Contactează-ne

Economie

Nori negri pentru ţevarii din Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ sindicaliştii acuză condiţiile de muncă infernale din fabrica de ţevi ■ se vorbeşte tot mai intens despre reduceri de personal şi de o fuziune cu Tepro Iaşi ■ „Un sfert din acest oraş a lucrat în fabrica de ţevi, iar acum asistăm neputincioşi la stingerea ei“, susţine Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Liber Petrotub ■

Romaşcanii care mai au legături cu ceea ce altădată era considerat a fi „plămînul“ oraşului, combinatul metalurgic Arcelor Mittal Steel, cel mai mare producător de ţeavă fără sudură, vorbesc despre iminenta închidere a fabricii din care mai funcţionează un singur laminor şi acela cu mari întreruperi. Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Liber Petrotub, a avut o întîlnire cu inginerul Cozmin Toma, directorul combinatului metalurgic. „Din 6 laminoare mai funcţionează în fabrică doar laminorul de 16 ţoli, şi acesta cu întreruperi foarte dese. În ultimele şase luni nu s-a lucrat săptămîni în şir. Nu se ştie ce se va întîmpla în iulie. Lipsa unui portofoliu de comenzi este cauza principală a modului dezastruos în care funcţionează fabrica. Se motivează că toată situaţia este cauzată de taxele impuse de stat. Pînă acum se exporta foarte mult în SUA, dar şi în Europa Occidentală. Există pe această piaţă o concurenţă acerbă, pe care se bat marii producători de ţeavă. Fabrica de la Roman nu reuşeşte decît să se menţină pe linia de plutire, din cauza faptului că nu s-a investit nimic în retehnologizare. Am ajuns dintr-o unitate etalon a economiei româneşti, într-o făbricuţă cu o secţie, de mărimea unui atelier. După discuţiile pe care le-am avut cu cei din conducerea fabricii, dar şi din ceea ce se vorbeşte în oraş, constatăm că se preconizează noi reduceri de personal. Eram la începutul anului puţin peste 700 de oameni. Dorinţa angajatorului este ca anul 2019 să se încheie cu 600 de salariaţi. Există o discuţie despre o fuziune care se pregăteşte cu Tepro Iaşi şi Arcelor România, dar sindicatele nu au fost consultate despre această intenţie. Problema noastră este cea legată de ceea ce va rămîne din fabrica de la Roman. Nu este admis ca o fabrică de nivelul acesta să nu lucreze cu cel puţin 1000 de oameni. Reduceri se produc pe cale naturală, prin ieşirea la pensie. Problema este că în această fabrică nu s-a făcut în ultimii zece ani nici un curs de formare profesională. Mă doare sufletul ca după 35 de ani de muncă în această fabrică să constat că nu are nici un viitor. Un sfert din acest oraş a lucrat în fabrica de ţevi, iar acum asistăm neputincioşi la stingerea ei“, susţine Gheorghe Ciobanu. Acesta susţine că se face „curăţenie“ prin halele de la laminoarele de 6 ţoli şi la 6 ţoli II şi că se taie toate utilajele. Acestea se vînd la fier vechi pentru a se asigura bani de salarii. „Investitorul indian a cumpărat o fabrică pe nimic, s-a îmbogăţit în cei zece ani de la privatizare şi astăzi mai are doar cîteva utilaje de tăiat. Cînd va termina de «ras» totul, se va lua decizia cedării terenului către administraţia locală (de la Cordun n.r). Actualul director, este un om optimist, dar nu este realist, pentru că în lipsa de investiţii nu se poate face producţie de calitate şi la costuri mici. Acum constatăm faptul că strategia patronului nu a fost decît aceea de a ne lua piaţa de desfacere. Marca Petrotub era un renume în întreaga lume, dar mai ales în Golful Persic. La Roman se fabrica întreaga gamă de ţeavă. Astăzi este doar o amăgire că această fabrică mai poate avea vreun viitor. Conflictele noastre cu managementul fabricii ţin de faptul că un muncitor este obligat să-şi schimbe specializarea după cum are nevoie angajatorul. Nu se înţelege că legislaţia românească în domeniul muncii trebuie respectată. Contractul colectiv de muncă este obligatoriu nu doar pentru sindicate, ci şi pentru angajator. Nu este normal ca în ultimii 10 ani să nu fie instruită măcar o clasă de laminatori. Acem lipsă de meseriaşi: de lăcătuşi, de electricieni, de frezori. Am studiat programul de formare profesională în învăţămîntul dual. Este de admirat că TCE 3 Brazi a reuşit să păstreze la Umaro un nucleu de oameni, care fabrică încă strunguri Carusel. Am văzut că formează 5 electricieni, 5 strungari, 5 frezori, 10 sculeri matriţeri, 5 tratamentişti. Fabrica asta micuţă se doreşte să fie menţinută pe piaţă, iar una de talia Petrotub să fie închisă“, a mai spus Gheorghe Ciobanu alarmat şi de faptul că angajatorul a modificat stagiul de cotizare. „Există salariaţi care trebuiau să se pensioneze în 2017, dar cînd au dorit să depună dosarul, au constat că angajatorul a făcut rectificare în cartea de muncă din 2001 pînă în 2014. E vorba despre angajaţii care au lucrat în condiţii speciale, dar au fost trecuţi pe condiţii normale. La 14 ani vechime, vîrsta de pensionare ar fi trebuit redusă cu 7 ani. Este o stare de tensiune vecină cu nebunia. Lipsa de personal îi determină pe cei din conducerea fabricii să încerce tot felul de tertipuri pentru a-i mai ţine pe oamenii din producţie să mai muncească. Angajaţii sînt puşi să facă cursuri de laminatori cu un an înainte de pensionare, ceea ce legea nu permite. Voi încerca să cer şi sprijinul parlamentarilor de Neamţ pentru a ajunge la Ministerul Muncii. Actuala legislaţie permite oricărui angajator să modifice stagiul de cotizare. Modificarea trebuie făcută însă pe viitor. E absolut ilegal să se modifice stagiul de cotizare pentru anii din urmă. Este însă adevărat că vina nu aparţine în totalitate angajatorului, care a plătit statului taxe pentru condiţii speciale, ceea ce reprezenta 10 procente în plus. Făcîndu-se această rectificare, banii ajung la Casa Judeţeană de Pensii, care nu-i mai restituie angajaţilor. Trebuie găsite soluţii“, a mai adăugat sindicalistul. O altă problemă ridicată de liderul de sindicat este aceea legată de externalizarea unor servicii de descărcare către o firmă din Galaţi care nu foloseşte personal din fabrică şi care retribuie muncitorii la mica înţelegere. Pînă la închiderea ediţiei nu am putut obţine punctul de vedere al conducerii, de la Secretariat comunicîndu-ni-se că fabrica de la Roman nu are încă purtător de cuvînt, iar directorul general se află în şedinţă.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Declin accentuat al afacerilor nemţene

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la 1 iunie, au tras oblonul peste 2.000 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate ■ la aceeaşi dată a anului trecut, fuseseră îngropate 1.200 de firme ■ la insolvenţe se stă ceva mai bine ■

Mediul de afaceri din judeţul Neamţ a intrat în declin accentuat, iar datele oficiale de la Registrul Comerţului arată că în nici jumătate de an au fost închise mii de firme. Radiografia mediului de afaceri din judeţul Neamţ, la data de 1 iunie 2019 relevă faptul că în primele cinci luni din acesdt an au tras oblonul peste 2.000 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut numărul „morţilor“ a fost cu mult mai mic, puţin peste 1.200. Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, însă destul de mult, cu peste 150%. Cea mai spectaculoasă scădere este la faliment, indicatorul fiind mai mai mic cu 43,6 de procente raportat la perioada de comparaţie. Mai exact, de la începutul lui 2019 şi pînă la 1 iunie, din peisajul economic nemţean au dispărut 2.050 de agenţi economici, iar în perioada de comparaţie, în 2018, au dispărut 1.229 de societăţi comerciale. Unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Cauzele acestei situaţii sînt diverse, de la instabilitatea economico- financiară, majorarea preţurilor, lipsa comenzilor, pînă la neînţelegeri de natură financiară cu furnizorii, ori trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Din totalul celor care s-au închis pînă la 1 iuni 2019, cei mai mulţi agenţi economici, 1.641, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 652 firme, cu o creştere dramatică de cirac 152 de procente. În ce priveşte suspendările de activitate, în primele cinci luni din acest an au apelat la această măsură 250 de firme, faţă de 297 în perioada de comparaţie, aici înregistrîndu-se o scădere de 15,82%. Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la peste 43,2 procente. Asta deoarece pînă la 1 iunie 2019 au apelat la această măsură 159 de firme, iar anul trecut au fost 280 de firme în aceeaşi situaţie. La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 31 cazuri, iar în 2018 au fost 55, indicatorul fiind în scădere cu peste 43 de procente. Numai în mai 2019 au intrat în insolvenţă 9 firme din tot judeţul. Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere: au fost înmatriculate 1.251 de noi firme, comparabil cu 2018 cînd s-au înmatriculat 855 agenţi economici noi, deci anul acesta avem deja mai mulţi noi întreprinzători faţă de anul trecut. Aşa se face că la 1 iunie 2019, în Neamţ erau 21.705 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.308, mai mulţi cu 1,9%.

Citește știrea

Administrație

Piatra Neamţ: 800.000 de lei lunar, miza unui scandal Primărie – CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ guvernul a decis ca banii, care ajung la societatea de transport public local, să fie plătiţi de primării şi nu de CJ-uri ■ “este o nouă măsură aberantă”, a declarat Dragoş Chitic ■

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, sare la gîtul guvernanţilor după ce aceştia au decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca suma reprezentînd compensaţia acordată lunar societăţii de transport Troleibuzul să fie suportată de primării. Pînă acum, această sumă, care la nivelul judeţului Neamţ este de 800.000 lunar, era plătită de Consiliul Judeţean. Conform noii reglementări, ea va fi suportată de şase primării membre ADI Urbtrans, iar cea mai mare cotă va reveni municipalităţii pietrene. “O nouă măsură aberantă reglementată de Guvernul României prin Ordonanţă de Urgenţă săptămîna trecută afectează grav bugetul municipiului Piatra Neamţ. Guvernul a stabilit prin OUG 51/2019 ca suma reprezentînd compensaţia acordată lunar societăţii de transport public local de persoane să fie plătită de către primării şi nu de Consiliul Judeţean, aşa cum era pînă acum. Este vorba despre o sumă uriaşă, 800.000 de lei pe lună, care, conform recentei reglementări, trebuie plătită societăţii Troleibuzul SA de către cele şase primării membre ale ADI Urbtrans, proporţional cu numărul de kilometri parcurşi de mijloacele de transport ale societăţii Troleibuzul în fiecare localitate. Culmea este că societatea Troleibuzul SA este a Consiliului Judeţean Neamţ, iar această măsură face ca lipsa de implicare a acţionarului majoritar, Consiliul Judeţean, în rentabilizarea societăţii de transport să devină o povară financiară care afecteaza bugetele celor şase primării pe teritoriul cărora opereaza societatea Troleibuzul. Solicit Consiliului Judeţean Neamţ implicarea în rezolvarea acestei probleme care va genera noi probleme financiare majore Primăriei Piatra Neamţ (cea mai afectată) şi primăriilor Gîrcina, Alexandru Cel Bun, Dumbrava Roşie, Săvineşti şi Roznov. Este de neînţeles această decizie, care nu exclud să fi fost solicitată chiar de la nivelul judeţului Neamţ, mai ales că vine la mijlocul unui an în care primăriile au mari probleme financiare generate de politica fiscală dezastruoasă a celor care guvernează astăzi România. Am discutat şi cu o parte dintre colegii primari ai comunităţilor mentţionate care şi-au exprimat indignarea faţă de această decizie ce adînceşte subfinanţarea comunităţilor pe care le conduc, majoritatea neavînd suficienţi bani chiar pentru funcţionare pînă la finele acestui an”, a declarat Dragoş Chitic. La Neamţ, întreaga situaţie poate fi citită şi într-o cheie politică: primăria pietreană are “culoare” liberală, CJ-ul e condus de şeful PSD Neamţ, de aceeaşi “culoare” cu guvernanţii. Însă la nivel naţional, este credem evidentă politica dusă de cei care conduc România: aceea de a pune pe umerii admnistraţiilor locale cît mai mult din cheltuieli, în paralel cu luarea la centru a unor surse de venit. Adică, cel puţin în plan financiar, din atît de clamata odinioară descentralizare, s-a ales praful. Sau chiar mai mult: asistăm în prezent la o centralizare a banilor, de la centru se cheltuie probabil mai cu folos pentru clientela politică, şi la o descentralizare a cheltuielilor. Fenomen care nu poate decît să sărăcească sau chiar să îngroape comunităţile locale. Şi ar mai fi de făcut două comentarii: la nivelul municipiului Piatra Neamţ este de notorietate faptul că bugetul este grav afectat de plata creditelor sau cheltuielilor făcute în trecut. Pentru o serie de investiţii care mai mult produc pagube decît foloasea: pîrtia de schi şi telegondola sînt doar două exemple. Dacă se mai pun şi alte poveri pe umerii bugetului, pietrenii pot să-şi ia adio de la investiţii pentru multă vreme de aici încolo. În al doilea rînd, suma în discuţie, cei 800.000 de lei lunar, a constituit subiect de aprige controverse şi în perioada în care era plătită de CJ. În special legate de modul în care sînt cheltuiţi aceşti bani de Troleibuzul, o societate pe care mulţi o consideră doar “o vacă bună de muls” pentru aceeaşi clientelă politică. Numeroasele articole scrise în Monitorul pe această temă sînt doar cîteva exemple. http://monitorulneamt.ro/dezvaluiri-dupa-articolele-monitorul-troleibuzul-si-consilierul-incompatibil/ si http://monitorulneamt.ro/la-troleibuzul-iata-ce-ar-putea-gasi-procurorii/ si http://monitorulneamt.ro/la-troleibuzul-administratorul-revocat-acuza-principii-mafiote/

Citește știrea

Economie

Neamţ: Jale! Amenzi de peste 13 miliarde în construcţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pentru munca la negru, inspectorii ITM au aplicat amenzi de 660.000 lei ■ pentru alte nereguli s-au dat sancţiuni de 662.700 lei ■

Inspectorii de muncă i-au ars la buzunar pe angajatorii verificaţi în cadrul unei campanii care s-a desfăşurat luna trecută, aplicînd sancţiuni ce depăşesc 13 miliarde de lei vechi. Controalele au vizat domeniul relaţiilor de muncă şi cel al sănătăţii şi securităţii în muncă, la firme care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor. „În domeniul relaţiilor de muncă au fost verificaţi un număr de 88 de angajatori. Cu ocazia controalelor au fost constatate 46 de deficienţe şi au fost dispuse 46 de măsuri, fiind aplicate de 55 sancţiuni contravenţionale în cuantum de 662.700. La 15 angajatori au fost depistate 33 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Cuantumul amenzilor aplicate pentru munca nedeclarată a fost de 660.000 lei“, conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ. Au fost constatate mai multe deficienţe între care neîncheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă; netransmiterea elementelor prevăzute în H.G nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă al salariaţilor în format electronic, cel tîrziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariat; completarea registrului general de evidenţă al salariaţilor în format electronic cu date eronate; lipsa dovezii privind comunicarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului către salariaţii îndreptăţiţi şi a dovezii referitoare la informarea salariaţilor cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor; necompletarea dosarului de personal al salariaţilor cu documentele prevăzute de din H.G nr. 905/2017modificată şi completată; nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de către salariaţi; nerespectarea prevederilor privind repausul săptămînal; neplata sau plata cu întîrziere a drepturilor salariale. „În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost controlaţi 88 de angajatori. S- au constatat 128 de deficienţe pentru care s-au dispus 128 măsuri de remediere. Au fost sancţionaţi 92 de angajatori, carora li s-au aplicat 128 sancţiuni contravenţionale în valoare de 19.500 lei“, conform ITM Neamţ. A fost verificat în special modul în care angajatorii iau măsuri pentru prevenirea căderilor de la înălţime. Au fost depistate abateri cum ar fi neacordarea de către angajatori a echipamentului individual de protecţie; neasigurararea măsurilor de prim ajutor în caz de accident; lipsa efectuării examenelor medicale la angajare şi periodic; utilizarea necorespunzătoare a scărilor pe şantiere în ceea ce priveşte stabilitatea şi prinderea sigură a lucrătorilor în timpul accesului pe scară; utilizarea de echipamente de muncă necorespunzătoare, care nu sînt prevăzute cu sisteme de protecţie colectivă, cum sînt balustradele solide, platforme sau plase de prindere, suficient de solide pentru a impiedica/opri căderile de la înălţime şi care să nu fie întrerupte decît în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări.

Citește știrea

Trending