Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Noul staret al Mãnãstirii Bistrita, înscãunat de mitropolitul Daniel

Știre publicată în urmă cu

în data de

• arhimandritul Ciprian Zaharia a iesit la pensie • locul sãu a fost luat de staretul Toderitã Petru Pavel • acesta a preluat în 2004 si functia de exarh al mãnãstirilor din Neamt • credinciosii sînt asteptati duminicã la înscãunarea noului staret, care va fi realizatã de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei •

Noul staret al Mãnãstirii Bistrita, arhimandritul Toderitã Petru Pavel, va fi înscãunat, duminicã, 20 noiembrie, de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Fostul staret, arhimandritul Ciprian Zaharia, s-a pensionat începînd cu data de 11 noiembrie, dupã ce a pãstorit, vreme de 26 de ani, obstea de la mãnãstirea aflatã la opt kilometri de Piatra Neamt. Succesorul sãu are 33 de ani, a fost vietuitor la Mãnãstirea Bistrita si apoi staret la Mãnãstirea Dumbrãvele. De mentionat cã de la 1 august 2004, arhimandritul Toderitã Petru Pavel a preluat de la Ciprian Zaharia si functia de exarh (inspector n.r.) al mãnãstirilor din Neamt. „Sînt onorat de încrederea ce mi s-a acordat prin investirea în aceastã functie, care presupune o mare datorie fatã de bisericã, obste si închinãtorii Mãnãstirii Bistrita. Este un lãcas de cult cu o traditie de 600 de ani, ctitorie a patru mari voievozi musatini, încãrcatã de istorie si bogatã trãire duhovniceascã. Voi continua truda arhimandritului Ciprian Zaharia, care timp de 26 de ani a condus acest asezãmînt. Este o cinste în plus pentru mine faptul cã sînt fiu duhovnicesc al acestei mãnãstiri si al pãrintelui Ciprian Zaharia si cã am crescut la «umbra» marilor duhovnici care s-au nevoit aici, printre care as aminti pe pãrintele Iustin Pîrvu, pãrintele Ioanichie Bãlan, precum si vrednicii de pomenire arhimandrit Martinian Conut si protosinghel Hrisostom Asavei, si multi altii. Aflîndu-ne în plinã activitate duhovniceascã pe care o presupune Postul Nasterii Domnului Nostru Iisus Hristos, doresc tuturor credinciosilor rod bogat pe ogorul sufletului, duhovnicesti bucurii si în ieslea sufletului fiecãruia sã se sãlãsluiascã bucuria nasterii Pruncului Iisus“, a declarat staretul Toderitã Petru Pavel. Credinciosii nemteni sînt asteptati duminicã, 20 noiembrie, la Sfînta Liturghie, dupã care va urma slujba de înscãunare a noului staret, oficiatã de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Au fost invitati staretii mãnãstirilor din Neamt si din judetele vecine, profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi (staretul Toderitã Petru Pavel fiind absolvent al acestei institutii de învãtãmînt), precum si oficialitãtile judetului. Va urma o agapã frãteascã la care sînt invitati toti pelerinii care vor trece pragul Mãnãstirii Bistrita.

File de istorie încãrcate de credintã Mãnãstirea Bistrita, una dintre cele mai importante ctitorii musatine, se gãseste la 7 kilometri vest de orasul Piatra Neamt. Primul ctitor al acestei mãnãstiri este considerat, dupã traditie, voievodul Petru I Musat al Moldovei (1375-1391), care a ridicat aici un schit din lemn. Însã adevãratul ctitor al Mãnãstirii Bistrita este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care, în anul 1400, începe zidirea unei biserici impunãtoare din piatrã, finalizatã si sfintitã în 1402, în locul vechii biserici din lemn. Aceastã bisericã cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ a fost aleasã de Alexandru cel Bun ca necropolã pentru el si familia sa. Prima atestare documentarã a Mãnãstirii Bistrita este un act emis la data de 7 ianuarie 1407 de cãtre mitropolitul Iosif al Moldovei. Mãnãstirea Bistrita a ajuns la o situatia înfloritoare încã de la începutul secolului al XV-lea. Hrisovul din 11 iulie 1428, prin care i se închinau Mãnãstirii Bistrita 50 de biserici, cu scoaterea lor de sub autoritatea domnului si arhiereului, aratã cã ctitoria lui Alexandru cel Bun avea drepturi de cvasiepiscopie. Ca si în timpul lui Stefan cel Mare (dupã cum rezultã dintr-un uric din 20 mai 1459) Mãnãstirea Bistrita se gãsea în pozitia de „scaun de judecatã“ a pricinilor si a neîntelegerilor iscate în rîndul supusilor sãi. Dupã trecerea la cele vesnice a lui Alexandru cel Bun, închinãrile, prerogativele si privilegiile Mãnãstirii Bistrita nu s-au diminuat, ci dimpotrivã, s-au înmultit prin bunãvointa domnitorilor. Faptul cã multi boieri si demnitari importanti, pînã în anul 1677 (datã la care Mãnãstirea Bistrita a fost închinatã Sfîntului Mormînt din Ierusalim), au înzestrat-o cu diferite danii, aratã cã reusise sã se impunã ca o prezentã vie si respectatã în constiinta religioasã si moralã a tãrii. În 1498, Stefan cel Mare, nepotul ctitorului, a zidit la intrarea în mãnãstire un turn clopotnitã cãruia îi adaugã la etaj un paraclis domnesc, avînd harul Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul Moldovei. Domnitorul a înfrumusetat pietrele funerare de pe mormintele bunicilor sãi, aflate în gropnita bisericii Mãnãstirii Bistrita. Între 1490 si 1494 el a donat Mãnãstirii Bistrita douã clopote: unul de cca. 200 kg (care este folosit si astãzi) si al doilea clopot de cca. 800 de kg, turnat chiar în incinta mãnãstirii de cãtre mesteri tocmiti de domnitor (din cauza unei fisuri acest clopot a fost scos din uz si se aflã în prezent în muzeul mãnãstirii). Între 1541-1546, Petru Rares finalizeazã zidirea paraclisului în formã de navã, împrejmuieste asezãmîntul cu ziduri înalte si groase de piatrã, reface turnul-clopotnitã de la intrare, înaltã si picteazã casa domneascã si amenajeazã scoala domneascã. El extinde paraclisul lui Stefan cel Mare din clopotnitã prin construirea unei nave sprijinite pe arce de zid, reînnnoind „din temelie“ biserica, pe care „o înfrumuseteazã pe dinãuntru si pe dinafarã“. De aceea, pe bunã dreptate, Petru Rares este socotit de cãtre istorici ca fiind al treilea ctitor al Mãnãstirii Bistrita (dupã Alexandru cel Bun). Ultimul domn musatin care a contribuit substantial la refacerea si consolidarea mãnãstirii a fost Alexandru Lãpusneanu (1552-1561). În anul 1554, domnitorul reface biserica mãnãstirii, zidurile sînt întãrite, ajungînd la grosimea de 3 metri. Totodatã, bisericii i se adaugã pridvorul. În anul 1704, prin douã acte semnate si parafate în prezenta sfatului tãrii si a patriarhului de Ierusalim, s-a încuviintat excluderea aproape completã a mãnãstirilor închinate din sistemul economic, juridic si politic al tãrii. În anul 1821, peste Mãnãstirea Bistrita s-a abãtut o nouã nenorocire: detasamentele grecesti înarmate ale Eteriei au fost înfrînte de ostile otomane, care au jefuit apoi asezãmîntul monahal. În urma acestui jaf, doar icoana Sfintei Ana a rãmas nevãtãmatã. Mãnãstirea Bistrita s-a aflat în aceastã situatie criticã pînã în 1863 (exceptînd perioada 1704-1733, în care mãnãstirea a fost sub ascultarea Mitropoliei Moldovei), cînd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mãnãstiresti. O redresare încurajatoare s-a produs în viata Mãnãstirii Bistrita între cele douã rãzboaie mondiale si în special în timpul egumenului Ghenadie Caraza. La initiativa lui s-a replantat livada mãnãstirii (12 hectare) si s-a înfiintat fabrica de lumînãri din cearã curatã „Albina“. Dupã 1944, odatã cu instalarea regimului comunist, Mãnãstirea Bistrita, ca de altfel întreaga Bisericã Ortodoxã Românã, a avut mult de suferit. Multi cãlugãri au fost îndepãrtati din mãnãstire, iar activitatea misionarã si pastoralã a fost restrînsã. În anul 1967 la Mãnãstirea Bistrita au început lucrãrile de restaurare finantate de cãtre stat. Aceste lucrãri au fost întrerupte în anul 1977, cînd a fost desfiintatã Directia Monumentelor Istorice. Din anul 1979 si pînã în toamna anului 1984, sub îndrumares Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Teoctist si prin silinta obstii bistritene, precum si prin contributia credinciosilor din Piatra Neamt, Viisoara si Bistrita, la Mãnãstirea Bistrita s-au finalizat lucrãrile de restaurare a palatului domnesc, a celor douã case egumenesti, a scolii lui Petru Rares, a zidurilor de incintã si a chiliilor. Au fost restaurate: pictura muralã din interiorul bisericii, frescele de pe peretele vestic al pridvorului si frescele exterioare de pe turnul clopotnitã. Un moment de cotiturã în viata Mãnãstirii Bistrita a fost anul 1989, cînd a fost înlãturat regimul comunist. Prin grija Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel, Mãnãstirea Bistrita a redevenit un asezãmînt de referintã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending