Contactează-ne

Actualitate

O întâlnire memorabilă cu scriitorul Mihail Şişkin

Știre publicată în urmă cu

în data de

Iubesc Hârtia! Acest logo, cu care mă mândresc şi eu alături de o serie de concitadini care s-au exprimat pe această temă în pagini de jurnale sau reviste, a devenit unul definitoriu pentru mine. Am ajuns, de când am auzit pronunţate aceste două cuvinte, să mă întreb dacă e adevărat.

Astfel că, logo-ul a fost pentru mine, înainte de a ajunge o certitudine, o întrebare. Iubesc Hârtia? Făcând apel la memorie, finalul materialului anterior, care conţinea o listă de lecturi personale, suna cam aşa: Cel mai iubit dintre pământeni (Marin Preda), Animale bolnave (Nicolae Breban), Un bărbat pe nume Ove (Fredrik Backman), Cronici de familie (Petru Dumitriu), Eminescu, poem cu poem (Alex Ştefănescu), Ivan Turbincă şi iapa troiană (D.R. Popescu), Biblia pentru furnici, Goarna lui Tuturuz (Ştefan Mitroi), Caractere atipice (Tom Hanks), Plăceri vinovate şi datorii împlinite (Dan C. Mihăilesscu), Istoria albinelor (Maja Lunde).

Şi încă… Acum pot să vă dezvălui următoarele mele lecturi: Scrisorar (Mihail Şîşkin), Luarea Ismailului (Mihail Şîşkin), Părul Venerei (Mihail Şîşkin), Paltonul cu gaică (Mihail Şîşkin). Motivarea o veţi descoperi în rândurile de mai jos.

FILIT, un festival de nivel european

Între 2 şi 6 octombrie anul trecut, la Iaşi a avut loc FILIT, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traduceri, aflat la ediţia a şaptea. În cadrul său, în fiecare seară la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri publicul a putut să se întâlnească cu scriitori importanţi din zilele noastre – María Dueñas, Richard Ford, Mihail Şîşkin şi Mathias Énard.

FILIT a debutat în anul 2013, fiind destinat în principal profesioniştilor din domeniul cărţii, atât din ţară, cât şi din străinătate. Scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali – cu toţii se află timp de câteva zile în centrul unor evenimente destinate publicului larg, dar şi specialiştilor din domeniu.

Ca să vă daţi seama cam cum e văzută această manifestare, e necesar să fac o scurtă spicuire din părerile invitaţilor celor şapte ediţii: cotidianul spaniol El Pais a declarat că FILIT „este deja, la prima sa ediţie, cel mai important festival literar din Europa de Est“, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung a apreciat că „un eveniment de asemenea anvergură şi de o asemenea croială europeană n-a mai existat vreodată în România“. Robert Şerban, organizatorul unui festival omolog la Timişoara, a declarat că FILIT e cel mai bun festival de gen din ţară, iar Mircea Cărtărescu s-a pronunţat: „FILIT e perfect comparabil cu oricare festival adresat traducătorilor din Europa“.

Mihail Şişkin, luptătorul antisistem

Personal, am ales să merg la ediţia curentă la întâlnirea cu cel mai bun scriitor rus de azi – Mihail Şîşkin. În decursul vremii, scriitorul cu pricina a câştigat cele mai importante trei premii ale literaturii care l-au dat pe Puşkin, Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Bulgakov, Akunin: Ruskii Booker, Naţionalnîi Bestseller, Bolşaia Kniga.

Surpriza mea a fost nu doar să cunosc un mare scriitor, ci să- mi dau seama că în faţa publicului venit din întreaga ţară stătea un om cu o personalitate extrem de puternică, cu un standard înalt de valori etice şi morale de la care nu e dispus să renunţe nici măcar când gândirea, ideile i-au fost în contradicţie chiar cu părinţii săi. Mai mult, Mihail Şişkin este personalitatea lumii culturale ruse care se opune pe faţă politicii duse de mulţi ani de zile de conducerea de la Moscova. Evident, din acest motiv el nu poate trăi în ţara sa, stabilindu-şi reşedinţa în Elveţia.

Pe parcursul celor două ore de discuţii, am înţeles că am în faţă un om mâhnit, măcinat sufleteşte de soarta poporului său, unul captiv nu atât fizic, cât mai ales moral. Mărturisea că a fost ultima dată în Rusia în 2014, pentru a primi un alt premiu literar (semn clar că este iubit şi apreciat de conaţionalii care-i citesc opera). S-a întors în Elveţia şi mai trist, pentru că şi-a dat seama, spune el, că situaţia în ţara sa era mai rea decât o percepuse de peste graniţe. Sfârşitul de săptămână petrecut la Iaşi mi-a revelat portretul unui revoluţionar.

Unul modern. Dacă pe vremuri, Che Guevara ducea un război de guerilă cu adversarii săi, astăzi, Mihail Şîşkin duce cu dictatura de la Moscova o luptă a ideilor. Arma sa e cuvântul. Scris şi vorbit. Nu ştiu dacă va da roade această luptă, chiar marele scriitor e sceptic în această privinţă, dar, aşa cum spunea chiar el, „important e ca lumea să ştie, să nu se tacă, să se vorbească atunci când lucrurile nu stau cum ar trebui“.

Cu Şîşkin despre traduceri şi carte tipărită versus carte electronică

În România au apărut trei romane de-ale sale – Scrisorar, Luarea Ismailului şi Părul Venerei – precum şi un volum de nuvele – Paltonul cu gaică. Toate acestea beneficiază de excelentele traduceri ale Antoanetei Olteanu.

Referindu-se la importanţa unui traducător potrivit pentru scrierile sale, Mihail Şîşkin a avut cuvinte frumoase la adresa celei care i-a tradus opera în România, susţinând că Antoaneta Olteanu, prin munca sa, este parte de acum din familia de suflet a scriitorului.

Exemplul opus dat de Şîşkin, al unei traduceri ratate, a fost despre cartea sa Scrisorar din Anglia. Pasaje din carte aveau trei forme diferite de traducere, nici una fiind măcar aproape de ceea ce voia să transmită autorul. „Ar fi ieşit, dacă se mergea pe linia asta,… trei cărţi diferite“, spune scriitorul. Până la urmă, Şîşkin a găsit şi în Insulă un traducător pe măsura operei sale.

Un alt subiect discutat pe scena Naţionalului ieşean a fost oponenţa dintre cartea tipărită şi cea electronică. Încă de la început, ca să fie clar, Mihail Şîşkin s-a plasat de partea cărţii clasice, cea cu foi pe care trebuie să le simţi sub degete atunci când citeşti şi când le întorci, una după alta. Dar, tehnica (bat-o vina!) avansează şi ne forţează pe toţi să o urmăm.

Chiar ea, tehnica nouă, l-a ajutat pe Mihai Şîşkin când, vrând să tipărească în străinătate romanul său Luarea Ismailului, într-o ţară în care nu se vorbea limba rusă, a intrat într-un impas. Concret, într-un capitol trebuiau trecute versurile unui cântec rusesc foarte la modă pe la mijlocul secolului trecut. Dacă în Rusia, simpla tipărire a versurilor era de ajuns pentru a se ajunge la efectul scontat (mizându-se pe popularitatea cântecului, odată lecturate versurile, în mintea cititorului ar fi răsunat şi cântecul), publicul străin nu putea ajunge să simtă efectul urmărit de scriitor.

În acest moment al impasului, însuşi Mihail Şîşkin, cel care nu iubeşte cartea electronică, a venit cu rezolvarea: sublinierea versurilor cu pricina şi introducerea unui link care să facă trimitere către platforma You tube, acolo unde cititorul de orice naţionalitate poate asculta cântecul. Folosind această metodă, la final, cartea tradusă în acea limbă nu a mai fost editată în formă tipărită, ci în formă electronică. S-au discutat mai multe aspecte ce ţin de viaţa unui scriitor. Despre ele, poate cu o altă ocazie.

Mihail Şişkin, biografie pe scurt

S-a născut în 1961 la Moscova şi a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat din capitala Rusiei. După absolvire, a lucrat trei ani pentru o revistă de tineret şi cinci ani ca profesor de germană şi engleză.

Debutul său literar a avut loc în revista Znamia în anul 1993, iar în 1995 s-a mutat în Elveţia, unde a avut ocazia să lucreze ca interpret-traducător şi ca profesor. A experimentat şi funcţia colaborator permanent al publicaţiei Neue Zürcher Zeitung.

În afara premiilor naţionale amintite la început, a fost recompensat şi cu prestigioase premii internaţionale: Premiul Cantonului Zürich (în 2000), Prix Du Meilleur Livre Étranger – secţiunea eseu (în 2005), Premiul Grinzane Cavour (în 2007), Premiul internaţional pentru literatură Haus der Kulturen der Weltîn (2011). Trei dintre romanele lui Şişkin au fost dramatizate şi puse în scenă: Părul Venerei la Atelierul Piotr Fomenko, Luarea Ismailului la Teatrul MOST, iar Scrisorar la Teatrul de Artă Cehov din Moscova, în regia Marinei Brusnikina.

Cu certitudine: IUBESC HARTIA!

Pe drumul de întoarecere de la Iaşi, gândindu-mă la experienţa întâlnirii cu Şîşkin, precum şi la întrebarea care mă bântuie de ceva vreme, mi-am dat seama că, dacă am achiziţionat patru cărţi ale unui scriitor, dacă inima mi-a dat ghes să bat drumul capitalei culturale a Moldovei ca să-l cunosc, dacă abia aştept o nouă traducere a Antoanetei Olteanu din opera Maestrului, atunci e musai şi datorită faptului că IUBESC HARTIA! şi o preţuiesc cu fiecare pagină de ziar, revistă, carte pe care o citesc şi de care ajung să-mi bucur sufletul.

Valentin ANDREI, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Mesaj de condoleanţe pentru o poliţistă decedată la doar 39 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Neamţ a transmis un mesaj de comdoleanţe pentru o poliţistă care a plecat la cele veşnice la vârsta de doar 39 de ani:

“Inspectoratul de Poliție Județean Neamț deplânge stingerea fulgerătoare din viață, la doar 39 de ani, a colegei noastre, agent șef adjunct de poliție Checheriță Harabagiu Claudia Clara din cadrul Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț care, la data de 3 aprilie 2020, a trecut în neființă.

 

Pe această cale aducem un ultim omagiu celei care a fost o bună colegă, iar trecerea sa în neființă reprezintă o mare pierdere pentru colectivul din care făcea parte și lasă în inimile noastre sentimente de mare tristețe și regrete.

 

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și exprimăm profunda compasiune pentru pierderea suferită.

 

Dumnezeu să o odihnească în pace!”.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Bărbat mort în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Corpul neînsufleţit al unui bărbat a fost găsit de pompierii nemţeni într-o locuinţă cuprinsă de flăcări, vineri seara, 3 aprilie, în localitatea Vădurele, comuna Cîndeşti.

“Prin apel la 112, în jurul orei 21.25, pompierii au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la o locuință în localitatea Vădurele, comuna Cîndești. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri  cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

La sosirea primului echipaj (redirecționat de la Borlești, unde încheiase o misiune de stingere a unui incendiu de vegetație uscată) incendiul se manifesta generalizat”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ, în momentul declanşării intervenţiei. Cîteva zeci de minute mai tîrziu a fost anunţat faptul că incendiul a fost localizat, iar în locuinţă a fost găsită o persoană decedată.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Prefectul de Neamţ îl acuză pe preşedintele CJ că vrea să dea un “tun financiar” de milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Arsene îşi doreşte o şedinţă de îndată pentru a aloca fonduri pentru un spital mobil COVID-19 ■ valoarea proiectului ar fi de 17,6 milioane de euro ■ prefectul de Neamţ afirmă că un astfel de spital ar costa doar 10,2 milioane de euro ■ “diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene?”, întreabă George Lazăr ■

Acuze grave formulate de prefectul de Neamţ, George Lazăr, la adresa preşedintelui CJ Neamţ Ionel Arsene. Cel din urmă a anunţat că îşi doreşte convocarea unei şedinţe de CJ în care să fie alocate fonduri pentru construirea în regim de urgenţă a unui Spital Mobil Covid-19, care să deservească populaţia din judeţele Neamţ, Iaşi şi Bacău.

