Contactează-ne

Economie

Nori negri pentru ţevarii din Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ sindicaliştii acuză condiţiile de muncă infernale din fabrica de ţevi ■ se vorbeşte tot mai intens despre reduceri de personal şi de o fuziune cu Tepro Iaşi ■ „Un sfert din acest oraş a lucrat în fabrica de ţevi, iar acum asistăm neputincioşi la stingerea ei“, susţine Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Liber Petrotub ■

Romaşcanii care mai au legături cu ceea ce altădată era considerat a fi „plămînul“ oraşului, combinatul metalurgic Arcelor Mittal Steel, cel mai mare producător de ţeavă fără sudură, vorbesc despre iminenta închidere a fabricii din care mai funcţionează un singur laminor şi acela cu mari întreruperi. Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Liber Petrotub, a avut o întîlnire cu inginerul Cozmin Toma, directorul combinatului metalurgic. „Din 6 laminoare mai funcţionează în fabrică doar laminorul de 16 ţoli, şi acesta cu întreruperi foarte dese. În ultimele şase luni nu s-a lucrat săptămîni în şir. Nu se ştie ce se va întîmpla în iulie. Lipsa unui portofoliu de comenzi este cauza principală a modului dezastruos în care funcţionează fabrica. Se motivează că toată situaţia este cauzată de taxele impuse de stat. Pînă acum se exporta foarte mult în SUA, dar şi în Europa Occidentală. Există pe această piaţă o concurenţă acerbă, pe care se bat marii producători de ţeavă. Fabrica de la Roman nu reuşeşte decît să se menţină pe linia de plutire, din cauza faptului că nu s-a investit nimic în retehnologizare. Am ajuns dintr-o unitate etalon a economiei româneşti, într-o făbricuţă cu o secţie, de mărimea unui atelier. După discuţiile pe care le-am avut cu cei din conducerea fabricii, dar şi din ceea ce se vorbeşte în oraş, constatăm că se preconizează noi reduceri de personal. Eram la începutul anului puţin peste 700 de oameni. Dorinţa angajatorului este ca anul 2019 să se încheie cu 600 de salariaţi. Există o discuţie despre o fuziune care se pregăteşte cu Tepro Iaşi şi Arcelor România, dar sindicatele nu au fost consultate despre această intenţie. Problema noastră este cea legată de ceea ce va rămîne din fabrica de la Roman. Nu este admis ca o fabrică de nivelul acesta să nu lucreze cu cel puţin 1000 de oameni. Reduceri se produc pe cale naturală, prin ieşirea la pensie. Problema este că în această fabrică nu s-a făcut în ultimii zece ani nici un curs de formare profesională. Mă doare sufletul ca după 35 de ani de muncă în această fabrică să constat că nu are nici un viitor. Un sfert din acest oraş a lucrat în fabrica de ţevi, iar acum asistăm neputincioşi la stingerea ei“, susţine Gheorghe Ciobanu. Acesta susţine că se face „curăţenie“ prin halele de la laminoarele de 6 ţoli şi la 6 ţoli II şi că se taie toate utilajele. Acestea se vînd la fier vechi pentru a se asigura bani de salarii. „Investitorul indian a cumpărat o fabrică pe nimic, s-a îmbogăţit în cei zece ani de la privatizare şi astăzi mai are doar cîteva utilaje de tăiat. Cînd va termina de «ras» totul, se va lua decizia cedării terenului către administraţia locală (de la Cordun n.r). Actualul director, este un om optimist, dar nu este realist, pentru că în lipsa de investiţii nu se poate face producţie de calitate şi la costuri mici. Acum constatăm faptul că strategia patronului nu a fost decît aceea de a ne lua piaţa de desfacere. Marca Petrotub era un renume în întreaga lume, dar mai ales în Golful Persic. La Roman se fabrica întreaga gamă de ţeavă. Astăzi este doar o amăgire că această fabrică mai poate avea vreun viitor. Conflictele noastre cu managementul fabricii ţin de faptul că un muncitor este obligat să-şi schimbe specializarea după cum are nevoie angajatorul. Nu se înţelege că legislaţia românească în domeniul muncii trebuie respectată. Contractul colectiv de muncă este obligatoriu nu doar pentru sindicate, ci şi pentru angajator. Nu este normal ca în ultimii 10 ani să nu fie instruită măcar o clasă de laminatori. Acem lipsă de meseriaşi: de lăcătuşi, de electricieni, de frezori. Am studiat programul de formare profesională în învăţămîntul dual. Este de admirat că TCE 3 Brazi a reuşit să păstreze la Umaro un nucleu de oameni, care fabrică încă strunguri Carusel. Am văzut că formează 5 electricieni, 5 strungari, 5 frezori, 10 sculeri matriţeri, 5 tratamentişti. Fabrica asta micuţă se doreşte să fie menţinută pe piaţă, iar una de talia Petrotub să fie închisă“, a mai spus Gheorghe Ciobanu alarmat şi de faptul că angajatorul a modificat stagiul de cotizare. „Există salariaţi care trebuiau să se pensioneze în 2017, dar cînd au dorit să depună dosarul, au constat că angajatorul a făcut rectificare în cartea de muncă din 2001 pînă în 2014. E vorba despre angajaţii care au lucrat în condiţii speciale, dar au fost trecuţi pe condiţii normale. La 14 ani vechime, vîrsta de pensionare ar fi trebuit redusă cu 7 ani. Este o stare de tensiune vecină cu nebunia. Lipsa de personal îi determină pe cei din conducerea fabricii să încerce tot felul de tertipuri pentru a-i mai ţine pe oamenii din producţie să mai muncească. Angajaţii sînt puşi să facă cursuri de laminatori cu un an înainte de pensionare, ceea ce legea nu permite. Voi încerca să cer şi sprijinul parlamentarilor de Neamţ pentru a ajunge la Ministerul Muncii. Actuala legislaţie permite oricărui angajator să modifice stagiul de cotizare. Modificarea trebuie făcută însă pe viitor. E absolut ilegal să se modifice stagiul de cotizare pentru anii din urmă. Este însă adevărat că vina nu aparţine în totalitate angajatorului, care a plătit statului taxe pentru condiţii speciale, ceea ce reprezenta 10 procente în plus. Făcîndu-se această rectificare, banii ajung la Casa Judeţeană de Pensii, care nu-i mai restituie angajaţilor. Trebuie găsite soluţii“, a mai adăugat sindicalistul. O altă problemă ridicată de liderul de sindicat este aceea legată de externalizarea unor servicii de descărcare către o firmă din Galaţi care nu foloseşte personal din fabrică şi care retribuie muncitorii la mica înţelegere. Pînă la închiderea ediţiei nu am putut obţine punctul de vedere al conducerii, de la Secretariat comunicîndu-ni-se că fabrica de la Roman nu are încă purtător de cuvînt, iar directorul general se află în şedinţă.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Restanţele bancare, greu de ţinut pasul…

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ nemţenii, persoane fizice şi juridice, au împrumuturi care însumează 2.298 milioane de lei ■ marea majoritate a creditelor sînt în grafic ■ însă restanţele au crescut la 109 milioane ■

Mulţi nemţeni, persoane fizice şi juridice, s-au împrumutat în bănci din diverse motive, însă parte din aceştia nu mai reuşesc să ţină pasul cu graficul de rambursare a banilopr. Asta le dă bătăi de cap bancherilor care nu mai ştiu cum să-şi recupereze banii, dar şi celor care s-au împrumutat, aceştia neştiind de unde să mai facă rost de lichidităţi. Vara cheltuielile fiecărei case sînt mai mici şi în consecinţă sînt lichidităţi care pot fi îndreptate către sistemul bancar, însă spre toamnă lucrurile nu mai stau deloc aşa. Acest lucru duce la creşterea datoriilor şi acest lucru se vede clar din statistica realizată lunar de Banca Naţională a României. Din luna iulie, pînă în la final de august 2019, restanţele nemţenilor la creditele bancare au crescut cu vreo 10 milioane de lei noi, ajungînd la 109 milioane de lei, aici fiind vorba atît de restanţele la împrumuturile în lei cît şi cele de la creditele în valută. Spre deosebire de alte timpuri, acum stăm mai bine la restanţele la împrumuturile în lei, sume mai mari rămase neacoperite fiind la creditele care au fost contractate în valută. Cei care au ales să se împrumute în moneda naţională se pare că sînt mai cîştigaţi, şi-şi plătesc mai uşor ratele bancare. De altfel, analiştii financiari au recomandat întotdeauna să ne împrumutăm în moneda în care luăm salariul, iar acest lucru s-a dovedit înţelept în majoritatea situaţiilor. Conform unei statistici lunare a Băncii Naţionale a României, la 1 septembrie nemţenii, persoane fizice şi juridice, aveau restanţe care se situau la 109 milioane de lei, din care restanţele la împrumuturile în lei se cifrează la 44,5 milioane lei, iar cele la creditele în valută sînt de 64,5 milioane lei. Datele oficiale relevă faptul că la 1 septembrie datoriile în bănci ale nemţenilor persoane fizice şi juridice erau de 2.298,3 milioane de lei, aici fiind însumate creditele în moneda naţională, dar şi cele în valută. Plăţile la împrumuturi sînt în grafic pentru 2.189,4 milioane de lei. La nivelul judeţului Neamţ, datoriile în moneda naţională erau la începutul lunii trecute de 1.651 milioane de lei, iar cele în valută se cifrau la la 647,3 milioane de lei. Unii au reuşit să achite ratele, alţii au vrut dar nu au putut. Aşa se face că sînt credite curente în moneda naţională care se cifrează la 1.606,6 milioane de lei, iar la împrumuturile în valută plăţile curente, pentru care bancherii nu-şi fac griji, se cifrează la 582,8 milioane de lei. Cea mai mare parte a împrumuturilor în lei fusese contractată de persoanele fizice, dar şi la contractele în valută, populaţia are cea mai mare parte din împrumuturi. Cei care nu au fost grevaţi de datorii au reuşit să facă ceva economii şi au strîns în conturile în moneda naţională peste 1.000 milioane lei (aici intrînd atît societăţile nefinanciare, gospodăriile populaţiei, cît şi alte sectoare instituţionale), iar în cele în valută sînt economii ce totalizează mult mai puţin, echivalentul a 610 milioane lei.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: S-a mai împuţinat cererea de personal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la început de Brumărel, în judeţ se caută numai 760 de noi salariaţi ■ cele mai multe angajări ar putea avea loc în Piatra Neamţ ■

Brumărel a adus o scădere a cererii de personal, iar la nivel de judeţ sînt libere acum 760 de locuri de muncă, după ce peste vară au fost şi 1.000. Cea mai mare recrutare ar putea avea loc în Piatra Neamţ şi comunele limitrofe unde angajatorii caută 383 de noi lucrători specializaţi în diverse ocupaţii, la Roman şi-ar putea găsi un alt job 315 persoane, iar cei mai vitregiţi sînt cei de la Tîrgu Neamţ care au de ales între 62 de job-uri. În reşedinţa de judeţ au mai multe oportunităţi de angajate persoanele cu studii superioare şi se caută un şef birou financiar – contabil, un inginer specializat în tehnologia sudurii, un inginer constructor, precum şi cît un inginer chimist, inginer mecanic şi un inginer textilist, dar este nevoie şi de un economist. Pentru ceilalţi angajatorii oferă 43 de locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi, mai este nevoie de 11 tîmplari universali, cîte 16 dulgheri şi tot atîţia fierari betonişti, la care se mai adaugă 23 de posturi libere de zidari şi 18 locuri pentru zugravi. S- ar mai putea angaja pînă spre jumătatea lunii 14 agenţi de securitate, 18 manipulanţi mărfuri, 14 ospătari şi 10 vînzători. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri de personal lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ, de pe strada Mihai Eminescu. La Roman patronii nu prea au nevoie de licenţiaţi, cererea este ca şi inexistentă şi ar putea găsi de lucru doar un inginer şef în industria prelucrătoare şi un inspector itp. Cele mai multe locuri de muncă vacante pentru cei fără facultate sînt în industrie unde este nevoie de 84 de confecţioneri – asamblori articole textile, 65 de muncitori necalificaţi şi 25 de operator – confecţioner industria îmbrăcămintei. În alte domenii se caută alţi 10 muncitori necalificaţi, 14 casieri, ori 13 lucrători comerciali. În rest este de lucru pentru cei care pot presta în alte ocupaţii cum ar fi recepţioner marfă, strungar universal, sudor, tinichigiu industrial, ospătar, agent de securitate, ajutor de bucătar, barman, îngrijitor animale, precum şi lăcătuş mecanic sau măcelar şi manipulant marfă. La Tîrgu Neamţ este de lucru doar pentru o persoană de înaltă calificare şi ar fi nevoie de un inginer specializat în industria alimentară. Restul pot găsi de lucru în ocupaţii cum ar fi infirmieră, dulgher, mecanic auto, vînzător, rectificator, strungar, mecanic întreţinere sau muncitor la prepararea legumelor şi fructelor.

Citește știrea

Economie

Măsuri drastice! Pesta e la un pas de Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după confirmarea focarului de pestă porcină africană la Butea- Iaşi, s-au luat măsuri drastice şi în Neamţ ■ cele două combinate situate în zona de la limita cu judeţul vecin nu mai au voie să sacrifice porci şi nici să-i vîndă ■ pe fondul cinegetic Roman, vînătorii au cotă să împuşte şase mistreţi ■

După confirmarea focarului de pestă porcină în comuna Butea, Iaşi, localitate aflată la graniţa cu Neamţul, autorităţile sanitar veterinare din cele două judeţe vecine au trecut la inventarierea tuturor porcilor din gospodăriile populaţiei şi din cele două complexe de creştere a suinelor de la Traian şi Răchiteni. „Recent a fost confirmat un focar de pestă porcină africană într-o gospodărie în comuna Butea, judeţul Iaşi. Colegii noştri din Iaşi au trimis probele la laboratorul central de analize de la Institutul Naţional de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti unde s-a confirmat diagnosticul. Butea învecinîndu-se cu judeţul Neamţ, a fost nevoie să instituim şi noi zonă de restricţie privind circulaţia animalelor şi pentru exploataţiile comerciale de la Traian şi Răchiteni. Este vorba despre restricţii severe pentru persoane, maşini, sacrificări, în sensul că nu intră, nu iese şi nu se sacrifică vreun animal“, a declarat medicul Sorin Ulea directorul DSVSA Neamţ. Vînătorii au fost şi ei chemaţi să pună umărul la sprijinirea măsurilor de limitare a posibilităţii de răspîndire a pestei porcine. „În perioada imediat următoare vom intensifica şi noi acţiunile de vînătoare la mistreţ pentru realizarea cotelor aprobate. Pe Fondul de Vînătoare de la Roman, care are 7 hectare, avem de realizat o cotă de şase exemplare, din care deja am vînat două, urmînd ca în perioada următoare să mai vînăm alte patru exemplare. Aceste cifre sînt, însă, pur orientative pentru că nu putem şti cu exactitate cîte exemplare de porc mistreţ sînt în judeţul Neamţ. Vînătoarea se face prin metodele la pîndă şi la dibuit, prin care nu se dizlocă animalele şi nu sînt împinse dintr-o zonă în alta“, a declarat Marius Grosu, preşedintele Asociaţiei Vînătorilor şi Pescarilor Roman. Carcasele porcilor mistreţi vînaţi vor fi predate la DSVSA Neamţ. Avînd în vedere poziţionarea focarului de boală faţă de localităţile din judeţul Neamţ, autorităţile au stabilit şi unităţile administrative din Neamţ ce fac parte din zona de protecţie şi de supraveghere a focarului de boală: localităţile Doljeşti, Buruieneşti, Buhonca, Rotunda (comuna Doljesti), Rediu şi Bîra (comuna Bîra), Boghicea, localităţile Tămăşeni şi Adjudeni (comuna Tamăşeni), Săbăoani şi Traian (comuna Săbăoani), respectiv Gherăeşti şi Teţcani (comuna Gherăeşti). Directorul societăţii Suinprod, firmă ce are un complex de creştere a porcilor aflat în apropierea focarului de la Butea, susţine că este o tragedie să vezi cum sînt omorîte toate efectivele de animale din ferme şi din gospodăriile oamenilor. „Din punct de vedere comercial, este o boală cumplită care afectează întreg efectivul de animale. Este o boală care se răspîndeşte extrem de rapid din momentul apariţiei virusului. Cu adevărat este o tragedie să vezi cum sînt omorîte 160.000 de capete, aşa cum s-a întîmplat la combinatul de la Brăila. Din nefericire, virusul s-a extins deja în 32 de judeţe din România“, a declarat Ioan Antoci, directorul Suinprod Roman.

Sînt peste 1.200 de focare de pestă, în 346 de localităţi

Numărul focarelor de pestă porcină africană a crescut la 1.223, în 346 de localităţi situate în jumătate din judeţele ţării. ANSVSA preciza, la sfîrşitul lunii trecute, că în alte trei judeţe existau doar cazuri la mistreţi. În total au fost eliminaţi 481.921 de porci afectaţi de boală şi există 2.126 de cazuri la mistreţi. Printre judeţele cu cele mai multe focare se numără Brăila – 49 (2 în exploataţii comerciale) şi 24 la mistreţi; Buzău – 64 de focare în gospodării şi 22 la mistreţi; Giurgiu – 219 focare (5 în exploataţii comerciale) şi 260 de cazuri la mistreţi; Teleorman – 281 de focare în gospodării şi 527 la mistreţi; Olt – 98 în gospodăriile populaţiei; Dolj – 190 de focare în gospodării. Pînă pe 24 septembrie fuseseră despăgubiţi 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 260.438.090 de lei. Prezenţa virusului în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Citește știrea

Trending