Contactează-ne

Politica

Nemţenii, prezenţă consistentă la urne

Știe publicată cu

în data de

■ şi în Neamţ, participarea la euroalegerile din 26 mai 2019 a fost mult mai mare decît la scrutinul din 2014 ■ după opt ore de la deschiderea secţiilor, se realizase deja scorul înregistrat în urmă cu 5 ani: 30% ■ scrutinul s-a desfăşurat fără probleme deosebite în cele 488 de secţii din judeţ ■

La scrutinul din 26 mai, printre cei mai matinali votanţi din Roman a fost primarul Lucian Micu, care şi-a exprimat opţiunea la ora 9,30, la secţia de la Şcoala Nr.6. „Am votat pentru viitorul acestei ţări, pentru ca fetele mele să aibă un viitor în acestă ţară şi pentru ca Romanul să aibă şansă să atragă cît mai multe fonduri europene în viitorul ciclu electoral. Am votat şi pentru Referendum, doresc ca România să fie în primul rînd curată“, a declarat jurnaliştilor primarul Lucian Micu. La ora 10.00, fostul primar al urbei, deputatul Laurenţiu Leoreanu, s-a prezentat la Secţia nr.115, de la Şcoala Nr.5, împreună cu soţia, cu tatăl său şi cu cei doi fii. „Am votat pentru că îmi doresc ca fondurile europene care sînt alocate în România, să nu rămînă în bugetul Uniunii Europene, aşa cum s-au întîmplat cu cei 41 miliarde de euro din care guvernele PSD au reuşit să atragă doar 1,7 miliarde de lei. Îmi doresc ca Autostrada Unirii să ne lege de Europa. Îmi doresc un spital regional modern la Iaşi şi toate aceste lucruri să se facă din bani europeni. Am votat şi la Referendum pentru că este firesc să răspundem la cele două întrebări puse de preşedintele României. Am venit astăzi la vot cu tatăl meu, cu soţia mea şi cei doi fii ai mei, în aşa fel încît cele trei generaţii din familia Leoreanu şi-au făcut datoria poate şi pentru nepotul meu, din a patra generaţie, care sper să trăiască într-o Românie europeană şi suverană, care să se dezvolte la nivelul celorlalte state din Europa“, a declarat deputatul Laurenţiu Leoreanu. La Secţia de vot de la Şcoala Sergiu Celibidache, senatorul Dan Manoliu a stat la coadă pentru a vota. Primarul comunei Doljeşti, Iosif Şoican, şi-a exprimat opţiunea la ora 11.30, la Secţia de votare din satul Rotunda. „Am votat pentru ca să o ducem mai bine, să reuşim să accesăm mai multe fonduri europene pentru modernizarea comunei“, a spus primarul Şoican. În opinia sa, prezenţa la euroalegeri este normal să fie mai ridicată decît la alte tipuri de scrutin, ţinînd cont de faptul că oamenii, chiar şi cei bătrîni, ştiu acum ce este Parlamentul European. „Am votat să-mi dea Dumnezeu sănătate. Am venit să- mi respect votul şi să mă mai lase Dumnezeu să trăiesc pe acest pămînt. Am votat un om mai bun decît toţi cei de pe buletine“, declara bătrînul Molodoi Ludovic, care la vîrsta de 87 de ani susţine că n-a lipsit niciodată de la vot, nici chiar pe vremea lui Ceauşescu. Preşedinta Secţiei de vot 248 din satul Rotunda, a precizat că unul din alegători, surprins de presă că a intrat împreună cu mama sa în cabina de vot, are un handicap care-i permite să fie însoţit în cabină de mama sa, şi că şi în biserică, cînd intră are permisiunea să stea în strană alături de mama sa. A votat chiar şi pentru Referendum, deşi nu prea ştia cu ce se „mănîncă“ acesta. La Gherăeşti, primarul Carol Bereşoae s-a prezentat la vot la Secţia 284 în jurul orei 12.30, atunci cînd a ieşit de la slujbă, fiind însoţit de soţia sa. La ora 10.30 s-a prezentat la Secţia de vot din Adjudeni, comuna Tămăşeni, primarul Ştefan Lucaci, care a votat şi pentru Parlamentul European şi pentru Referendum: „Am votat pe toate buletinele, conform conştiinţei mele şi sînt sigur că am luat o decizie corectă“. Edilul şef susţinea că la Tămăşeni prezenţa la vot e întotdeauna destul de bună, oamenii avînd reprezentarea exactă a valorii votului lor. La ora 10,30 la Secţia de vot 76 de la Colegiul Naţional Roman Vodă şi-au exercitat drepturile electorale Radu Samson, preşedintele demisionar al USR Neamţ, împreună cu soţia. „Am cerut trei buletine de vot şi am votat la alegerile europarlamentare pentru ce mai bună echipă de pe buletinul de vot şi singura echipă care poate aduce civilizaţia şi liniştea de care avem nevoie şi în România. Nu vrem o ţară «ca afară», ci vrem ca România să ajungă la nivelul la care ar fi trebuit să ajungă, după 30 de ani de democraţie. La Referendum am votat pentru o justiţie care să fie făcută de magistraţi şi nu de politicieni «paraşutaţi» de partid în Parlament“, a declarat Radu Samson, care a fost coordonatorul campaniei USR pentru euroalegeri în judeţul Neamţ.

Sub Cetate

În cele 13 secţii amenajate pe raza oraşului Tîrgu Neamţ erau aşteptaţi circa 18.000 de cetăţeni cu drept de vot, potrivit listelor permanente. Prezenţa părea să fie mai bună decît la scrutinul din 2014, cînd, în jurul amiezei abia 10% dintre alegători trecuseră pe la urne. De această dată, pînă la ora 14, circa 26% dintre votanţi îşi exprimaseră deja opţiunea pentru candidaţii la europarlamentare, iar 19% răspunseseră întrebărilor din cadrul referendumului. Erau în zonă şi secţii unde procentajul era la limita de sus, cum era cazul celei amenajate la Mănăstirea Sihăstria, unde se ajunsese la o participare de 109% pentru europarlamentare şi de 88% pentru referendum. Deşi diferenţa pare mare comparativ cu secţiile din interiorul localităţilor, saltul se datorează celor circa 200 de persoane care probabil ieşiseră în natură, profitînd de vremea caldă, şi au votat pe liste suplimentare. Decalajul dintre prezenţa la referendum şi cea de la europarlamentare părea să se menţină şi în mediul rural, unde majoritatea participanţilor preferaseră să ceară doar buletinul de vot pentru candidaţii la Parlamentul European, boicotînd, voit sau nu, referendumul. Şi sistemul informatic a trebuit adaptat acestei situaţii. Se pare că dimineaţă au existat ceva probleme, care nu fuseseră anticipate. Cineva care dorea să-şi exprime opţiunea pentru europarlamentare şi dorea mai tîrziu să revină la urne pentru referendum, ar fi părut că încearcă să voteze de două ori, lucru ilegal. Dar problemele tehnice au fost remediate, astfel că totul s-a desfăşurat normal pe parcursul zilei. La nivelul urbei au existat şi cîteva solicitări de urnă mobilă, inclusiv din partea unor pacienţi pe care duminica alegerilor îi prinsese pe patul de spital.

Conştiinţă civică la scrutinul din Bicaz

Electoratul din Bicaz a răspuns aşteptărilor candidaţilor de a se prezenta duminică într-un număr mare la vot. Se pare că miza europarlamentară lansată în campanie de formaţiunile politice aspirante la fotoliile de la Bruxelles a convins îndeajuns. Şi asta în condiţiile în care timpul favorabil a convins electoratul să iasă din casă într-un număr ceva mai mare faţă de ediţiile trecute. Primii satisfăcuţi de prezenţa bună la urne au fost membrii comisiilor de la secţiile de votare, în general oameni cu experienţă, care pînă spre prînz aveau să înregistreze aşteptînd cu răbdare cîteva procente în plus din totalul celor prinşi în listele de votare. Astfel, la cele 10 secţii de votare ale urbei de sub baraj, procentele de prezenţă la vot prevedeau încă de la prînz un final fericit, cu scoruri bune la secţia Centru şi la cele două secţii ale cartierului Mărceni (Şcoala şi Grădiniţa). În schimb, preşedinţii secţiilor de votare cu scoruri nefavorabile, au ţinut să justfice slaba prezentare la urne prin faptul că oamenii n-au amînat prezenţa la Sfînta Liturghie, avalanşa de votanţi avînd loc după împăcarea cu Divinitatea. Şi au avut dreptate, între ora 12.00 şi 14.00 ritmul prezenţei fiind ceva mai intens. Consemnînd o privire de ansamblu la nivel de urbe, sinusoida celor 10 secţii de votare ale Bicazului a înregistrat creşteri ceva mai mari la primele două ore ale dimineţii, la orele prinzului şi spre seară, după orele odihnei de duminică, după- amiază. Aşadar, cu una, cu alta, linişte şi conştiinţă civică, la Bicaz, faţă de un drept constituţional scos de la naftalina comunistă, cu sacrificii, în 89. Cît priveşte pe categorii de vîrstă, cei mai implicaţi în a-şi exercita dreptul de vot au fost oamenii în vîrstă, care s-au dovedit a fi mult mai spornici la vorbă atunci cînd presa le-a cerut opinia cu privire la doleanţele lor faţă de viitorii aleşi în forul european. „Aş dori să fie mai bine în ţara asta şi să înţeleagă cei pe care am pus ştampila că pe primul loc în atenţia lor trebuie să fie poporul român, ca entitate, şi apoi ca membru al Uniunii Europene“, a declarat Iulian Rădulescu. Cît priveşte opţiunea bicăjenilor pentru a răspunde pozitiv la Referendumul propus de Preşedintele României, o mare parte din electorat a avut reţineri, motivîndu-şi rezerva prin faptul că asta ar afecta victoria PSD în scrutinul de pe 26 mai. „Eu am mers la vot, dar n-am votat decît la europarlamentare. Am considerat că Referendumul a fost o manevră politică la care nu am aderat“, a afirmat Eugen Haucă. Că prezenţa la vot a fost mult mai numeroasă faţă de alte alegeri anterioare avea să confirme una din doamnele cartierului Mărceni, care ne-a spus că „niciodată n-am văzut coadă ca acum la secţia găzduită de Grădiniţa Mărceni. De votat, am votat, pentru că am considerat că formaţiunea politică susţinută de mine avea nevoie de votul meu şi-apoi, cu speranţa că adolescenţii oraşului din care face parte şi fiica mea vor trăi mai bine ca cetăţeni europeni“, a spus Camelia Ungureanu absolventă cu ceva timp în urmă a Facultăţii de Studii Europene. Aşadar, Bicazul a votat cu mai mult curaj ca în ediţiile trecute, iar cetăţenii urbei au dat dovadă de maturitate politică, convertită în numărul de voturi la final de scrutin europarlamentar al lui 2019.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Tratamente dispreţuitoare ale ministerului Sănătăţii, la adresa nemţenilor

Știe publicată cu

în data de

■ consideră senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

P

Ministerul Sănătăţii continuă politica dispreţuitoare la adresa nemţenilor, cel puţin aşa reiese dintr-un răspuns oficial la o întrebare referitoare la situaţia datoriilor Spitalului Judeţean Neamţ. Concret, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a fost întrebată de senatorul PNL Eugen Ţapu, cînd va reuşi ministerul să achite datoriile Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, datorii care, la sfîrşitul lunii martie depăşeau un milion de euro. În răspunsul primit trei luni mai tîrziu, cu întâîrziere de două luni, ministerul răspunde sec că ”în ceea ce priveşte acumularea datoriilor către furnizori nu rezultă că acest fapt se datorează derulării Programelor de Sănătate Publică finanţate de Ministerul Sănătăţii”. Mai mult, ministerul se spală pe mîini şi precizează că a predat atribuţiile şi competenţele în sarcina administraţiei publice locale, mai exact a Consiliului Judeţean. ”Este cea mai bună dovadă de delăsare şi neimplicare într-o situaţie care îngreunează actul medical, cu consecinţe negative asupra pacienţilor nemţeni. Cele mai multe din datoriile Spitalului de Urgenţă sînt către furnizorii de medicamente şi programe medicale. Cifrele sînt oficiale, publice. Cei de la minister nu au avut nici măcar curiozitatea să vadă de unde provin aceste datorii, au oferit un răspuns şablonistic şi atît”, a explicat senatorul Eugen Ţapu, care consideră că această atitudine demonstrează că ministerul Sănătăţii, de fapt, nu are banii necesari achitării datoriilor şi funcţionării optime a Spitalului Judeţean. ”La fel de revoltător este şi că preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, nu a iniţiat niciun demers pentru recuperarea acestor sume. Dînsului i-ar fi fost mai la îndemână, pentru că este coleg de partid cu doamna ministru. Numai că nici pe acesta nu-l interesează Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ, deşi, conform ministerului, are atribuţii şi obligaţii pentru buna funcţionare a acestuia”, a mai declarat Eugen Țapu.

Biroul de presă al PNL Neamţ

Citește știrea

Actualitate

Deputatul Bulai, reales preşedinte USR Neamţ

Știe publicată cu

în data de

■ acesta a demisionat din funcţie pe finalul lui 2017 ■ cel care i-a luat locul, Radu Samson, a demisionat şi el luna trecută ■

Deputatul Iulian Bulai a revenit la conducerea USR Neamţ, după alegerile care au avut loc sîmbătă, 15 iunie. Acesta a mai ocupat această funcţie pînă pe finalul anului 2017, cînd a demisionat, fiind înlocuit la conducere de Radu Samson. Care a demisionat la rîndul său, luna trecută. „Filiala judeţeană USR Neamţ şi-a ales o nouă conducere, în cadrul Conferinţei Judeţene a partidului care a avut loc sîmbătă, 15 iunie, la Piatra Neamţ. Majoritatea delegaţilor filialelor USR prezenţi la Conferinţă i-au acordat votul de încredere parlamentarului Iulian Bulai, care a mai deţinut această funcţie de la înfiinţarea organizaţiei pînă la finalul anului 2017. Atunci, deputatul USR Neamţ a ales să îşi prezinte demisia pentru a permite membrilor din teritoriu să se implice activ în creşterea organizaţiei. Reîntoarcerea lui Iulian Bulai la conducerea USR Neamţ vine după ce, luna trecută, fostul preşedinte Radu Samson şi-a prezentat demisia pentru a se dedica exclusiv activităţii locale din Roman”, se precizează într-un comunicat de presă emis de USR Neamţ. „Revin la conducerea USR Neamţ cu planuri concrete de dezvoltare a filialei judeţene şi cu gîndul de a coordona realizarea unui plan de guvernare locală pentru alegerile de anul viitor. USR Neamţ a trecut pînă acum printr-o perioadă de stabilitate cu multă implicare la nivel local şi a crescut frumos. Este motivul pentru care, alături de colegii mei, îi mulţumim fostului preşedinte, Radu Samson, pentru aportul său. Urmează o perioadă grea pentru noi, trebuie să gestionăm un val mare de persoane care doresc să ni se alăture şi să continuăm să creştem. Ultimele rezultate ne dau speranţe că am devenit importanţi în judeţul Neamţ, iar datoria noastră este să creştem responsabil şi să găsim oameni competenţi şi cu bune intenţii pe care să îi prezentăm nemţenilor la alegerile locale din 2020”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ. Cei de la USR Neamţ au mai comunicat că delegaţii filialelor prezenţi la Conferinţa Judeţeană au votat, totodată, ca numărul celorlalţi membri ai Biroului Judeţean al USR Neamţ să crească de la patru la şase persoane, iar perioada mandatului noii echipe de conducere să fie de doi ani. Astfel, noul Birou Judeţean va fi format din preşedintele Iulian Bulai şi vicepreşedinţii Ramona Tofan – preşedinte USR Piatra Neamţ, Florin Zaharia – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ, Bogdan Sava – membru USR Roman, Manuel Iacob – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ, Cristina Năsoi – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ şi Octavian Pîrţac – preşedintele USR Tămăşeni. De asemenea, tot sîmbătă s-a stabilit şi componenţa Comisiilor judeţene de Cenzori şi de Arbitraj, unde preşedinţi, după numărul voturilor primite, au fost aleşi Paul Bălhuc – membru USR Roman şi Vasile Coşofreţ – preşedinte USR Vînători Neamţ. „Conferinţa de sîmbătă a fost un real exerciţiu democratic. Foarte mulţi membri au candidat şi şi-au exprimat ideile, motiv pentru care îi felicit pentru curajul lor de a se implica. Împreună vom ajunge departe şi în Neamţ”, a concluzionat noul preşedinte al USR Neamţ. Reamintim că alianţa dintre Uniunea Salvaţi România (USR) şi PLUS a obţinut un scor impresionant în Piatra Neamţ la alegerile europarlamentare din 26 mai, circa 24% din totalul voturilor exprimate.

Citește știrea

Politica

Klaus Iohannis şi PNL sunt răspunzători pentru manipularea alegerilor europarlamentare şi a Referendumului

Știe publicată cu

în data de

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, s-a înregistrat o prezenţă la vot de 49 %, respectiv aproape 9 milioane de români au votat. La alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, s-a înregistrat o prezenţă la vot de 32,4 %, respectiv peste 5,9 milioane de români au votat. În 2019 au ieşit suplimentar la vot peste 3 milioane de români. Pentru a fi scoţi din casă, cei 9 milioane de români, anul acesta, au fost supuşi unei duble manipulări. Au fost ademeniţi spre secţiile de vot cu un Referendum vădit anti-PSD, iar pentru a vota astfel, acestora li s-a promis că „imediat după alegeri vom schimba Guvernul şi o vom trimite pe Viorica Dăncilă acasă“. Cu această promisiune şi-au motivat Klaus Iohannis şi PNL-ul necesitatea referendumului, care nici acum nu a fost validat de Curtea Constituţională. S-a dovedit că a fost una din cele mai ordinare manipulări, deşi nici până astăzi promisiunea nu a fost respectată. Pentru cei cu capul pe umeri, nici nu putea fi respectată o astfel de promisiune aiuritoare. S-a forţat imediat formarea unei noi majorităţi artificiale, visul de aur al lui Klaus Iohannis, care s-a dovedit un eşec penibil major încă de la prima încercare, aceea în care Opoziţia şi-a propus alegerea Ralucăi Turcan ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru ca în final să câştige Marcel Ciolacu de la PSD. După primul eşec major suferit, Opoziţiei îi rămâne să forţeze o a doua încercare, aceea cu Moţiunea de cenzură, care se speră că o să treacă, doar dacă o votează şi PSD cu ALDE. Klaus Iohannis, PNL şi USR vor avea marţi 18 iunie o problemă cât Casa Poporului, dacă Moţiunea nu trece. În 26 mai, românii s-au prezentat masiv la urne, mulţi dintre cei prezenţi crezând ceea ce li s-a promis, că având puterea votului, vor schimba Guvernul în pas galop încă din prima zi. Au trecut aproape trei săptămâni de la alegerile pentru Parlamentul European şi nu s-a schimbat nimic în Parlamentul Român, spre dezamăgirea românilor naivi, care s-au lăsat manipulaţi, fiind asiguraţi că participă astfel la alegeri anticipate. Klaus Iohannis a folosit emoţiile românilor pe un Referendum inutil, precum orzul pe gâşte, crezând astfel că şi la alegerile prezidenţiale din decembrie, emoţiile lor vor putea fi resuscitate în acelaşi scop.

Opoziţia vrea Moţiune de cenzură, doar ca exerciţiu democratic, fiind convinsă că nu poate să şi guverneze

Pentru ca Opoziţia să preia guvernarea ţării, după cum aceasta a promis electoratului, trebuie finalizate două etape. În prima etapă, trebuie ca guvernul actual să cadă, ca urmare a succesului Moţiunii de cenzură. În a doua etapă, trebuie pus în operă fazele care urmează după dărâmarea unui guvern, adică trebuie prezentat electoratului un program de guvernare coerent şi credibil. Pentru finalizarea primei etape, Opoziţia are nevoie de o majoritate, care nu poate fi îndeplinită dacă nu contribuie şi PSD cu ALDE la aceasta, ceea ce ar presupune formarea unui guvern de uniune naţională, vis de coşmar pentru Klaus Iohannis. Etapa a doua este şi mai greu de realizat, pentru că USR a declarat că nu intră la guvernare, iar Pro România nici nu se gândeşte să susţină un guvern PNL condus de Ludovic Orban. Concluzia este că înlocuirea Guvernului PSD – ALDE acum, este o reală aventură în care au atras România Klaus Iohannis şi Opoziţia semnatară a aşa zisului Acord Naţional, deoarece aceştia nu au un proiect înlocuitor la actuala guvernare, care să fie cât de cât bine structurat. Electoratului amăgit nu-i rămâne decât să constate că nu a avut raţiunea să sesizeze manipularea, pentru a-şi conserva emoţiile electorale pentru alegerile care urmează, singurele în măsură să reconfigureze o nouă majoritate în Parlamentul României. În ipoteza credibilă că Moţiunea nu trece, autorii acesteia vor avea de surmontat mari probleme. Klaus Iohannis poate fi convins că la alegerile prezidenţiale nu va mai fi vedetă şi probabil nici nu va intra în turul 2, iar dacă intră, nu va câştiga fără să aibă sprijinul PSD şi ALDE. Ludovic Orban va fi subiect de revoluţie în PNL, din care va fi scos pe uşa de dos, în timp ce pe uşa din faţă va intra Rareş Bogdan. La rândul lui, Victor Ponta, din vedeta zilei, cum îi place permanent să pozeze, va ajunge de râsul curcilor, pierzând şi parlamentarii ademeniţi. Şi aşa Victor Ponta are o poziţie jalnică, deoarece şi-a făcut un partid, Pro România, pe baza singurului program, care viza scoaterea lui Dragnea din scenă. După îndepărtarea lui Dragnea, cu ajutorul Înaltei Curţi, deoarece a rămas fără obiectul muncii, Ponta ar trebui să ne dezvăluie ce alte obiective mai are partidul lui, ca să nu dispară de pe scena politică fără să aflăm. Cât despre USR, acesta nici nu se ştie dacă este un adevărat partid politic.

USR nu este un partid, este o stare de spirit

Ca şi FSN în 1990, USR reprezenta doar o stare de spirit în 2016. Dacă FSN s-a transformat ulterior în partid, pentru a participa la alegerile din 20 mai 1990, USR a participat la alegerile din 11 decembrie 2016, transformându-se doar formal în partid, rămânând în acest stadiu şi la alegerile din 26 mai 2019. Nu are structuri în teritoriu. La Piatra Neamţ nu are 50 de membri, dar a ocupat primul loc la alegerile europarlamentare recente. Paralela cu FSN, în ce priveşte vehiculul electoral denumit „stare de spirit“, rămâne de luat în seamă, căci astfel de partide sunt sortite dispariţiei, reprezentând idealuri care se consumă repede. USR s-a înfiinţat formal ca partid la 21 august 2016 şi a intrat atunci în Parlament cu 8,61 %, unde aşa va rămâne până la alegerile din anul 2020, fiind exclusă trăsnaia cu alegerile anticipate. Alianţa 2020 (USR – PLUS), formată doar pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, este eroul acestor alegeri, obţinând un scor de 22,36 %, prin voturile a 2.028.236 români. Cu această izbândă s-a încheiat şi existenţa alianţei USR – PLUS. Scorul obţinut de Alianţa USR – PLUS la 26 mai, nu-i justifică acesteia pretenţia de a se autointitula ca fiind acum pe locul 3 în structura de putere naţională, pentru că acestea nu au fost alegeri parlamentare. În structurile naţionale de putere, USR poate accede pe primul loc, doar la capitolul preşedinţie, dacă câştigă alegerile prezidenţiale din decembrie 2019. Am condiţionat dacă, pentru că este greu de presupus că PNL sau PSD, vor vota cu candidatul USR în turul 2. Pentru a câştiga prezidenţialele, USR ar trebui de pe acum să cultive în electoratul PSD -ului, ura împotriva lui Iohannis, după modelul în care acesta a cultivat ura împotriva PSD-ului, pentru alegerile europarlamentare. Baza electorală a USR este electoratul scârbit de prestaţia partidelor tradiţionale, electorat care este fascinat de faptul că USR le-a promis că este dispus să facă un alt fel de politică. Nu se ştie încă ce fel de politică, dar să aibă răbdare electoratul USR-ului, că noua politică se va realiza mutatis – mutandis, dar aceasta presupune un vot acordat în alb. Singura doctrină electorală a USR, este doctrina anti-PSD, care nu se poate baza decât pe emoţii, iar emoţiile au viaţă scurtă, se consumă precum artificiile. În competiţia alegerilor europarlamentare, USR a ieşit pe primul loc în Piatra Neamţ ( 24,23 %) şi pe locul 3 în judeţul Neamţ (16,67%). Dacian Cioloş a transmis mulţumiri pietrenilor în special şi nemţenilor în general, printr-un comunicat de presă, pentru rezultatele obţinute de USR, de care şi el se minunează, având în vedere că formaţiunea nu are structuri în judeţ. Şi nici membri cu care să umple mai mult decât o garsonieră. Rezultatele obţinute de USR, în Neamţ, după spusele lui Cioloş, obligă ca această mişcare „stare de spirit“ să-şi pună la lucru pe cele aproximativ trei persoane, din judeţ, singurele care au notorietate, pentru a explica nemţenilor ce au de gând să facă pentru comunitate, deoarece singurul lor proiect „fără penali în politică şi funcţii publice“ s-a cam fumat, pentru a mai putea ajunge text de Constituţie. Rămân la convingerea că USR, această stare de spirit conjuncturală, nu va mai beneficia de o nouă manipulare la următoarele alegeri, ca acestea să aibă loc simultan cu vreun Referendum anti-PSD sau mai nou, anti-PNL.

Victor Ponta, din nou pisicuţ pe scena politică

Joi 13 iunie, preşedintele nostru Klaus Iohannis, împlinind înţeleapta vârstă de 60 de ani, a chemat la Cotroceni liderii partidelor Opoziţiei, pentru ca aceştia să-i oferi cadou semnăturile lor pe un Acord Naţional, ca pe un Credinţional din 1918. La întrunirea de la Cotroceni, PSD şi ALDE nu s-au prezentat, fiindcă nu au fost invitaţi. Klaus Iohannis a declarat că nu i-a invitat, deoarece credea că vor veni din proprie iniţiativă pentru ai cânta un „Mulţi ani trăiască“ şi a depune necondiţionat o semnătură pe aşa zisul Acord Naţional. Victor Ponta s-a pisicit şi de data aceasta, ca pe vremea lui Traian Băsescu, când a mers la Cotroceni să semneze un Acord cu acesta. Acum, Victor Ponta a simţit nevoia de a toarce şi sub mângâierile lui Klaus Iohannis, care i-a smuls semnătura pe Acordul Naţional, pe care i l-a băgat sub nas, drept hatâr că la invitat şi pe el. Acest Acord Naţional face parte din lista de discursuri atemporale ale lui Klaus Iohannis, locul unui astfel de acord în timp fiind în 2004, când Guvernul Năstase a demarat negocierile de aderare la UE, sau în 2005, când Guvernul Tăriceanu semna Tratatul de aderare. Prin Acordul Naţional, Klaus Iohannis perverteşte noţiunea de „naţional“, deoarece la semnarea lui nu au participat toate partidele politice, care reprezintă în Parlament întreaga Naţiune română. Klaus Iohannis a implicat, prin acest Acord Naţional, mai puţin de 50 % din populaţia României, conform statisticii parlamentare, consfinţită de Constituţie. Pisicuţul Ponta a sărit imediat să dreagă busuiocul, justificând în faţa naţiunii, că el reprezintă acum social-democraţia în România, şi dacă el suplineşte lipsa PSD -ului din acest Acord Naţional, să stea Iohannis liniştit, că acordul parţial semnat, prin semnătura lui Ponta devine Acord Naţional. Serialul manipulărilor continuă, iar nouă românilor, indiferent de opţiuni, nu ne rămâne decât să aşteptăm continuarea serialului, cu episodul Moţiune de cenzură.

Citește știrea

Trending