldă zi din întreg intervalul de prognoză pare a fi cea de marţi, cînd meteorologii dau asigurări că ne vom bucura de 27 de grade. Asta nu înseamnă că putem pleca de acasă fără umbrelă, pentru că pot veni ceva ploi răzleţe. Cam la fel va fi vremea şi miercuri, cu excepţia faptului că se mai răceşte niţel, şi nu vor fi mai mult de 24 de grade. Va fi şi soare dar şi episoade cu ploi. Se face mai bine şi peste noapte cînd termometrele vor indica 16 grade. O zi mai caldă şi una mai rece, pentru că joi vor fi 26 de grade. Vedem şi soarele, dar nu scăpăm de instabilitate. După lăsarea întunericului va fi cea mai caldă noapte, cu o minimă care ajunge pînă la 17 grade. Se mai răcoreşte pe parcursul zilei de vineri, cînd maxima diurnă nu mai depăşeşte valoarea de 21 de grade, timp în care episoadele de instabilitate vor alterna cu cele cu soare. Prima zi a lunii iunie nu aduce nici o noutate din punct de vedere meteo, decît faptul că nu plouă. Cireşar debutează cu un regim termic modest, nu mai mult de 21 de grade ziua şi vreo 13 grade peste noapte.

Citește știrea

Trending