Contactează-ne

Actualitate

O uluitoare expediţie pe bicicletă din Alaska pînă la Capătul Lumii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Radu Păltineanu este primul român care a traversat, de la nord la sud, cele două continente americane ■ a pedalat, în total, 34.554 de kilometri, la care se adaugă 4.100 navigaţi pe fluviul Amazon ■

„Doamnelor şi domnilor, am reuşit! Astăzi (22 octombrie 2018 – n.r.), la orele 21,51, am ajuns în Ushuaia (Argentina – n.r.), capătul expediţiei mele americane, unind astfel cele două extreme ale Americilor, pe bicicletă. Mai precis, Deadhorse, în nordul Alaskăi, şi Ushuaia, în sudul Ţării de Foc, în prima aventură românească de acest gen. Închei această expediţie cu 34.554 de km pedalaţi şi alţi 4.100 de km navigaţi pe cursul fluviului Amazon, kilometri care m- au purtat prin toate ţările şi teritoriile continentale ale Americii de Nord şi Sud: Alaska (SUA) – Canada – SUA – Mexic – Guatemala – Belize – El Salvador – Honduras – Nicaragua – Costa Rica – Panama – Columbia – Venezuela – Brazilia – Guyana – Surinam – Guiana Franceză (Franţa) – Peru – Ecuador – Bolivia – Argentina – Paraguay – Uruguay şi Chile. Mi-am început expediţia americană pe 5 august 2015, în tundra alaskană, coborînd apoi în paralel cu lanţul Munţilor Stâncoşi, Canada şi Statele Unite. A urmat deşertul Chihuahua, Platoul Central Mexican, ascensiunea pe cel mai înalt vulcan din America de Nord, Orizaba (5.636 m), jungla din sudul Mexicului şi Guatemala, vulcanii Americii Centrale şi căldura infernală a Tropicelor. Din Columbia, am luat-o spre est, începînd să zig- zăguiesc pe întreg continentul sud american. Au venit, pe rînd, Marea Savană şi cascada Angel în Venezuela, jungla guyaneză, Amazonia şi atingerea punctului cel mai îndepărtat de centrul Terrei, vîrful Whimper (6.268 m) din Masivul Chimborazo, în Ecuador. Apoi, deşertul de pe coasta peruană, Altiplano Andin, unde am pedalat, uneori, la peste 4.500 de m altitudine, căldurile infernale din nordul Argentinei şi Paraguay şi, în final, stepa nesfîrşită a Patagoniei. Pot spune cu mîna pe inimă: wow, what an amazing journey!“. Acestea sînt spusele lui Radu Păltineanu, un pietrean care locuieşte acum în Bucureşti, pe pagina sa de Facebook, anunţînd că a dus la bun sfîrşit o inedită experienţă, unică în România. Concret, ele este primul român care a traversat cele două continente americane pe bicicletă, din Alaska pînă în Ţara de Foc – Argentina, expediţia durînd 3 ani, 2 luni şi 17 zile. De altfel, pe Facebook el a ţinut un jurnal al călătoriei sale, la revenirea acasă urmînd să scrie o carte despre experienţele trăite şi să realizeze un documentar. Inginer software, cu studii în Canada, ţară unde a emigrat în copilărie împreună cu familia din Piatra Neamţ, Radu Păltineanu avea iniţial un alt plan. Să traverseze Americile strict de la Nord la Sud, prin 14 ţări, pe un traseu de 24.000 de kilometri, într-o călătorie care să dureze în jur de nouă luni. Ulterior, şi-a schimbat planul, dorind să ajungă în toate ţările continentale ale Americilor. Cînd a plecat în expediţie avea în buzunar în jur de 1.000 de dolari canadieni şi a luat cu el şi un steag semnat de mai multe personalităţi sportive din România – Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin, Ilie Năstase, Leonard Doroftei, Lucian Bute, Constantin Lăcătuşu, Alex Găvan, pe care l-a pus în locuri care i s-au părut emblematice pentru călătorie.

„Lumea este aşa faină şi voi continua să descopăr şi să vă povestesc şi alte continente“

Conform Agerpres.ro, Radu Păltineanu a afirmat că expediţia CycleTheAmericas a însemnat pentru el o cale să-şi urmeze pasiunea şi visul şi o modalitate să se regăsească pe el însuşi, să doboare bariere personale, învingînd prejudecăţi, frică, egoism. Tînărul a ales să trăiască un cumul de experienţe în unele din cele mai sălbatice zone ale lumii, de o rară frumuseţe, şi în ţări care se remarcă prin diversitatea culturală şi nu numai, decît să lucreze la unii din giganţii IT, aşa cum au preferat colegii săi de facultate. „Nu cred că exista cuvinte care pot descrie multitudinea de locuri şi experienţe pe care le-am trăit în ultimii trei ani, dar vreau să împartăşesc cu voi aceste instantanee din ultima bucată a traseului meu prin Ţara de Foc şi America de Sud şi să vă mulţumesc din suflet pentru mesaje, comentarii, încurajari şi ajutorul pe care mi l- aţi oferit în tot acest timp. Visele pot deveni realitate şi aceasta este dovada, iar omenia este lucrul cel mai de preţ pe care îl avem. Lumea este aşa faină şi voi continua să descopăr şi să vă povestesc şi alte continente. De asemenea, vreau sa mulţumesc băieţilor de la Crossbike.ro, celor de la Samsung Romănia şi @Evolio şi tuturor celor care mi-au oferit un sprijin logistic. În afară de locurile traversate, această aventură a avut şi un profund impact cultural şi uman asupra mea, fiind posibilă doar cu ajutorul oamenilor mulţi care şi-au deschis inimile şi casele şi m-au primit la ei şi ajutat“, se destăinuia Radu Păltineanu celor care i-au urmărit aventura prin intermediul reţelelor de socializare. De-a lungul călătoriei el a poposit şi a dormit în toate locurile posibile, de la cort şi hotel pînă la hambare, celulă de poliţie, staţii de pompieri sau oficii poştale şi biserici. A avut şi experienţe deloc plăcute, fiind jefuit de două ori şi a parcurs zone în care i-a fost teamă. Asta din cauza reputaţiei locurilor în cauză, cum ar fi în Mexic, în Juarez, declarat cel mai periculos oraş din lume în 2010, şi în statul Chihuahua.

File de jurnal

Prezentăm în continuare cîte ceva din cele notate de Radu Păltineanu pe Facebook, în care relatează aspecte din ultima parte a călătoriei.

13 octombrie: „Am reuşit! Am trecut strîmtoarea Magellan şi sînt în Ţara de Foc. Asta după ce am nimerit într-un cîmp minat. De buni vecini ce sînt cu argentinienii, chilienii au minat acum ceva zeci de ani în urmă foarte multe zone de frontieră şi aşa au rămas. Cu 34.086 km pedalaţi la bordul Cross Quest-ului meu, deşi lupta cu vîntul este una aprigă, mi-au mai rămas doar 400 de km pîna la Ushuaia. În cîteva zile îmi voi atinge obiectivul pentru care am plecat acum mai bine de 3 ani în urma, din cealaltă extremă a Americii, din nordul Alaskăi“.

16 – 17 octombrie: „Acesta este rîul Carmen Silva, denumit astfel de exploratorul român Iuliu Popper, după pseudonimul literar al Reginei Elisabeta I a României, Popper fiind un admirator al Casei Regale a României. L-am traversat azi, în drumul meu spre Rio Grande. Munţii Carmen Silva, rîul Rosetti, rîul Ureche şi capul Sinaia sînt doar cîteva toponime româneşti din Ţara de Foc. Asta pentru că bucureşteanul Iuliu Popper (cunoscut şi ca Iulius Popper) a fost unul dintre primii exploratori ai acestei insule situate în extrema sudică a Americii şi pe care o traversez în acest moment. Popper ajunge în 1886 în Ţara de Foc, denumita astfel de Magellan, pentru că vazuse de pe corabie focurile baştinaşilor, şi menţine un contact cu Societatea Geografică Română, careia îi trimite poze, piei de focă marină şi alte artefacte. Dar, cum aurul tulbura mai ceva ca vinul mintea omului, după descoperirea unor zăcăminte semnificative de aur, pe cîteva insule mai mici din arhipelag, se auto proclamă domnitor al regiunii şi îşi atrage astfel duşmănia guvernatorului din Punta Arenas şi a altor căutatori de aur. Îşi bate propria monedă şi la întoarcerea în Buenos- Aires, Societatea Geografică Argentiniană îi ţine în onoarea sa o şedinăa solemnă. Moare în circumstanşe suspecte în 1893. De menţionat este faptul că, la fel ca şi alţi exploratori şi conchistadori europeni, care păşiseră în Americi chiar cu secole înaintea sa, acesta este acuzat de exterminarea pieilor roşii Aino şi a baştinaşilor din regiune“. Cît despre expediţia sa, pietreanul conchide: „Vor urma şi alte continente şi aventuri, nu înainte de a reveni acasă, în România, pentru o perioadă nedeterminată, să mă ocup de carte şi documentar, fiindcă, cred eu, această aventură merită povestită“.

Actualitate

Iarmaroc şi o invitaţie la fapte bune, sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în parcul de lîngă Casa Culturii se desfăşoară Iarmarocul de toamnă, avînd în program şi un tîrg de produse şi spectacole ale artiştilor locali ■ Direcţia de Asistenţă Socială Tîrgu Neamţ invită participanţii să doneze diferite lucruri pentru persoanele nevoiaşe ■

Locuitorii din zona Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi în acest week-end la ediţia anuală a Iarmarocului de toamnă, ce se va desfăşura în parcul din vecinătatea Casei Culturii. Pe lîngă tîrgul de produse tradiţionale, programul include momente artistice ce vor fi prezentate de artiştii locali. Profitînd de acest eveniment, Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ va organiza în aceeaşi perioadă o campanie caritabilă intitulată Iarmaroc de fapte bune. Cetăţenii sînt invitaţi să participe la o colectă de produse în beneficiul persoanelor nevoiaşe. „Iarmaroc de fapte bune este o campanie caritabilă iniţiată de Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ în parteneriat cu Primăria oraşului Tîrgu Neamţ, ce se desfăşoară în perioada 18-20 octombrie 2019 în cadrul Iarmarocului de toamnă. Vă aşteptăm la standul din Parcul Casei de Cultură, vineri, sîmbătă şi duminică, în intervalul orar 13.00-17.00, unde puteţi dona diverse lucruri, de la îmbrăcăminte, încălţăminte pînă la jucării şi alimente. La finalul campaniei, toate donaţiile vor ajunge la familiile nevoiaşe de pe raza oraşului Tîrgu Neamţ“, se menţionează într-un anunţ al Direcţiei de Asistenţă Socială. Organizarea Iarmarocului de toamnă vine să completeze paleta manifestărilor anuale organizate în oraşul de sub Cetate. Geanina Fedeleş, city-managerul oraşului, afirma cu ceva vreme în urmă: „Ne dorim să reinventăm iarmarocul lui Creangă, să se bucure şi vizitatorii şi să punem în valoare talentele locale pentru momentele artistice. Încercăm fixarea unui calendar stabil al evenimentelor din oraşul nostru şi avem deja cîteva evenimente mari intrate deja în tradiţie, cum ar fi Festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou, din 2 ianuarie, Festivalul medieval, Zilele Oraşului, Iarmarocul de toamnă, Zilele Ion Creangă şi Revelionul, în centru. Un calendar stabil este important pentru agrementul local, pentru vizitatori, pentru o vizibilitate mai bună pe plan naţional a zonei. Deja am demonstrat că putem pune în valoare hotelierii locali, prin Festivalul Ceaunul Fermecat, ce oferă o promovare a zonei din punct de vedere culinar. Ne-am îndreptat atenţia şi spre meşterii populari şi producătorii locali pe care vrem să-i adunăm laolaltă, la iarmarocul de toamnă“. Şi pentru ca locaţia aleasă pentru desfăşurarea evenimentului să aibă un aspect corespunzător, tîrgnemţenii sînt invitaţi să participe la decorare. Organizatorii îi aşteaptă pe cei interesaţi să aducă în parc felinare sculptate în dovleci.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Au fost mai multe slujbe decît absolvenţi, la tîrg

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la bursa locurilor de muncă, 77 de angajatori au oferit 874 de slujbe ■ s-au prezentat nici 500 de doritori ■ doar 28 au fost angajaţi, 175 fiind selectaţi în vederea încadrării ■ în Neamţ, în evidenţe figurează 7.577 şomeri la o populaţie activă civilă de 181.400 de persoane ■

La Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, acţiune care a avut loc ieri, au fost mai multe posturi vacante decît amatori de-un job. Astfel, 494 de participanţi din tot judeţul s-au „bătut“ pe 874 de slujbe, iar la final au fost angajate numai 28 de persoane, iar alte 175 au fost selectate în vederea încadrării. Au venit cu cerere de personal 77 de agenti economici, 33 la Piatra Neamt, 34 la Roman şi 10 la Tîrgu Neamt), care au oferit 874 locuri de muncă. Principalele ramuri de activitate unde erau disponibile slujbe au fost în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, servicii (în meserii de vînzător, ospătar, barman, patiser, bucătar, şofer), asigurări, construcţii, industria mobilei şi industria fabricării lacurilor şi vopselelor. Cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în municipiul Piatra Neamţ (422), urmat fiind de Roman (318) şi Tîrgu Neamţ (134). „Au participat un număr de 494 de persoane, 242 la Piatra Neamt, 185 la Roman şi 67 la Tîrgu Neamţ, din care absolvenţi 307. Ca urmare a acestei acţiuni un număr de 28 de persoane au fost angajate pe loc şi 175 au fost selectate în vederea încadrării“, a declarat Daniel Chirilă, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ. Evenimentul a avut loc ieri, cu începere de la ora 9. La Piatra Neamţ, manifestarea a fost găzduită în sala de sport a Colegiului Naţional Calistrat Hogaş, din strada Alexandru cel Bun, nr. 19, iar la Roman cei în căutarea unei slujbe au fost aşteptaţi la cantina Grupului Şcolar Vasile Sav, din Bulevardul Republicii, nr. 46. La Tîrgu Neamţ, manifestarea s-a desfăşurat la Casa de Cultură din strada Ştefan cel Mare, nr. 55. Bursa a avut ca scop facilitarea accesului absolvenţilor la posturile disponibile şi interacţiunea directă cu agenţii economici. Au avut loc întîlniri directe între angajatorii ofertanţi de locuri de muncă şi persoanele aflate în căutarea unui job, cadru în care s-au făcut cunoscute condiţiile necesare pentru angajare şi în funcţie de îndeplinirea acestora se va stabili angajarea sau programarea pentru proba de lucru. Anul trecut, Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi a avut loc pe 19 octombrie. Au participat 76 de agenti economici, cîte 32 în reşedinţa de judeţ şi la Roman şi 12 la Tîrgu Neamţ. Ei au oferit 686 locuri de muncă vacante, cele mai multe în domenii cum ar fi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, servicii (vînzător, ospătar, barman, patiser, bucătar, şofer), asigurări, construcţii şi industria mobilei. Cele mai multe locuri de muncă au fost în Piatra Neamt (308), la Roman au fost oferite doritorilor 289 de slujbe, iar cei de la Tîrgu Neamţ au fost nevoiţi să aleagă între 89 de posturi disponibile. Au participat un număr de 536 de persoane, din care 237 la Piatra Neamt, 190 la Roman şi 109 la Tîrgu Neamţ. Ca urmare a acestei acţiuni, 31 de persoane au fost angajate pe loc, iar 192 au fost selectate în vederea încadrării.

Şomajul nemţean în cifre

La sediul Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Roman, conducerea Agenţiei Neamţ a organizat joi, 17 octombrie, o conferinţă de presă în care a subliniat aspecte referitoare la scăderea numărului de şomeri şi la accentuarea crizei de forţă de muncă. Directorul AJOFM Neamţ, Daniel Chirilă, a trecut în revistă datele legate de numărul total de şomeri existent în evidenţele instituţiei pe care o conduce. În Neamţ, se află în evidenţă 7.577 şomeri, din care 3.378 femei, indemnizaţi fiind 1.337, dintr-o populaţie activă civilă (18-62 ani) de 181.400. În Roman există doar 382 de şomeri, din care 215 femei. Dintre aceştia, sînt indemnizaţi doar 211, din care 122 sînt femei. Cifrele se raportează la o populaţie stabilă, între 18 şi 62 de ani, de 46.804 persoane, ponderea şomerilor în populaţia stabilă fiind de doar 0,82%. „Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în comuna Oniceni, unde sînt 348 şomeri, cu 114 femei, din care doar patru primesc indemnizaţii, între aceştia fiind o femeie. Alţi 344 sînt neindemnizaţi, din care 113 femei, la o populaţie stabilă de 1.980 persoane. La polul opus se înscrie comuna Gherăeşti, cu doar 21 şomeri, din care nouă femei, cu un procent de 0,47% la o populaţie activă de 4.510 cetăţeni. De altfel, în toate comunele zonei metropolitane Roman sînt doar 2.960 şomeri (2,42%) la o populaţie stabilă de 122.434 cetăţeni“, a declarat Daniel Chirilă, directorul AJOFM Neamţ. În oraşul Bicaz sînt în evidenţă 32 şomeri, din care 22 de femei, la o populaţie stabilă de 5.505 persoane (0,58%), din care indemnizaţi 12. Cel mai mare număr de şomeri, respectiv 42 de persoane sînt la Bicaz Chei, din care 18 mai primesc indemnizaţie, iar cel mai mic la Dămuc, unde sînt în evidenţă doar opt şomeri, din care şase indemnizaţi. La Tîrgu Neamţ sînt în evidenţă 237 şomeri, din care 96 femei şi 57 indemnizaţi (1,63%) la o populaţie stabilă de 14. 525 locuitori (1,63%). Cel mai mare număr de şomeri este înregistrat la Răuceşti, unde figurează în evidenţe 369 şomeri, din care 159 femei, din care 40 indemnizaţi, la o populaţie stabilă de 5.226 locuitori (7,06% pondere în populaţia stabilă). În primele nouă luni ale anului, la nivelul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă din judeţ s-au înregistrat la intrări şomeri indemnizaţi doar 685 persoane, din care 287 absolvenţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în care s-au înregistrat intrarea a 673 de persoane, din care 290 absolvenţi.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Case improvizate într-o centrală termică şi un fost post de pază

Știre publicată în urmă cu

în data de

O razie a poliţiştilor locali din Piatra Neamţ, avînd ca „ţintă” cerşetorii” a dus la descoperirea a două locuinţe improvizate: una într-o centrală termică dezafectată şi una într-un fost post de pază. „Locatarii” au fost îndrumaţi către Centrul pentru persoane fără adăpost din Speranţa. „În data de 17.10.2019, între orele 06.00 – 22.00, polițiștii locali din cadrul Birourilor Ordine Publică 1 și 2 – Poliția Locală Piatra Neamț, împreună cu lucrători ai Direcției de Asistență Socială – Primăria Piatra Neamț, au organizat și desfășurat o acțiune specifică pe linia prevenirii și combaterii cerșetoriei și a faptelor antisociale. Cu această ocazie au fost aplicate 37 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 3.500 de lei. Doi minori, care apelau la mila publicului, au fost încredințați familiei, iar alte trei persoane, doi bărbați (C.C. – 51 de ani; M.O. – 30 de ani) și o femeie (M.Ț. – 35 de ani), depistați că își improvizaseră locuințe într-o centrală termică dezafectată de pe strada Grigore Ureche, respectiv în fostul post de pază de la Reconstrucția, au fost îndrumați către Centrul pentru persoane fără adăpost din cartierul Speranța”, au comunicat reprezentanţii Poliţiei Locale Piatra Neamţ.

Citește știrea

Trending