“Voi convoca de îndată o ședință a Consiliului Județean Neamț, pentru a aloca fondurile necesare construirii în regim de urgență, a Spitalului Mobil COVID-19, care va deservi populația din județele Neamț, Iași și Bacău.

Spitalul va avea o capacitate de 250 de paturi și va avea o structură modulară. Va fi instalat în circa trei săptămâni, astfel încât la momentul atingerii vârfului epidemic, unitatea să fie operațională.

Cele trei județe vor asigura personalul medical și toate costurile și logistica necesare operaționalizării spitalului.

Valoarea totală a acestui proiect este de 17,6 milioane de euro și se realizează în cadrul Asociației Intercomunitare Euronest.

Această unitate vine ca o soluție pentru a crește capacitatea de absorbție și de reacție a sistemului medical dar și de a ține sub control strict aria de răspândire a virusului”, a publicat Ionel Arsene pe pagina sa de Facebook.

Replica lui George Lazăr a venit puţin mai tîrziu sub forma unui atac extrem de dur. “Văd că m-aţi ascultat domnule preşedinte Arsene, v-aţi conformat în decizia de a schimba managerul Spitalului Judeţean Neamţ. Oricum rămîne o mare realizare pentru dumneavoastră, dar şi dezamăgire pentru judeţul Neamţ, să schimbaţi directorii de la Spitalul Judeţean la două săptămîni, pe bandă rulantă, după ce tot dumneavoastră îi anunţati, îi instalaţi şi vă lăudaţi cu competenţele lor.

De data asta vă cer să ascultaţi din nou şi să nu greşiţi în acţiunile dumneavoastră, pentru că e mare păcat să risipiţi banii publici ai nemţenilor, pentru că nu sînt ai dumneavoastră de acasă. Vreţi cu orice preţ să daţi un tun financiar de aproximativ 17,6 milioane de euro şi asta nu e bine domnule Arsene. Se pare că atunci cînd vine vorba de bani, dumneavoastră nu mai ţineţi cont de nimic, nici de starea de urgenţă, nici de sănătatea publică a cetăţenilor şi nici de cheltuirea responsabilă a banului public.

Vreţi să faceţi un spital modular cu 17,6 milioane de euro în condiţiile în care acest spital costă doar 10,2 milioane de euro. Întreb şi întreabă foarte mulţi cetăţeni, diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene? Şi vă ataşăm şi oferte de preţ ca să fie pe înţelesul oricui.. Vă cer să nu risipiţi banii comunităţii pe invenţii financiare ale dumneavoastră şi cel mai bine, dacă tot vreţi să investiţi în sănătate, faceţi acest efort financiar pentru Spitalul Neamţ – pentru dotări cu aparatură medicală, echipamente de protecţie, sisteme de ventilaţie mecanică şi alte dispozitive care lipsesc şi sînt de maximă necesitate. Nu vă ocupaţi în această perioadă de artificii financiare, fiţi eficient în cheltuirea banului public”, scrie, tot pe Facebook, prefectul de Neamţ.

Nu ştim cine are dreptate şi nici nu e datoria noastră de jurnalişti să dăm dreptate unuia sau altuia. Un lucru e cert: de spitale avem nevoie acum mai mult decît oricînd, însă ar trebui ca instituţiile statului să vegheze foarte atent la cheltuielile care se fac în această perioadă sub “umbrela” stării de urgenţă. Aşteptăm şi o eventuală replică a preşedintelui CJ Neamţ, dar mai ales aşteptăm o poziţie clară a instituţiilor care ne pot spune dacă se pregăteşte sau nu un tun financiar.

Citește știrea

Trending