Contactează-ne

Economie

Nori negri pentru ţevarii din Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ sindicaliştii acuză condiţiile de muncă infernale din fabrica de ţevi ■ se vorbeşte tot mai intens despre reduceri de personal şi de o fuziune cu Tepro Iaşi ■ „Un sfert din acest oraş a lucrat în fabrica de ţevi, iar acum asistăm neputincioşi la stingerea ei“, susţine Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Liber Petrotub ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Romaşcanii care mai au legături cu ceea ce altădată era considerat a fi „plămînul“ oraşului, combinatul metalurgic Arcelor Mittal Steel, cel mai mare producător de ţeavă fără sudură, vorbesc despre iminenta închidere a fabricii din care mai funcţionează un singur laminor şi acela cu mari întreruperi. Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Liber Petrotub, a avut o întîlnire cu inginerul Cozmin Toma, directorul combinatului metalurgic. „Din 6 laminoare mai funcţionează în fabrică doar laminorul de 16 ţoli, şi acesta cu întreruperi foarte dese. În ultimele şase luni nu s-a lucrat săptămîni în şir. Nu se ştie ce se va întîmpla în iulie. Lipsa unui portofoliu de comenzi este cauza principală a modului dezastruos în care funcţionează fabrica. Se motivează că toată situaţia este cauzată de taxele impuse de stat. Pînă acum se exporta foarte mult în SUA, dar şi în Europa Occidentală. Există pe această piaţă o concurenţă acerbă, pe care se bat marii producători de ţeavă. Fabrica de la Roman nu reuşeşte decît să se menţină pe linia de plutire, din cauza faptului că nu s-a investit nimic în retehnologizare. Am ajuns dintr-o unitate etalon a economiei româneşti, într-o făbricuţă cu o secţie, de mărimea unui atelier. După discuţiile pe care le-am avut cu cei din conducerea fabricii, dar şi din ceea ce se vorbeşte în oraş, constatăm că se preconizează noi reduceri de personal. Eram la începutul anului puţin peste 700 de oameni. Dorinţa angajatorului este ca anul 2019 să se încheie cu 600 de salariaţi. Există o discuţie despre o fuziune care se pregăteşte cu Tepro Iaşi şi Arcelor România, dar sindicatele nu au fost consultate despre această intenţie. Problema noastră este cea legată de ceea ce va rămîne din fabrica de la Roman. Nu este admis ca o fabrică de nivelul acesta să nu lucreze cu cel puţin 1000 de oameni. Reduceri se produc pe cale naturală, prin ieşirea la pensie. Problema este că în această fabrică nu s-a făcut în ultimii zece ani nici un curs de formare profesională. Mă doare sufletul ca după 35 de ani de muncă în această fabrică să constat că nu are nici un viitor. Un sfert din acest oraş a lucrat în fabrica de ţevi, iar acum asistăm neputincioşi la stingerea ei“, susţine Gheorghe Ciobanu. Acesta susţine că se face „curăţenie“ prin halele de la laminoarele de 6 ţoli şi la 6 ţoli II şi că se taie toate utilajele. Acestea se vînd la fier vechi pentru a se asigura bani de salarii. „Investitorul indian a cumpărat o fabrică pe nimic, s-a îmbogăţit în cei zece ani de la privatizare şi astăzi mai are doar cîteva utilaje de tăiat. Cînd va termina de «ras» totul, se va lua decizia cedării terenului către administraţia locală (de la Cordun n.r). Actualul director, este un om optimist, dar nu este realist, pentru că în lipsa de investiţii nu se poate face producţie de calitate şi la costuri mici. Acum constatăm faptul că strategia patronului nu a fost decît aceea de a ne lua piaţa de desfacere. Marca Petrotub era un renume în întreaga lume, dar mai ales în Golful Persic. La Roman se fabrica întreaga gamă de ţeavă. Astăzi este doar o amăgire că această fabrică mai poate avea vreun viitor. Conflictele noastre cu managementul fabricii ţin de faptul că un muncitor este obligat să-şi schimbe specializarea după cum are nevoie angajatorul. Nu se înţelege că legislaţia românească în domeniul muncii trebuie respectată. Contractul colectiv de muncă este obligatoriu nu doar pentru sindicate, ci şi pentru angajator. Nu este normal ca în ultimii 10 ani să nu fie instruită măcar o clasă de laminatori. Acem lipsă de meseriaşi: de lăcătuşi, de electricieni, de frezori. Am studiat programul de formare profesională în învăţămîntul dual. Este de admirat că TCE 3 Brazi a reuşit să păstreze la Umaro un nucleu de oameni, care fabrică încă strunguri Carusel. Am văzut că formează 5 electricieni, 5 strungari, 5 frezori, 10 sculeri matriţeri, 5 tratamentişti. Fabrica asta micuţă se doreşte să fie menţinută pe piaţă, iar una de talia Petrotub să fie închisă“, a mai spus Gheorghe Ciobanu alarmat şi de faptul că angajatorul a modificat stagiul de cotizare. „Există salariaţi care trebuiau să se pensioneze în 2017, dar cînd au dorit să depună dosarul, au constat că angajatorul a făcut rectificare în cartea de muncă din 2001 pînă în 2014. E vorba despre angajaţii care au lucrat în condiţii speciale, dar au fost trecuţi pe condiţii normale. La 14 ani vechime, vîrsta de pensionare ar fi trebuit redusă cu 7 ani. Este o stare de tensiune vecină cu nebunia. Lipsa de personal îi determină pe cei din conducerea fabricii să încerce tot felul de tertipuri pentru a-i mai ţine pe oamenii din producţie să mai muncească. Angajaţii sînt puşi să facă cursuri de laminatori cu un an înainte de pensionare, ceea ce legea nu permite. Voi încerca să cer şi sprijinul parlamentarilor de Neamţ pentru a ajunge la Ministerul Muncii. Actuala legislaţie permite oricărui angajator să modifice stagiul de cotizare. Modificarea trebuie făcută însă pe viitor. E absolut ilegal să se modifice stagiul de cotizare pentru anii din urmă. Este însă adevărat că vina nu aparţine în totalitate angajatorului, care a plătit statului taxe pentru condiţii speciale, ceea ce reprezenta 10 procente în plus. Făcîndu-se această rectificare, banii ajung la Casa Judeţeană de Pensii, care nu-i mai restituie angajaţilor. Trebuie găsite soluţii“, a mai adăugat sindicalistul. O altă problemă ridicată de liderul de sindicat este aceea legată de externalizarea unor servicii de descărcare către o firmă din Galaţi care nu foloseşte personal din fabrică şi care retribuie muncitorii la mica înţelegere. Pînă la închiderea ediţiei nu am putut obţine punctul de vedere al conducerii, de la Secretariat comunicîndu-ni-se că fabrica de la Roman nu are încă purtător de cuvînt, iar directorul general se află în şedinţă.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Sînt 513 posturi vacante în judeţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cum e şi firesc, cererea de personal scade pe final de an ■ cele mai multe recrutări se fac în zona Piatra Neamţ ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Mediul de afaceri nu mai turează motoarele la final de an şi pînă la jumătatea lunii decembrie se recrutează numai 513 noi salariaţi, cam la jumătate faţă de cît era cererea pe la jumătatea anului.

Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ şomerii din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe pot alege între cele 229 de job-uri libere pentru cei din oraş şi comunele limitrofe, la Roman angajatorii oferă 206 posturi în cele mai diverse ocupaţii, iar la Tîrgu Neamţ ar putea găsi de lucru pînă la jumătatea lui decembrie doar 78 de persoane.

Defalcat, în reşedinţa de judeţ a scăzut dramatic şi cererea de personal de înaltă calificare şi nu s-au ocupat de săptămîni bune cele două job-uri în domeniul artistic, unul pentru specializarea maestru de sunet şi se mai caută un maestru de lumini. Mai este liber cîte un post pentru inginer mecanic şi unul este pentru inginer producţie şi se mai caută un economist.

La polul opus, pentru necalificaţi, sînt libere 32 locuri de muncă dar la nivel de zonă se mai recrutează 20 de dulgheri, 10 fierari betonişti, ar mai fi nevoie de 10 muncitori piscicoli sau 20 de zidari ori 12 lucrători comerciali. Mai puţine alte locuri de muncă sînt în ocupaţii cum ar fi cameristă, casier, finisor în construcţii, bucătar, barman, îngrijitor spaţii hoteliere sau lucrător în bucătărie.

Lista completă poate fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ. La Roman cererea de licenţiaţi este şi mai subţire şi ar fi nevoie doar de un inginer electrotehnist şi un inginer tcm, posturi vacate de o perioadă mai mare de timp şi pe care nu se bate nimeni. Pentru ceilalţi sînt libere 52 de posturi de confecţioner – asamblor articole textile, se mai caută 20 de operatori confecţioner industria îmbrăcămintei, dar este nevoie şi de 45 de necalificaţi.

În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri dar la nivel de zonă mai este nevoie de operator maşini cnc, rectificator, lăcătuş confecţii metalice, lăcătuş mecanic, tîmplar, tratamentist termic sau vînzător. La Tîrgu Neamţ este un singur loc de muncă pentru personal de înaltă calificare şi se caută un inginer industria alimentară.

În rest este nevoie de 10 confecţioneri în industria textilă, cîte 5 vulcanizatori, sau sudori, dar se caută şi muncitori la prepararea legumelor şi fructelor, muncirori necalificaţi în confecţii, precum şi barmani, bucătari, manipulanţi, ori agenţi de securitate, ori montatori structuri metalice.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: A început să scadă cererea de personal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la început de decembrie sînt libere numai 555 de job-uri în tot judeţul ■ cam jumătate din cererea de personal vine de la angajatori din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Pe final de an cererea de personal a intrat la apă şi dacă pe timpul verii în tot judeţul erau peste 1.000 de locuri de muncă vacante, la început de decembrie mediul de afaceri ar angaja dacă ar găsi doar 555 de noi salariaţi.

Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ din totalul cererii de personal jumătate vine de la patroni din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe. Aici sînt 273 de job-uri, în timp ce la Roman s-ar putea angaja pînă la Moş Nicolae  un număr de 204 persoane.

Ca de fiecare dată, cele mai puţine recrutări au loc în zona Tîrgu Neamţ unde sînt libere doar 78 de slujbe în mai multe domenii de activitate. Simultan cu scăderea de personal s-a diminuat şi cererea de salariaţi cu înaltă calificare, iar în Piatra Neamţ au rămas neocupate cele două posturi din industria artistică, unul pentru maestru de sunet şi altul pentru maestru de lumini.

Se mai caută doi economişti, un inginer mecanic şi un inginer producţie, precum şi un asistent manager. Pentru ceilalţi piaţa muncii oferă 9 posturi de brutar, 8 locuri sînt pentru confecţioner tîmplărie pvc, mai este nevoie de 7 persoane calificate ca lăcătuş mecanic, dar se mai cer şi 40 de necalificaţi.

Patronii au nevoie şi de 25 de dulgheri, 10 fierari betonişti, 10 muncitori piscicoli, 20 de zidari sau 13 lucrători comerciali. În multe alte ocupaţii este mai puţin de lucru, lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ.

La Roman cererea de personal de înaltă calificare este şi mai scăzută şi se caută doar un inginer electrotehnist şi un inginer tcm. Pentru cei fără facultate cel mai mult este de lucru în industrie unde se recrutează 52 de confecţioneri – asamblori articole textile, 35 de muncitori necalificaţi şi 20 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei.

La nivel de zonă se mai caută alţi 10 necalificaţii pentru alte domenii şi mai puţine strigări sînt pentru cei care pot presta ca şi barman, bucătar, casier, lucrător în bucătărie, turnător produse ceramice, zidari sau dulgheri. La Tîrgu Neamţ este un singur loc de muncă pentru licenţiaţi şi se caută de ceva vreme un inginer specializat în industria alimentară.

În rest este de lucru pentru 10 confecţioneri textilişti, se mai caută necalificaţi dar şi rectificatori, strungari, sudori, vălţari sau vulcanizatori, precum şi mecanici auto, montatori structuri metalice, manipulanţi sau agenţi de securitate.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Greu de tot cu afacerile

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la 1 octombrie au dispărut din peisajul economic peste 2.600 de firme de mai toate felurile ■ anul trecut au fost numai 2.000 de „morţi“ ■ creşteri importante sînt la radierile voluntare ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Greu de tot în afaceri, iar patronii nu ştiu cum să se mai descurce. Cei care nu a găsit nici o cale de scăpare au tras oblonul, iar de la începutul anului 2019 şi pînă la data de 1 octombrie în judeţul Neamţ s-au închis nu mai puţin de 2.636 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate.

Radiografia făcută lunar de specialiştii din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului relevă faptul că în aceeaşi perioadă a anului trecut au tras oblonul cu mult mai puţini patroni, doar 2.001. Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, dar consistent, cu circa 80 de procente.

Cea mai importantă scădere este însă la la insolvenţă, pasul anterior deschiderii falimentului de către judecătorul sindic, aici fiind o scădere de aproape 35 de procente raportat la perioada de comparaţie. Mai exact, de la începutul lui 2019 şi pînă la 1 octombrie, din peisajul economic nemţean au dispărut 2.636 de agenţi economici.

Unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Din totalul celor care s-au închis pînă la finele lunii septembrie, cei mai mulţi, 1.962, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 1.080 firme, în creştere cu circa 81%.

În ce priveşte suspendările de activitate, în primele nouă luni din acest an au apelat la această măsură 339 de firme, faţă de 487 în perioada de comparaţie, în scădere cu circa 20 de procente.

Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 23 de procente.

Asta deoarece pînă la 1 octombrie 2019 au apelat la această măsură 335 de firme, iar anul trecut au fost 434 de firme în aceeaşi situaţie. La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 60 cazuri, din care 4 numai în luna septembrie, iar în 2018 au fost cu mult mai multe, 91, indicatorul fiind în scădere cu aproximativ 34 de procente.

Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere: au fost înmatriculate 1.946 de noi firme, în timp ce în 2018 s-au înmatriculat 1.572 agenţi economici noi, dinamica fiind clar pozitivă. Rezultă că anul acesta avem mai mulţi noi întreprinzători cu vreo 27 de procente.

Aşa se face că la 1 octombrie 2019, în Neamţ erau 22.049 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.616, mai mulţi cu vreo 2%.

 

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending