Contactează-ne

Actualitate

O fi sau n-o fi… sclavie?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Recent, pe un post TV cu ştaif, un redactor doct şi bine informat îi făcea de-a dreptul idioţi pe cei care îi taxau de sclavi pe muncitorii noştri agricoli care îşi câştigă pâinea peste graniţile scumpei noastre patrii.

Ne-a spus-o pe faţă, cu mânie aproape proletară, fără mască: „Da, sunteţi nişte idioţi!“. Am încremenit. Mi-am tras repede combinezonul de idiot, că nu aveam covizi prin preajmă, şi i-am dat dreptate. Cum îndrăzneam, şi eu şi alţii ca nine, să aruncăm cu noroi în cei care vor să muncească pentru copii şi familie, când sunt plătiţi regeşte şi pot să trimită bani în ţară (40 de miliarde de euro în ultimii zece ani, preciza redactorul) şi câte şi mai câte?

Domnul redactor apela şi la puţină istorie şi conferea o adiere de firesc fenomenului, amintind că după Primul Război Mondial acelaşi lucru îl făceau italienii care veneau şi munceau aici, fiindcă la noi era mai bine decât la ei. Îmi permit să-i completez informaţiile şi să-i spun că nu doar italieni, ci şi franţuji, şi greci, turci şi armeni, ruşi şi lipoveni, tătari şi sârbi şi mulţi alţii au venit şi au rămas pentru totdeauna în România. De nemţi ce să mai spunem, care au avut până în 1940 un cartier întreg în Brăila („Jakobsonstal“). Şi asta pentru noi îi primeam, îi tratam omeneşte şi puteau trăîi după voie. Fiindcă la vremea aceea erau altfel de liberali.

Numai că stimabilul redactor, ori era în solda cuiva (deşi nu se prea potrivea cu orientările postului), ori nu cunoştea sau se făcea că nu cunoaşte semnificaţia noţiunii de sclav. Pur şi simplu. Findcă oamenii devin sclavi, nu fiindcă nişte idioţi îi gratulează cu asemenea vorbă, nu de ocară, ci de compătimire, ci pentru că cei care la care ajung să muncească, în afara ţării, îi transformă în sclavi. Obligaţi să muncească 7 zile din 7, 10-12 ore pe zi, în frig, fără hrană şi condiţii de cazare şi igienă minimale, cum se întâmplă pe sparanghelia doamnei Merkel sau pe câmpurile roditoare ale statelor de rang înalt ale Uniunii Europene, ai căror cetăţeni nu se pretează la asemenea munci înjositoare.

Există în toată povestea asta a sparanghelului (şi a altor culturi) o nuanţă de ipocrizie şi şmecherie publică de joasă speţă: de ce fermierii germani (şi ceilalţi ca ei) cultivă planta asta dacă ştiu că nu au forţă de muncă s-o şi recolteze? De ce? Simplu de răspuns: fiindcă le este mult mai uşor să bată din palme şi să aibă la picioare o masă de sclavi din Est.

Nu ştia domnul redactor că actele de identitate ale acestor sclavi sunt luate imediat după sosire şi se păstrează la argaţii tocmiţi de patron, ca nu cumva să poată părăsi plantaţia? Din calitatea de idiot în care mă aflu, ştiu că, excepţie făcând instituţiile bine determinate, nimeni nu are dreptul, sub aspră pedeapsă, să reţină documentele de identitate ale cuiva.

Într-un cuvânt, muncitorii noştri agricoli devin sclavi fiindcă sunt ademeniţi cu câştiguri bune, cad în capcana promisiunilor şi sunt traşi pe sfoară, păcăliţi sub toate aspectele: condiţii de muncă, de trai şi, mai ales, de plată.

Ce bine i-ar fi stat domnului redactor să urce într-o maşină, cu însemnele postului TV pe parbriz, cu mască pe figură şi cu declaraţia completată şi să ajungă la locul faptelor, să tragă un documentar ca la mama lui. Sau măcar să stea de vorbă, face to face, cu câţiva dintre aceşti cetăţeni de rangul şapte, umiliţi şi trataţi ca fiinţe inferioare, pe câmpurile roditoare ale unor state ale Uniunii Europene. Şi atunci putea să vorbească de adevăraţii sclavi ai secolului XXI şi să departajeze idioţii veritabili de cei ocazionali.

Oare de ce n-a pus pe tapet onorabilul obligativitatea preşedintelui, a statului, guvernului şi parlamentului de a-şi apăra cetăţenii, implicându-se direct în această problemă repetitivă? O tocăm mărunt, de ani şi ani de zile, şi în presa noastră şi în cea germană (care se vrea obiectivă doar din vârful buzelor), fără ca nimic, absolut nimic, să se schimbe. Nimic n-ar fi mai normal ca statul să se implice, cu acorduri şi contracte ferme, între ţări, cu clauze bine stipulate, menite să descurajeze orice abatere de la statutul de muncitor agricol. Nu toţi aceşti oficiali, care nu mai pun geană peste geană de binele cetăţenilor lor, adevăraţii responsabili de umilinţele la care sunt supuşi semenii noştri, preferă să dea mână liberă unor şmecheraşi deştepţi care se îmbogăţesc din exploatarea amărâţilor din Est, sub slogane perimate şi false, gen piaţă liberă, libertate de acţiune şi de deplasare etc., etc. ?

Nu ne-a asigurat preşedintele că trăim într-o ţară liberă? Nici COVID-ul nu mişcă-n front. A dat pe dinafară la ideile totalitariste şi aberaţii naziste din proiectul „Vacanţa Mare“, dar plecările ilegale din Cluj şi Sibiu către Germania, cu încălcarea gravă a ordonanţelor militare, în plină pandemie nu l-au deranjat. Ori, atributul de „militar“ acordat unui document, îl face infailibil. Cu milităria nu te joci, abaterile de la prevederile ei intră sub incidenţa tribunalului militar, adică a curţii marţiale.

Credeţi cumva că faptele de la Cluj. Sibiu şi din alte părţi au fost accidente? Că au fost sistate? Nici vorbă. Domnul premier a mârâit ceva că directorul aeroportului din Cluj ar trebui schimbat dar s-a potolit repede, fiindcă de respectivul nu se poat eatinge nimeni, ba s-a dat undă verde străinilor să vină cu avioanele (culmea, în timpul nopţii!) şi cu autocarele lor speciale şi să iau muncitori din ţară. În vreme de transportatorii noştri, lăsaţi de izbelişte, sunt blocaţi la trecerea frontierelor, protestând în zadar.

Altfel vorbind, pe niciunul dintre diriguitorii noştri nu-l deranjează standardele duble şi dubla măsură instaurate şi practicate cu sârg de Uniunea Europeană şi care ne sunt aplicate. Dimpotrivă, le acceptă cu mâna la chipiu.

Dacă n-aş şti că dau apă la moară moraliştilor şi lătrătorilor de ocazie, aş spune că pandemia asta are şi o parte pozitivă. Lumea pare că s-a trezit şi a realizat că ne deplasăm într-o direcţie greşită şi că a venit momentul s-o schimbăm. Din temelii, de la zero. Cea mai vehiculată idee a ultimelor luni a fost că „lumea nu va ma fi ca până acum“.

Din păcate, sunt semne mai mult decât vizibile că noi nu digerăm asemenea farafastâcuri şi o luăm de la început: ne pleacă muncitorii, noi aducem oameni din Sri-Lanka, vor pleca şi găştile de interlopi, Schengenul e neclintit (aţi mai auzit ceva despre această chestiune capitală?) , aranjamentele din umbră sunt la ordinea zilei şi căpătuiesc o camarilă zi de zi mai potentă şi mai activă, discrepanţele dintre diverşi cetăţeni se accentuează, n-avem efectiv per ce spă punem mâna, nivelul de trai este prăbuşit, trăim din ce în ce mai prost, pe bază de import, ne întrebăm (retoric) dacă statul paralel există, în vreme ce rezervele statului sunt pe terminate şi aşteptăm, ce altceva decât foametea care va să vină, amin.

Şi nu facem nimic, absolut nimic cu cap, cu logică şi cu eficienţă. Politically… no matter!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Fostul primar de Roman, director la Spitalul Judeţean

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ “Știu să fac administrație, în sensul că pot să le confer celor din jurul meu condițiile optime pentru a avea siguranța că își pot face treaba cum pot ei mai bine”, spune Lucian Micu

Lucian Micu, fost primar de Roman, este noul manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Anunţul a fost făcut chiar de cel în cauză pe pagina sa de Facebook. El îi ia locul managerului demisionar Silviu Verzea. Acesta a decis să părăsească postul după ce presa locală a difuzat filmări şi poze în care se vede cum bătrâni erau ţinuţi cu orele în curtea spitalului, sub cerul liber. Revenind la noul manager acesta anunţă pe pagina de socializare:

“E un nou început în viața mea, unul în care îmi propun să pun și mai mult suflet, și mai multă muncă, și mai mult timp decât am făcut până acum, evident, dacă asta este posibil. Cei care mă cunosc știu sigur că nu îmi place să stau degeaba și nici să nu iau lucrurile de-a gata!

De astăzi, am preluat funcția de manager la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț. Știu să fac administrație, în sensul că pot să le confer celor din jurul meu condițiile optime pentru a avea siguranța că își pot face treaba cum pot ei mai bine. Acesta este primordialul meu scop. Iar acestui scop i se alătură cel care îmi aduce o provocare în plus – construirea unui nou spital – cel de la Gârcina, din fonduri europene, direct de la Bruxelles. Am atras fonduri europene când eram primar și am trecut prin mai multe guvernări, dar cu un proiect fezabil pentru județul Neamț și fără coloratură politică sunt sigur că pot face din această dorință o realizare extrem de necesară pentru toți nemțenii și nu numai.

Nu este cel mai favorabil moment pentru a accepta să fiu lider în sistemul sanitar, știu asta, dar am încredere în echipa medicală de la SJU că face ceea ce poate și știe mai bine ca pacienții din unitatea medicală să se facă bine! Acesta este scopul lor și nu am nici cea mai mică îndoială că se preocupă pentru a-l duce la bun final. La fel voi face și eu, ca preocuparea mea principală – de a administra foarte bine acest spital – să fie una care să răspundă celor mai multor solicitări atât venite de la pacienți, cât și de la echipa medicală.

Sunt onorat să recunosc că primele întrevederi cu cei care mi-au devenit colegi au fost de bun augur. Am reușit deja să aflu o multitudine de lucruri pe care le voi folosi pentru bunul mers al instituției. Le mulțumesc tuturor celor care au înțeles că și eu, la fel ca și ei, vrem să ne fie bine!

Printr-o bună comunicare, cu multă deschidere și transparență totală, vom reuși să trecem peste barierele ”impuse de societate” și să ne aducem aminte că, cel mai important, este să avem grijă de binele celui din jur!

Să auzim numai de bine!“

Rămâne însă întrebarea: ce îl recomandă pe Lucian Micu să fie managerul celei mai mari unităţi sanitare din judeţ şi nu era mult mai normal ca în această perioadă de criză managementul SJN să fie asigurat de un profesionist în domeniul medical? Se pare însă că factorul politic a decis altfel, neţinând cont că, la debutul pandemiei, când a fost numit un alt manager provenit din mediul politic, Toader Mocanu, spitalul a fost la un pas de a deveni un focar major de COVID-19, după modelul “dezastrului” de la Suceava.

Revenind la Micu, în debutul campaniei pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020, acesta s-a făcut „remarcat“ prin aceea că a sărit din barca PNL în cea a PSD, în speranţa că va mai prinde o candidatură la Primăria Roman, însă „visul“ său a fost spulberat de o instanţă de judecată pe motiv de incompatibilitate.

Citește știrea

Actualitate

Sînt libere 458 de job-uri prin Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cererea de personal a mai crescut pe final de Brumărel ■ chiar şi aşa, licenţiaţii nu prea au căutare ■

Anul pandemic 2020 a redus drastic angajările, ba chiar şi unii din cei care aveau loc de muncă s-au trezit că nu mai au unde merge la serviciu. De la izbucnirea crizei sanitare, cam în fiecare săptămînă erau în judeţ vreo 300 de locuri de muncă disponibile.

Cererea de personal a crescut sensibil în a doua parte a lunii octombrie, iar la acest moment angajatorii din cele mai diverse domenii de activitate anunţă că au de lucru pentru un număr total de 458 de persoane. În continuare, zona Roman rămîne fruntaşă la atragerea de noi salariaţi, acolo fiind declarate ca fiind vacante 174 de job-uri, în timp ce în Piatra Neamţ şi comunele limitrofe ar putea găsi un serviciu vreo 168 de nemţeni.

Şi la Tîrgu Neamţ este ceva mai mare nevoie de personal şi piaţa muncii oferă 116 job-uri. De menţionat este faptul că la fel ca în perioadele anterioare personalul de înaltă calificare nu prea are căutare, iar cea mai mare parte dintre posturile disponibile nu sînt pentru cei care au absolvit o facultate. Defalcat, şi în zona Piatra Neamţ licenţiaţii nu au şanse mari de angajare, iar mediul de afaceri caută un inginer mecanic şi un contabil.

Pentru cei cu studii medii cele mai multe oportunităţi de angajare sînt în ocupaţia de agent de vînzări unde sînt disponibile 10 locuri de muncă, se mai recrutează 10 lucrători comerciali, 14 manipulanţi mărfuri, precum şi 48 de muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii, dar ar fi nevoie şi de 18 operatori prelucrare mase plastice. În restul ocupaţiilor este mai puţin de lucru, relaţii suplimentare putînd fi obţinute de la Agenţa locală pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ de pe strada Mihai Eminescu din reşedinţa de judeţ.

Nici în zona Roman angajatorii nu prea se dau în vînt după personal de înaltă calificare. Este liber un loc pentru un economist şi nu se acoperă de luni bune de zile un post de inginer electric cu curs de sănătătatea şi securitatea în muncă. Pentru ceilalţi piaţa oferă cel mai mult de lucru în industria uşoară unde este nevoie de 20 operatori confecţii şi 24 de confecţioneri – asamblori articole textile.

52 de locuri de muncă sînt pentru muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii. Mai puţine oportunităţi de angajare sînt pentru cei care pot presta în ocupaţii cum ar fi tîmplar universal, vînzător, tapiţer, lucrător comercial, maistru electric sau mecanic auto. La Tîrgu Neamţ nu sînt candidaţi interesaţi pentru două locuri de muncă ce necesită studii superioare şi se caută fără folos un inginer zootehnist şi un medic veterinar.

35 de posturi sînt în ocupaţia de confecţioner textile, iar cîte 5 sînt pentru cei care pot presta ca şi asistent medical generalist, barman- ospătar, drujbist, vălţar sau vulcanizator, în restul ocupaţiilor fiind mai puţine strigări.

Citește știrea

Actualitate

Salvat din ştreang şi fugar în pădure

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vîrstă de 46 de ani, din localitatea Grinţieş, a trecuit razant pe lîngă moarte, fiind salvat din ştreang în ultima clipă. Apoi, din nu se ştie ce motiv, omul a fugit în pădure, iar pentru că familia nu a mai dat de urma lui, au fost alertate forţele de ordine.

A fost căutat toată noaptea şi, în zori, s-a întors singur acasă. Întîmplarea neverosimilă a avut loc în seara de 26 octombrie 2020, cînd apăsat de grijile vieţii cotidiene şi cine ştie ce mai avea pe suflet, bărbatul de 46 de ani, din Grinţieş, a mers într-o anexă a gospodăriei şi şi-a pus ştreangul de gît. Într-un moment de inspiraţie, soţia a vrut să dea de el şi cum soţul nu-i răspundea, l-a căutat.

L-a găsit în anexă, în ştreang, a tăiat rapid funia de care spînzura bărbatul şi prin apel la numărul unic de urgenţă 112 a cerut ajutorul medicilor de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Neamţ.

Numai că nu acesta a fost sfîrşitul întîmplării. În momentul în care echipajul de pe ambulanţă a ajuns la locul indicat de apelant, bărbatul a fugit prin spatele locuinţei, în pădurea din apropierea casei. Pentru găsirea lui au fost alertate numeroase forţe de ordine şi au participat la căutare militari de la IPJ Neamţ, ISU Neamţ, Jandarmerie şi Salvamont. A fost folosit şi un cîine de urmă, dar fără folos, pentru că peste noapte omul nu a fost găsit. Totul s-a terminat cu bine pentru că localnicul din Grinţieş a revenit la domiciliu în zorii zilei de ieri, 27 octombrie 2020.

Citește știrea

Trending