Contactează-ne

Actualitate

Noua mineriadă liberală: „Noi muncim, nu gândim!“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sportul preferat al actualului Guvern nu este să-şi satisfacă liderul
de la Cotroceni, performând în legislaţie coerentă, ci doar să
jongleze cu artificii neconstituţionale, cu care să ne ia ochii şi
minţile.

Recent, mult-hulitul Parlament a scos „Guvernul Meu“ din
rahat, eliminând artificiile neconstituţionale, cu care a fost împănat
un proiect de lege, în loc să definească fără echivoc „Starea de
alertă“. Preşedintele Klaus Iohannis s-a văzut obligat să recunoască
public că „România a înfruntat pandemia cu o legislaţie aproape
inexistentă“.

Un lucru a omis preşedintele, să precizeze că vinovat
de acest fapt este Guvernul Orban, care în 60 de zile, de la
declararea „Stării de urgenţă“, nu a reuşit să producă un banal
proiect de lege, care să definească ,,starea de alertă” şi sancţiunile
necesare.

Preşedintele nu a precizat nimic despre relaxarea de 60
de zile a guvernului, dar ne-a atras atenţia, că noi nu avem încă
dreptul la o astfel de relaxare. În schimb, preşedintele a lăsat să se
înţeleagă că pentru ce s-ar justifica să imputăm guvernului, de vină
este PSD-ul. Klaus Iohannis a promulgat vineri, 15 mai, legea
privind „Starea de alertă“, adoptată cu două zile mai înainte de către
Parlament.

Spre disperarea oamenilor de bună credinţă, legea
respectivă intră în vigoare abia azi, luni 18 mai. Guvernul ne-a oferit
astfel ca bonus o relaxare totală de trei zile.
Starea de urgenţă a expirat pe 14 mai seara, iar până pe 18 mai
România a fost împinsă într-o relaxare contraindicată, din vina
adormiţilor din Guvernul Orban.

Legea, aşa cum a fost scrisă de
Guvern, aplică sancţiuni pecuniare, cuprinse între 500 şi 15.000 lei.
Toate aceste sancţiuni nu vor putea fi aplicate în intervalul 15 -18
mai, fiind neconstituţionale. Culmea este faptul că există o
sancţiune, în sumă de 10.000 lei, care nu va putea fi aplicată
niciodată. Amenda de 10.000 de lei ar trebui aplicată pentru
încălcarea prevederilor articolului 65, litera t) din lege. Dar nu va
putea fi aplicată, pentru că nişte căscaţi din Guvern au uitat să scrie
în lege textul prevederii respective, iar alţi căscaţi din Parlament nu
au sesizat trăsnaia.

După un model PSD, care a lansat în
Parlament „noaptea ca hoţii“, în februarie 2017, vestita Ordonanţă
13, Ludovic Orban a făcut-o la fel de lată pe 14 mai 2020. Tot
noaptea, ca hoţii, pe la cântatul cocoşilor, a fost lansată Hotărârea
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, privind „Starea de
alertă“.

Ce conţine Hotărârea, vom afla abia când vom fi sancţionaţi.
Prin Hotărârea respectivă, au fost constituite restricţii ale unor
drepturi fundamentale, fapt condamnat de mai multe ori de către
Curtea Constituţională. Curtea a precizat, pe bună dreptate, că
restricţiile pot face obiectul unei legi, nu a unei Hotărâri, sau
Ordonanţe.

Mai mult, la rândul său, Guvernul nu poate delega
competenţa retragerii unor drepturi, altor autorităţi, precum
Comitetul Naţional, mai sus pomenit, chiar dacă şeful acestuia este
însuşi marele Orban. Pentru a limita drepturi şi libertăţi
fundamentale, Guvernul trebuia să fi pregătit din timp un proiect de
lege, pe care să-l înainteze Parlamentului pentru adoptare. Cu trei
săptămâni în urmă,

Preşedintele Klaus Iohannis avertiza naţiunea,
şi implicit pe Ludovic Orban, că după 15 mai va urma „Starea de
alertă“. A fost semnalul dat Guvernului Orban, aflat în
cvasicarantină, că trebuie să se pună pe treabă şi să depună urgent
proiectul de lege în Parlament. La rândul său, Parlamentul trebuia
să adopte proiectul şi să-l predea preşedintelui pentru promulgare,
cel mai târziu pe 10 mai, pentru ca pe 12 mai să fie publicat în
Monitorul Oficial, iar pe 15 mai să fie în vigoare.

Guvernul nu a ţinut
cont de acest calendar, dând dovadă că are multe deficienţe la
capitolul pricepere. Toţi paşii aceştia, nu au putut fi înţeleşi şi
aplicaţi de către un guvern abulic, care acum vrea să aplice amenzi
de 10.000 lei, pentru o contravenţie care nu există. Pe 23 aprilie,
Klaus Iohannis ne avertiza că urmează „Starea de alertă“. Se
dovedeşte că Guvernului puţin i-a păsat, că România nu are definită
„Starea de alertă“, decât în cazul terorismului.

Se observă din ce în
ce mai des, că între Preşedinte şi Guvern nu există o colaborare
atât de perfectă pe cât ne-o descrie Klaus Iohannis. Pentru a-l
scoate basma curată pe Ludovic Orban, Preşedintele ne-a anunţat,
chiar în ziua de 15 mai, că amenzile vor fi aplicate începând cu
acea zi. Deci, Preşedintele ne-a asigurat astfel că nu există vid
legislativ, după cum pretind duşmanii poporului. La o zi după, pe 16
mai, Ludovic Orban recunoaşte public existenţa vidului legislativ,
operă a guvernului său, precizând că până pe 18 mai nu se vor
aplica amenzi, contravenienţii alegându-se doar cu o „mustrare“.

Amatorismul îşi pune amprenta pe gestionarea momentelor grele,
a căror victime nu sunt guvernanţii, ci noi. Cine plăteşte oalele
sparte? Pe cât este de previzibil Preşedintele nostru, bun de plată
va fi tot PSD-ul, pe post de acar Păun, martor la deraierile
Guvernului Orban.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending