Contactează-ne

Actualitate

Nu sînt bani! De asta suferă Justiţia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ instanţele nemţene au încheiat anul financiar 2017 cu datorii la furnizori de 118.001 lei ■ mijloacele IT sînt vechi şi mari consumatoare de resurse financiare pentru consumabile ■ în ceea ce priveşte alte dotări, în bilanţul activităţii Tribunalului Neamţ se arată că: „Mobilierul nu scîrţie, ci se dezintegrează, pur şi simplu“ ■

Bilanţul activităţii Tribunalului Neamţ, publicat recent pe portal.just.ro, relevă faptul că, pe fondul unei subfinanţări cronice, la sfîrşitul lui 2017, instanţele nemţene au înregistrat datorii către furnizori în valoare de 118.001 lei, dar şi faptul că activitatea este îngreunată de lipsa echipamentelor IT şi de mobilierul absolut inadecvat. Documentul amintit prezintă opiniei publice o realitate de necontestat şi anume aceea legată de faptul că, dincolo de aparenţa unei salarizări peste medie, justiţia nemţeană, la fel ca şi celelalte din ţară, este subfinanţată, lucru care duce la îngreunarea muncii tuturor categoriilor de personal, copleşite de numărul dosarelor, pe fondul unei lipse acute de personal şi de echipamente absolut necesare. În bilanţul cu pricina se vorbeşte cu subiect şi predicat despre toate aceste neajunsuri. „Se constată că este imperios necesară înlocuirea echipamentelor IT, constînd, în special, în staţie de lucru cu monitor, imprimante multifuncţionale şi servere, care sînt uzate moral şi fizic, în condiţiile în care dotarea instanţelor cu tehnică informatică a intervenit la nivelul anilor 2006-2007, iar, ulterior, echipamentele perimate nu au fost de natură decît să înlăture numai situaţiile de urgenţă“, se arată în documentul citat. Magistraţii nemţeni solicită achiziţionarea de echipament performant, pentru a se asigura scanarea rapidă a documentelor din dosare. Aceştia mai atrag atenţia că se impune, pentru buna desfăşurare a activităţii instanţelor arondate, eficientizarea activităţii de comunicare a actelor de procedură şi transmiterea acestora în format electronic. Se menţionează faptul că la începutul lunii ianuarie 2018 au fost achiziţionate şapte kit-uri în valoare de 1.000 lei, urmînd a se încheia protocoale de colaborare cu instituţii externe, abilitate în a presta astfel de servicii. Cît despre mobilierul vechi şi inadecvat desfăşurării unui act de justiţie civilizat, la nivel de stat membru al Uniunii Europene, afirmaţiile raportului dezvăluie un strigăt de neputinţă în faţa unei realităţi de necontestat: „Mobilierul nu scîrţie, ci se dezintegrează, pur şi simplu“.

Ce ar mai trebui

Documentul amintit mai atrage atenţia factorilor responsabili cu finanţarea Justiţiei, că se impune dotarea, în regim de urgenţă, a Judecătoriei Bicaz şi a celei de la Tîrgu Neamţ şi, parţial, a Judecătoriilor din Piatra Neamţ şi Roman, instanţe la care în ultimii zece ani s-au mai făcut cîteva alocări bugetare pentru reparaţii şi dotări. Materialul atrage atenţia asupra faptului că în 2017 alocările bugetate nu au putut acoperi decît parţial nevoile reale ale instanţelor. Acestea au nevoie şi de maşini dotate cu GPS, care să deservească nevoile judecătoriilor şi tribunalului, instanţe care deservesc o populaţie de 575.353 de justiţiabili. Au fost propuse şi măsuri de eficientizare. „Se constată că, pentru a putea fi realizată o activitate eficientă şi un management corespunzător, este necesară stabilirea unei scheme de personal, din punct de vedere cantitativ şi structural, care să facă posibilă îndeplinirea cu eficienţă maximă a tuturor atribuţiilor; realizarea unei specializări efective a judecătorilor, care să nu mai fie de natură a da naştere la dubla sau tripla specializare existentă în prezent, în condiţiile unei dinamici legislative mereu în creştere; asigurarea unui buget al instanţei, care să facă posibilă acoperirea tuturor cheltuielilor materiale necesare unei bune desfăşurări a activităţii, alocarea de sume corespunzătoare la capitolul active nefinanciare, pentru evitarea prelungirii duratei iniţial contractate de patru ani, în vederea edificării Palatului de Justiţie Neamţ, cît şi pentru întocmirea proiectului în vederea realizării sediului Judecătoriei Tîrgu Neamţ; asigurarea de pîrghii pentru ordonatorul terţiar de credite de a putea să motiveze personalul prin acordarea de premii/stimulente corespunzătoare activităţii desfăşurate; crearea unei normări a muncii, pentru personalul auxiliar de specialitate, care să aibă în vedere îndeplinirea tuturor atribuţiilor ce revin acestei categorii de personal, prin legi şi regulamente, în timpul programului zilnic de lucru de 8 ore“, conform bilanţului activităţii Tribunalului Neamţ pentru anul trecut.

Palatul de justiţie…

Cît priveşte noul Palat al justiţiei de la Piatra Neamţ, ce s-a vrut o investiţie de 25 de milioane de euro şi care ar fi trebuit să aducă sub acelaşi acoperiş instanţele din reşedinţa de judeţ, el este acum un proiect de domeniul trecutului, lucrările sînt sistate deoarece nu au mai fost alocate fonduri şi ce s-a realizat înghite bani de conservare şi pază. În anul 2011 a avut loc licitaţia şi s-a semnat contractul de executare a lucrărilor. Ele au fost demarate, apoi sistate şi urmează ca şantierul să fie predat Companiei Naţionale de Investiţii. Aşa rezultă din bilanţul Tribunalului Neamţ pe 2017. „Creşterea de valoare în sumă de 271.440 lei, la active în curs de execuţie, reprezintă contravaloarea lucrărilor de conservare la Palatul de Justiţie Neamţ, executate de către Victor Construct în decembrie 2016 şi achitate în martie şi aprilie 2017, în sumă de 167.580,01 lei, contravaloarea expertizei tehnice efectuate de domnul expert tehnic structurist autorizat MDRAP – Murariu Virgil, în vederea expertizării fisurilor din planşeele de beton de la obiectivul de investiţie Palatul de Justiţie Neamţ, în sumă de 5.000 lei, contravaloarea contractului de servicii de cadastru şi intabulare imobil şi teren (obiectivul de investiţie Palatul de Justiţie Neamţ), în valoare de 1.900 lei, contravaloarea serviciilor de proiectare – urmărirea execuţiei de către Proiect Botoşani, în valoare de 9483,65 lei, precum şi contravaloarea lucrărilor de repunere în siguranţă a lucrărilor deja executate la acelaşi obiectiv de investiţie, motivat de faptul că lucrările de conservare executate de către Victor Construct au avut la bază o soluţie care s-a dovedit ineficientă, în valoare de 87.476 lei“, conform raportului. Practic, în 2017 la acest obiectiv au avut loc doar lucrări de punere în siguranţă a lucrărilor deja executate şi efectuarea unor lucrări de conservare a construcţiei. Iar pentru paza obiectivului a fost încheiat un contract cu o firmă specializată în valoare de 17.809,21 lei lunar. Despre acest aspect iată ce ne-a declarat ex-secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, avocatul Alin Antochi: „La Piatra Neamţ există o problemă cu fondurile blocate la clădirea Palatului de Justiţie. Cu ani în urmă, pentru că firma blocase lucrările şi le conservase, am întrunit o comisie la nivelul ministerului şi s-a găsit o soluţie de reluare a investiţiei. Din păcate, am auzit că acum au fost din nou sistate aceste lucrări, tot din lipsă de fonduri. Cert este că se impun investiţii în infrastructura tuturor instanţelor din ţară, pentru a ne înscrie într-o stare, cît de cît, de normalitate“.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. alecu

    25 februarie 2018 at 8:13 PM

    Dar ce chirie se plateste pt sediul unde functioneaza in prezent Judecatoria Piatra Neamt ? Cui apartine imobilul si a reusit sa-l inchirieze atat de avantajos pt instanta pietreana? Despre aceste aspecte nu se spune nimic ! Nuuuu ……. pt ca sunt cardasii care se suporta din banii publici, adica ai nostri si ne plangem amar ca nu sunt finantari pt instante ! Straduiti- va sa folositi eficient banii alocati, nu sa-i oferiti smecherilor imobiliari care nu ar fi putut inchiria acel spatiu imens in conditiile obtinute, imobil construit cu fonduri tot atat de dubioase ca si inchirierea. Ar fi interesant sa se cunoasca ”toate tainele acestor afaceri de succes ” . Succes tuturor, dar si presei care ar trebui sa fie mai insistenta si atenta la astfel de probleme pagubitoare pt natie !

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Iarmaroc şi o invitaţie la fapte bune, sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în parcul de lîngă Casa Culturii se desfăşoară Iarmarocul de toamnă, avînd în program şi un tîrg de produse şi spectacole ale artiştilor locali ■ Direcţia de Asistenţă Socială Tîrgu Neamţ invită participanţii să doneze diferite lucruri pentru persoanele nevoiaşe ■

Locuitorii din zona Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi în acest week-end la ediţia anuală a Iarmarocului de toamnă, ce se va desfăşura în parcul din vecinătatea Casei Culturii. Pe lîngă tîrgul de produse tradiţionale, programul include momente artistice ce vor fi prezentate de artiştii locali. Profitînd de acest eveniment, Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ va organiza în aceeaşi perioadă o campanie caritabilă intitulată Iarmaroc de fapte bune. Cetăţenii sînt invitaţi să participe la o colectă de produse în beneficiul persoanelor nevoiaşe. „Iarmaroc de fapte bune este o campanie caritabilă iniţiată de Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ în parteneriat cu Primăria oraşului Tîrgu Neamţ, ce se desfăşoară în perioada 18-20 octombrie 2019 în cadrul Iarmarocului de toamnă. Vă aşteptăm la standul din Parcul Casei de Cultură, vineri, sîmbătă şi duminică, în intervalul orar 13.00-17.00, unde puteţi dona diverse lucruri, de la îmbrăcăminte, încălţăminte pînă la jucării şi alimente. La finalul campaniei, toate donaţiile vor ajunge la familiile nevoiaşe de pe raza oraşului Tîrgu Neamţ“, se menţionează într-un anunţ al Direcţiei de Asistenţă Socială. Organizarea Iarmarocului de toamnă vine să completeze paleta manifestărilor anuale organizate în oraşul de sub Cetate. Geanina Fedeleş, city-managerul oraşului, afirma cu ceva vreme în urmă: „Ne dorim să reinventăm iarmarocul lui Creangă, să se bucure şi vizitatorii şi să punem în valoare talentele locale pentru momentele artistice. Încercăm fixarea unui calendar stabil al evenimentelor din oraşul nostru şi avem deja cîteva evenimente mari intrate deja în tradiţie, cum ar fi Festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou, din 2 ianuarie, Festivalul medieval, Zilele Oraşului, Iarmarocul de toamnă, Zilele Ion Creangă şi Revelionul, în centru. Un calendar stabil este important pentru agrementul local, pentru vizitatori, pentru o vizibilitate mai bună pe plan naţional a zonei. Deja am demonstrat că putem pune în valoare hotelierii locali, prin Festivalul Ceaunul Fermecat, ce oferă o promovare a zonei din punct de vedere culinar. Ne-am îndreptat atenţia şi spre meşterii populari şi producătorii locali pe care vrem să-i adunăm laolaltă, la iarmarocul de toamnă“. Şi pentru ca locaţia aleasă pentru desfăşurarea evenimentului să aibă un aspect corespunzător, tîrgnemţenii sînt invitaţi să participe la decorare. Organizatorii îi aşteaptă pe cei interesaţi să aducă în parc felinare sculptate în dovleci.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Au fost mai multe slujbe decît absolvenţi, la tîrg

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la bursa locurilor de muncă, 77 de angajatori au oferit 874 de slujbe ■ s-au prezentat nici 500 de doritori ■ doar 28 au fost angajaţi, 175 fiind selectaţi în vederea încadrării ■ în Neamţ, în evidenţe figurează 7.577 şomeri la o populaţie activă civilă de 181.400 de persoane ■

La Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, acţiune care a avut loc ieri, au fost mai multe posturi vacante decît amatori de-un job. Astfel, 494 de participanţi din tot judeţul s-au „bătut“ pe 874 de slujbe, iar la final au fost angajate numai 28 de persoane, iar alte 175 au fost selectate în vederea încadrării. Au venit cu cerere de personal 77 de agenti economici, 33 la Piatra Neamt, 34 la Roman şi 10 la Tîrgu Neamt), care au oferit 874 locuri de muncă. Principalele ramuri de activitate unde erau disponibile slujbe au fost în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, servicii (în meserii de vînzător, ospătar, barman, patiser, bucătar, şofer), asigurări, construcţii, industria mobilei şi industria fabricării lacurilor şi vopselelor. Cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în municipiul Piatra Neamţ (422), urmat fiind de Roman (318) şi Tîrgu Neamţ (134). „Au participat un număr de 494 de persoane, 242 la Piatra Neamt, 185 la Roman şi 67 la Tîrgu Neamţ, din care absolvenţi 307. Ca urmare a acestei acţiuni un număr de 28 de persoane au fost angajate pe loc şi 175 au fost selectate în vederea încadrării“, a declarat Daniel Chirilă, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ. Evenimentul a avut loc ieri, cu începere de la ora 9. La Piatra Neamţ, manifestarea a fost găzduită în sala de sport a Colegiului Naţional Calistrat Hogaş, din strada Alexandru cel Bun, nr. 19, iar la Roman cei în căutarea unei slujbe au fost aşteptaţi la cantina Grupului Şcolar Vasile Sav, din Bulevardul Republicii, nr. 46. La Tîrgu Neamţ, manifestarea s-a desfăşurat la Casa de Cultură din strada Ştefan cel Mare, nr. 55. Bursa a avut ca scop facilitarea accesului absolvenţilor la posturile disponibile şi interacţiunea directă cu agenţii economici. Au avut loc întîlniri directe între angajatorii ofertanţi de locuri de muncă şi persoanele aflate în căutarea unui job, cadru în care s-au făcut cunoscute condiţiile necesare pentru angajare şi în funcţie de îndeplinirea acestora se va stabili angajarea sau programarea pentru proba de lucru. Anul trecut, Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi a avut loc pe 19 octombrie. Au participat 76 de agenti economici, cîte 32 în reşedinţa de judeţ şi la Roman şi 12 la Tîrgu Neamţ. Ei au oferit 686 locuri de muncă vacante, cele mai multe în domenii cum ar fi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, servicii (vînzător, ospătar, barman, patiser, bucătar, şofer), asigurări, construcţii şi industria mobilei. Cele mai multe locuri de muncă au fost în Piatra Neamt (308), la Roman au fost oferite doritorilor 289 de slujbe, iar cei de la Tîrgu Neamţ au fost nevoiţi să aleagă între 89 de posturi disponibile. Au participat un număr de 536 de persoane, din care 237 la Piatra Neamt, 190 la Roman şi 109 la Tîrgu Neamţ. Ca urmare a acestei acţiuni, 31 de persoane au fost angajate pe loc, iar 192 au fost selectate în vederea încadrării.

Şomajul nemţean în cifre

La sediul Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Roman, conducerea Agenţiei Neamţ a organizat joi, 17 octombrie, o conferinţă de presă în care a subliniat aspecte referitoare la scăderea numărului de şomeri şi la accentuarea crizei de forţă de muncă. Directorul AJOFM Neamţ, Daniel Chirilă, a trecut în revistă datele legate de numărul total de şomeri existent în evidenţele instituţiei pe care o conduce. În Neamţ, se află în evidenţă 7.577 şomeri, din care 3.378 femei, indemnizaţi fiind 1.337, dintr-o populaţie activă civilă (18-62 ani) de 181.400. În Roman există doar 382 de şomeri, din care 215 femei. Dintre aceştia, sînt indemnizaţi doar 211, din care 122 sînt femei. Cifrele se raportează la o populaţie stabilă, între 18 şi 62 de ani, de 46.804 persoane, ponderea şomerilor în populaţia stabilă fiind de doar 0,82%. „Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în comuna Oniceni, unde sînt 348 şomeri, cu 114 femei, din care doar patru primesc indemnizaţii, între aceştia fiind o femeie. Alţi 344 sînt neindemnizaţi, din care 113 femei, la o populaţie stabilă de 1.980 persoane. La polul opus se înscrie comuna Gherăeşti, cu doar 21 şomeri, din care nouă femei, cu un procent de 0,47% la o populaţie activă de 4.510 cetăţeni. De altfel, în toate comunele zonei metropolitane Roman sînt doar 2.960 şomeri (2,42%) la o populaţie stabilă de 122.434 cetăţeni“, a declarat Daniel Chirilă, directorul AJOFM Neamţ. În oraşul Bicaz sînt în evidenţă 32 şomeri, din care 22 de femei, la o populaţie stabilă de 5.505 persoane (0,58%), din care indemnizaţi 12. Cel mai mare număr de şomeri, respectiv 42 de persoane sînt la Bicaz Chei, din care 18 mai primesc indemnizaţie, iar cel mai mic la Dămuc, unde sînt în evidenţă doar opt şomeri, din care şase indemnizaţi. La Tîrgu Neamţ sînt în evidenţă 237 şomeri, din care 96 femei şi 57 indemnizaţi (1,63%) la o populaţie stabilă de 14. 525 locuitori (1,63%). Cel mai mare număr de şomeri este înregistrat la Răuceşti, unde figurează în evidenţe 369 şomeri, din care 159 femei, din care 40 indemnizaţi, la o populaţie stabilă de 5.226 locuitori (7,06% pondere în populaţia stabilă). În primele nouă luni ale anului, la nivelul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă din judeţ s-au înregistrat la intrări şomeri indemnizaţi doar 685 persoane, din care 287 absolvenţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în care s-au înregistrat intrarea a 673 de persoane, din care 290 absolvenţi.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Case improvizate într-o centrală termică şi un fost post de pază

Știre publicată în urmă cu

în data de

O razie a poliţiştilor locali din Piatra Neamţ, avînd ca „ţintă” cerşetorii” a dus la descoperirea a două locuinţe improvizate: una într-o centrală termică dezafectată şi una într-un fost post de pază. „Locatarii” au fost îndrumaţi către Centrul pentru persoane fără adăpost din Speranţa. „În data de 17.10.2019, între orele 06.00 – 22.00, polițiștii locali din cadrul Birourilor Ordine Publică 1 și 2 – Poliția Locală Piatra Neamț, împreună cu lucrători ai Direcției de Asistență Socială – Primăria Piatra Neamț, au organizat și desfășurat o acțiune specifică pe linia prevenirii și combaterii cerșetoriei și a faptelor antisociale. Cu această ocazie au fost aplicate 37 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 3.500 de lei. Doi minori, care apelau la mila publicului, au fost încredințați familiei, iar alte trei persoane, doi bărbați (C.C. – 51 de ani; M.O. – 30 de ani) și o femeie (M.Ț. – 35 de ani), depistați că își improvizaseră locuințe într-o centrală termică dezafectată de pe strada Grigore Ureche, respectiv în fostul post de pază de la Reconstrucția, au fost îndrumați către Centrul pentru persoane fără adăpost din cartierul Speranța”, au comunicat reprezentanţii Poliţiei Locale Piatra Neamţ.

Citește știrea

Trending