Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Nicolae Ceausescu – 88 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

• aceasta ar fi fost vîrsta pe care ar fi împlinit-o fostul dictator • Monitorul vã prezintã o altfel de biografie a cuplului Nicolae si Elena Ceausescu •

Astãzi, 26 ianuarie a.c., Nicolae Ceausescu ar fi împlinit 88 de ani. Invers decît nostalgicii, vã propunem un fragment din „Haita. Incredibila biografie a domnului Nicolae Ceausescu“, o lucrare de mai mari dimensiuni, scrisã de Cristian Timofte, gazetar, colonel (r) si amuzat biograf declarat al dictatorului. Textul se aflã, pe undeva, între gazetãrie si prozã, iar dacã Monitorul, editiile de Neamt si Roman, îi acordã spatiu, asta înseamnã cã e de bine, de normalitate.

24 de ani de dictaturã ceausistã grea, rea a’ driacu’ VORBIM DESPRE VENIREA lui la putere, adicã despre anul 1965, iulie, 19-24, cînd Ceausescu avea 47 de ani si cînd a fost ales secretar general al Partidului Comunist Român, adicã, practic, sef al statului. Dumitru Popescu, zis Dumnezeu, povesteste ceva, într-o carte, despre cum a fost cu Congresul IX al PCR, despre cum Ceausescu a rupt coada la ibric, dîndu-se la birocratii învãtati sã facã Raportul în sase luni si obligîndu-i sã-l facã în doar cîteva sãptãmîni, el muncind cot la cot cu ei si stiind regula de a nu arunca la cos prima variantã. (Cînd comunistii români veniserã la putere, patru din cinci români trãiau la tarã. În 1981, mai bine de jumãtate din populatia României locuia în orase, un lucru petrecut în cea mai mare parte a blocului comunist, dînd nastere, în sînul leaderilor de partid din aceste tãri, unor sentimente asemãnãtoare acelora pe care prim-ministrul polonez Mieczslaw Rakovski, destul de lipsit de diplomatie, le-a exprimat, cînd a vorbit cu ostilitate muncitorilor portuari din Gansk, în ajunul alegerilor din 1989: …dacã nu ar fi fost comunismul, voi toti grãmadã încã ati mai fi pãscut vacile – Mark Frankland). Noaptea care a urmat mortii lui Dej a fost de-a dreptul paralizantã: cotcodãceli, guitãturi, grohãituri, urlete, zbierete, tipete, miorlãituri, în fine, toate animalele fuseserã isterizate de cîinii Bucurestilor, care turbaserã în masã, înregistrîndu-se, în acea searã si noapte, la Spitalul Victor Babes, peste 650 de cazuri, toate victimele fiind vaccinate antirabic, epuizînd inclusiv stocul strategic al Ministerului Armatei. Victimele, ca sã fim corecti din punct de vedere istoric, fãceau parte, în marea lor majoritate, din categoria intelectualilor si a copiilor aflati singuri pe stradã. Cînd a sunat Maurer la telefon, Ceausescu, în chiloti, proaspãt iesit din iatacul Elenei lui, se afla închis în baie, unde tocmai îsi termina de fãcut bucla cu drotul electric, Made in Germania. Dupã ce informatia de la telefon devenise certã, sub frizura cu buclã a început sã se coacã, într-un ritm îngrijorãtor, destinul României pentru urmãtoarele douã decenii si ceva. Despre generalul Ceausescu, 47 ani, simplu secretar al CC al PCR, trist membru al cortegiului funerar, se stia de cãtre cei din primele rînduri cã era un apropiat al PUTERII. La Congresul al IX-lea al partidului a fost ales secretar general. C.V.-ul sãu, prezentat de Maurer, era impresionant: luptãtor comunist, ilegalist, închis la Doftana, Jilava, Caransebes, unde i se tãiase pînã si vîrful limbii (motiv mai mult decît scuzabil pentru gîngãveala, rîrîiala si bîlbele personajului), un comunist cu origine sãnãtoasã, fiu de tãran, pãmîntean. I-au fost, si atunci si ulterior exploatati pînã si pãrintii, Andrutã si Alexandra, supusi mai tîrziu unei nereusite operatiuni de sanctificare ortodoxã.

„Nicolae Ceausescu, este un sef de stat puternic, independent, care a mentinut relatia cu China“ Presa comunistã, în extaz, juiseazã apoi pe tema tînãrului conducãtor al României. Ani si ani, pînã în decembrie 1989, cînd este împuscat ca un cîine, chiar mai rãu. Dar sã vedem ce face, în acest timp, Conducãtorul. Este greu de crezut, dar chiar în aceastã perioadã fastã, dupã victoria de la Congresul al IX-lea al PCR, Nicolae îsi pregãteste, neabãtut, examenul de bacalaureat. Asa cã, în decembrie 1965, pe Bulevardul 1 Mai, fost Filantropia (pe lîngã Piata Domenii), secretarul general al CC al PCR, practic stãpînul României, îsi trece, acolo, într-un cadru intim, bacalaureatul, intrînd în posesia unei diplome maro, deschizãtoare de noi orizonturi intelectuale, cu numãrul 351243. Diploma maro, decent, confirmã urmãtoarele: În urma examenului depus în sesiunea noiembrie 1965, la Scoala Medie nr.10, Bucuresti, în anul scolar 1964/1965, prezenta Diplomã de Maturitate, sectia…, spre a se bucura de toate drepturile acordate de legile în vigoare. Astfel, cu studiile puse la punct, oamenii puterii au putut rãspîndi zvonul cã cei doi sînt buni prieteni, cã nu’s ce scoalã au fãcut ei pe la Oxford, împreunã, oricum chestii confidentiale, secrete, aruncate în memoria colectivã. Asadar, pe 2 august 1969, presedintele SUA, stãpînul de atunci al lumii, Richard Nixon, se pare coleg de facultate cu gazda, pe la Oxford, cicã, viziteazã România lui Ceausescu. Persoana noteazã în Jurnalul sãu, devenit public, urmãtoarele: 02.08.1969. Aterizînd la Bucuresti, am devenit primul presedinte al USA care soseste într-o vizitã oficialã într-o tarã satelit. Presedintele român, Nicolae Ceausescu, este un sef de stat puternic, independent, care a mentinut relatia cu China, în ciuda permanentei amenintãri a unei interventii a rusilor în România, asemeni celor din Ungaria, în 1965, sau din Cehoslovacia, în 1968. Pînã acum, el a reusit, cu abilitate, sã pãstreze un oarecare echilibru. Fusesem prevenit cã trebuie sã mã astept la o primire plinã de curtuazie, dar amploarea, entuziasmul spontan al multimii au depãsit toate sperantele mele. La un moment dat, Ceausescu si cu mine am fost literalmente prinsi în mijlocul multimii care cînta si dansa pe strãzi. Dupã vizitã, cînd, îmbãtat de cãldura maselor, aproape cã uitase sã fie el însusi, s-a insinuat în viata lui Ceausescu, parcã trimis, tovarãsul Corbu. Un labrador megaloman, cu o tinutã majestuoasã, acceptat aproape imediat în nomenclaturã. Corbu a învãtat repede limba românã si a devenit prim sfetnic, adicã un fel de prim consilier. Numai cu Nicolae se întelegea, pe limba lui maternã, dar cîinele, prezent la piciorul fotoliului, la întîlnirile importante, tãcînd, recepta si întelegea tot. Apoi, se închideau amîndoi în baia antifonatã, de unde nu se auzeau hãmãieli si lãtrãturi pînã la rãgusire. Tot în baie, fapt dovedit, Ceusescu îsi pãlmuia ministrii, în prezenta cîinelui Corbu. Pe de altã parte, Elena simtea cã pierde teren, iar ofensiva tovarãsului Corbu, mîngîiat permanent pe cap de stãpîn, si ascultat ca un consilier de tainã, o aducea la isterie. În cele din urmã, echilibrul a fost adus de Sarona, o cãtea rafinatã, cu care Corbu, în timp, s-a dedat la perversiuni sexuale canine inimaginabile.

„Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe Sarona“ Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe Sarona, desi se mai spune cã acesti cîini, Corbu si Sarona, au fost dãruiti, ca pereche, familiei prezidentiale a României de cãtre chiar Maiestatea Sa Regina Angliei, care i-a si tras cu caleasca regalã prin Trafalgar Square, ca un mic simbol reparatoriu pentru mãgãria fãcutã României, dupã rãzboi, de cãtre marele fumãtor de trabucuri cubaneze, Sir Winston Churchill, un alcoolic obsedat de putere, un înfumurat, un grãsan nesimtit, nationalist si egocentric la sînge, cu maniere si melon, dar fãrã scrupule, ca mai toti insularii definitiv bolnavi de nostalgia puterii fostului lor imperiu. Înainte de aparitia Saronei, gelozia atinsese culmi inimaginabile în familia prezidentialã: – Nicule, de-acu’ înainte sã te culci cu potaia, cu tov. Corbu al tãu, el sã-ti facã toate hachitele tale de bolnav la cap, cã de la mine nu mai vezi ni’ca, întelegi, ni’ca (aratã, cu douã degete de la mîna dreaptã, încrucisate). – Eleno, tu uiti cã noi luptãm pentru cauza clase muncitoare si a tãrãnimii muncitoare… – Hai sictir, bãi, Nicule, scuteste-mã de vrãjelile astea! Tu stii ce-a pãtit Iosif Broz Tito cu nevastã-sa, stii, nu?, cã aia a fugit în Occident, unde a vãrsat tot, nu? Si mai stim noi si altele, ce crezi tu?! (Viorica Paraschivescu, servitoare în casa Ceausescu timp de 17 ani, credibilã, fãrã memorii publicate). Da, vizionarea filmelor porno si ascultarea, prin microfoanele serviciilor secrete, a tot ce se întîmpla prin casele membrilor CC ai PCR o cam tîmpiserã pe nevastã-sa, pe Elena, sefa Cabinetului Doi. Ea, în fond, era o fatã bunã, mãmoasã, dar i se cam urcase PUTEREA la cap. Ea, Elena, le spunea cîinilor copii. De unde iau mîncare pentru copii? Unde sînt copiii? Dar ea, ca femeie, din punct de vedere sexual, se simtea neglijatã. Însotit de doi cîini, doi dobermani, potential fiorosi, Ceausescu conducea România, o stãpînea fãrã ca nimeni sã îndrãzneascã a misca în front. Dupã douãzeci de ani de dictaturã, totul era de neclintit, functionînd doar dupã proiectul aflat în mintea lui. România era tara Ceausescu. Un singur exemplu, banal, stupid, semnificativ: fotografia lui retusatã, cu buclã, apãrea inclusiv pe coperta revistei Femeia, o revistã cu cîteva pagini color, editatã si tipãritã la Casa Scînteii, actualmente Casa Presei Libere din România. Mai citãm: Ceausescu a avut curajul sã facã ceea ce ceilalti conducãtori est-europeni au fost adesea tentati sã facã, dar nu au îndrãznit: sã-si trateze clasa muncitoare cu toatã duritatea pe care el considera cã o meritã. Aceastã atitudine tipicã s-a putut vedea la constructia metroului din Bucuresti, unde el a dorit ca statiile sã fie distantate între ele, pentru cã el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acasã la fabricã sau la punctele de lucru si înapoi. Cu mare greutate a putut fi convins sã permitã executarea unei alte statii în mijlocul orasului, consideratã ca un lux al vietii urbane.

Articole similare: Disputã Roman – Piatra pe tema tezaurului confiscat pentru Ceausescu TEZAURUL lui CEAUSESCU, înapoi la Neamt DOSARE NECENZURATE: Sosia lui Nicolae Ceausescu si cacealmaua de la Tîrgoviste DOSARE CENZURATE: În cãutarea Averii Dracului Tezaur pentru Nicolae Ceausescu Nicolae Ceausescu – 88 de ani

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending