Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Nu cred cã este moral sã se profite de o anumitã functie publicã pentru a face afaceri cu statul sau cu institutii care gestioneazã bani publici“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Care este opinia dumneavoastrã în recenta disputã referitoare la politicienii afaceristi: este de preferat ca politicienii sã nu mai aibã nici o legãturã cu afacerile pe perioada mandatului sau sã fie lãsati sã facã afaceri, dar sã fie controlati la sînge pentru ca sã nu se foloseascã de functie pentru a obtine avantaje? Serban Strãtilã: Constitutia României garanteazã fiecãrei persoane dreptul la liberã initiativã, de aceea cred cã orice demnitar, politician sau functionar public are dreptul de a fi actionar sau asociat într-o societate comercialã. Problema cea mai mare este aceea a conflictului de interese si, de aceea, ar trebui sã existe reglementãri mai clare în privinta domeniilor de activitate permise celor aflati în diverse functii. Nu cred cã este moral sã se profite de o anumitã functie publicã pentru a face afaceri cu statul sau cu institutii care gestioneazã bani publici. Din pãcate, sînt mediatizate numai cazurile de îmbogãtire pe cãi dubioase, iar întreprinzãtorii care si-au construit de la zero o afacere onestã si fãrã a beneficia de contracte grase pe bani publici sînt mai curînd hãrtuiti de birocratie decît apreciati de societate. Mie mi se pare stupid sã nu mi se permitã sã fiu administrator la propria firmã care nu deruleazã nici un contract cu statul, în timp ce domnul senator Iorgovan poate pleda pe bani grei pentru toti infractorii de drept comun, iar functionari din ministere sau sotii de demnitari cîstigã sute de milioane anual semnînd prezenta la consilii de administratie ale societãtilor si regiilor de stat. Totodatã, consider cã nu este moral ca, fiind într-o demnitate foarte importantã, sã participi la achizitia unor pachete de actiuni la societãti de stat. Ati vãzut la ce a dus aceastã practicã a PSD în judetul Neamt, unde numeroase societãti au fost „îngropate“ de membri marcanti ai fostului partid de guvernãmînt. Rep.: Cum comentati faptul cã telefonul lui Dinu Patriciu a fost ascultat din 2003. Ca om de afaceri, credeti cã telefonul dumneavoastrã a fost ascultat? S.S.: Dacã ascultarea s-a fãcut în baza unui mandat emis de procuror, asa cum cere legea, nu ar fi nici o problemã. Dacã telefonul sãu a fost ascultat pentru cã era patronul unei companii foarte mari, care derula afaceri si peste granitã si reprezenta o problemã atît politic (ca membru marcant al opozitiei), cît si economic, atunci nu este deloc în regulã. Vã amintesc cã sînt si alti oameni de afaceri care au activat sau activeazã în domeniul petrolului, iar unii dintre ei, cum e domnul Ovidiu Tender, de exemplu, avea sprijin consistent de la fostul presedinte Iliescu si chiar de la sefi ai serviciilor secrete. Din pãcate, în România nici mãcar nu mai este un lucru surprinzãtor sã afli cã telefonul îti este ascultat. Avem în serviciile secrete oameni cu mentalitate kaghebistã si, din pãcate, sînt si oameni politici cu aceeasi meteahnã, care se folosesc de aceste înregistrãri. Poate cã si telefonul meu a fost sau este ascultat. Problema celor care eventual s-ar putea ocupa cu acest lucru ar fi cã nu prea au ce folosi din aceste înregistrãri. Eu n-am afaceri mari, nu fac jocuri politice si, în consecintã, nu reprezint o atractie pentru ei. Singurul lucru care mã intereseazã este sã fac legi utile populatiei, în Parlament. Iar aceastã preocupare este plictisitoare pentru ei.

„În contextul energetic actual, va trebui sã se reanalizeze urgent strategia tãrii noastre în acest domeniu“

Rep.: Sînt motive sã ne îngrijoreze gerul din perspectiva întreruperii furnizãrii de gaz metan? S.S: Din fericire furnizarea gazului metan n-a fost întreruptã, decît la unii mari consumatori. Cred cã din acest punct de vedere ministerul de resort si, în general, autoritãtile s-au descurcat destul de bine, cu toate cã s-a produs si o scãdere a presiunii la gazele din import. În privinta gazelor trebuie sã vedem si cît vom plãti pentru ele, fiindcã eu încã nu sînt complet edificat. Oricum, în contextul energetic actual, va trebui sã se reanalizeze urgent strategia tãrii noastre în acest domeniu si fie informatã cît mai complet opinia publicã. Din 2007, nu vor mai fi subventii la încãlzire si vor trebui gãsite solutii urgente pentru modernizarea instalatiilor de producere si distributie a agentului termic. Cel putin în Piatra -Neamt s-au identificat aceste solutii si, în cursul anului acesta, vor fi si implementate. Rep.: Au apãrut acuze referitoare la privatizarea ARO. Cît vom mai continua sã auzim cã privatizarile fãcute scîrtie sau chiar sînt pe lîngã lege? S.S: Din pãcate, probabil vom mai auzi, pentru cã în România multe privatizãri s-au fãcut pe criterii care n-au nici o legãturã cu legea. În general, nu s-a urmãrit decît cãpãtuiala unora, care nici mãcar n-au fost interesati de un profit pe termen lung, în conditii de management corect. Ei au vrut doar sã se îmbogãteascã repede, iar de soarta societãtilor pe care le-au achizitionat sau a oamenilor care lucrau acolo, evident cã nu le-a mai pãsat. Asa am ajuns sã avem o mare parte din uzinele românesti distruse. Si aici putem gãsi vinovatii destul de usor, dacã examinãm niste averi crescute peste noapte, din salarii de bugetari. Credeti cã oameni ca Dan Ioan Popescu sau Adrian Nãstase (si ca ei mai sînt si altii) se puteau îmbogãti doar din salariul de ministru, ori de profesor universitar? PSD n-a fãcut privatizãrile din dorinta de a revitaliza ceea ce vindea, ci pentru alte motive, sugerate de consistenta anumitor conturi din tarã sau strãinãtate. Si urmãrile se vãd si sînt resimtite de omul de rînd si de întreprinzãtorii cinstiti, care de ani de zile plãtesc note de platã care nu le apartin. Poate si mai dãunãtor este faptul cã prin aceste contracte încheiate cu asa-zisi „investitori strategici“ s-a compromis însãsi notiunea de privatizare, inducîndu-se opiniei publice ideea gresitã cã oamenii de afaceri sînt numai niste profitori ai noilor realitãti economice. Cred cã, dacã s-ar face luminã în marile esecuri din privatizare si am vedea demnitari si functionari condamnati pentru faptele de naturã penalã comise, oamenii simpli ar putea face diferenta între adevãratii oameni de afaceri si ultra-mediatizatii miliardari „de carton“ care sfideazã bunul-simt si minima eticã comercialã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending