Contactează-ne

Politica

Nemţenii, prezenţă consistentă la urne

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şi în Neamţ, participarea la euroalegerile din 26 mai 2019 a fost mult mai mare decît la scrutinul din 2014 ■ după opt ore de la deschiderea secţiilor, se realizase deja scorul înregistrat în urmă cu 5 ani: 30% ■ scrutinul s-a desfăşurat fără probleme deosebite în cele 488 de secţii din judeţ ■

La scrutinul din 26 mai, printre cei mai matinali votanţi din Roman a fost primarul Lucian Micu, care şi-a exprimat opţiunea la ora 9,30, la secţia de la Şcoala Nr.6. „Am votat pentru viitorul acestei ţări, pentru ca fetele mele să aibă un viitor în acestă ţară şi pentru ca Romanul să aibă şansă să atragă cît mai multe fonduri europene în viitorul ciclu electoral. Am votat şi pentru Referendum, doresc ca România să fie în primul rînd curată“, a declarat jurnaliştilor primarul Lucian Micu. La ora 10.00, fostul primar al urbei, deputatul Laurenţiu Leoreanu, s-a prezentat la Secţia nr.115, de la Şcoala Nr.5, împreună cu soţia, cu tatăl său şi cu cei doi fii. „Am votat pentru că îmi doresc ca fondurile europene care sînt alocate în România, să nu rămînă în bugetul Uniunii Europene, aşa cum s-au întîmplat cu cei 41 miliarde de euro din care guvernele PSD au reuşit să atragă doar 1,7 miliarde de lei. Îmi doresc ca Autostrada Unirii să ne lege de Europa. Îmi doresc un spital regional modern la Iaşi şi toate aceste lucruri să se facă din bani europeni. Am votat şi la Referendum pentru că este firesc să răspundem la cele două întrebări puse de preşedintele României. Am venit astăzi la vot cu tatăl meu, cu soţia mea şi cei doi fii ai mei, în aşa fel încît cele trei generaţii din familia Leoreanu şi-au făcut datoria poate şi pentru nepotul meu, din a patra generaţie, care sper să trăiască într-o Românie europeană şi suverană, care să se dezvolte la nivelul celorlalte state din Europa“, a declarat deputatul Laurenţiu Leoreanu. La Secţia de vot de la Şcoala Sergiu Celibidache, senatorul Dan Manoliu a stat la coadă pentru a vota. Primarul comunei Doljeşti, Iosif Şoican, şi-a exprimat opţiunea la ora 11.30, la Secţia de votare din satul Rotunda. „Am votat pentru ca să o ducem mai bine, să reuşim să accesăm mai multe fonduri europene pentru modernizarea comunei“, a spus primarul Şoican. În opinia sa, prezenţa la euroalegeri este normal să fie mai ridicată decît la alte tipuri de scrutin, ţinînd cont de faptul că oamenii, chiar şi cei bătrîni, ştiu acum ce este Parlamentul European. „Am votat să-mi dea Dumnezeu sănătate. Am venit să- mi respect votul şi să mă mai lase Dumnezeu să trăiesc pe acest pămînt. Am votat un om mai bun decît toţi cei de pe buletine“, declara bătrînul Molodoi Ludovic, care la vîrsta de 87 de ani susţine că n-a lipsit niciodată de la vot, nici chiar pe vremea lui Ceauşescu. Preşedinta Secţiei de vot 248 din satul Rotunda, a precizat că unul din alegători, surprins de presă că a intrat împreună cu mama sa în cabina de vot, are un handicap care-i permite să fie însoţit în cabină de mama sa, şi că şi în biserică, cînd intră are permisiunea să stea în strană alături de mama sa. A votat chiar şi pentru Referendum, deşi nu prea ştia cu ce se „mănîncă“ acesta. La Gherăeşti, primarul Carol Bereşoae s-a prezentat la vot la Secţia 284 în jurul orei 12.30, atunci cînd a ieşit de la slujbă, fiind însoţit de soţia sa. La ora 10.30 s-a prezentat la Secţia de vot din Adjudeni, comuna Tămăşeni, primarul Ştefan Lucaci, care a votat şi pentru Parlamentul European şi pentru Referendum: „Am votat pe toate buletinele, conform conştiinţei mele şi sînt sigur că am luat o decizie corectă“. Edilul şef susţinea că la Tămăşeni prezenţa la vot e întotdeauna destul de bună, oamenii avînd reprezentarea exactă a valorii votului lor. La ora 10,30 la Secţia de vot 76 de la Colegiul Naţional Roman Vodă şi-au exercitat drepturile electorale Radu Samson, preşedintele demisionar al USR Neamţ, împreună cu soţia. „Am cerut trei buletine de vot şi am votat la alegerile europarlamentare pentru ce mai bună echipă de pe buletinul de vot şi singura echipă care poate aduce civilizaţia şi liniştea de care avem nevoie şi în România. Nu vrem o ţară «ca afară», ci vrem ca România să ajungă la nivelul la care ar fi trebuit să ajungă, după 30 de ani de democraţie. La Referendum am votat pentru o justiţie care să fie făcută de magistraţi şi nu de politicieni «paraşutaţi» de partid în Parlament“, a declarat Radu Samson, care a fost coordonatorul campaniei USR pentru euroalegeri în judeţul Neamţ.

Sub Cetate

În cele 13 secţii amenajate pe raza oraşului Tîrgu Neamţ erau aşteptaţi circa 18.000 de cetăţeni cu drept de vot, potrivit listelor permanente. Prezenţa părea să fie mai bună decît la scrutinul din 2014, cînd, în jurul amiezei abia 10% dintre alegători trecuseră pe la urne. De această dată, pînă la ora 14, circa 26% dintre votanţi îşi exprimaseră deja opţiunea pentru candidaţii la europarlamentare, iar 19% răspunseseră întrebărilor din cadrul referendumului. Erau în zonă şi secţii unde procentajul era la limita de sus, cum era cazul celei amenajate la Mănăstirea Sihăstria, unde se ajunsese la o participare de 109% pentru europarlamentare şi de 88% pentru referendum. Deşi diferenţa pare mare comparativ cu secţiile din interiorul localităţilor, saltul se datorează celor circa 200 de persoane care probabil ieşiseră în natură, profitînd de vremea caldă, şi au votat pe liste suplimentare. Decalajul dintre prezenţa la referendum şi cea de la europarlamentare părea să se menţină şi în mediul rural, unde majoritatea participanţilor preferaseră să ceară doar buletinul de vot pentru candidaţii la Parlamentul European, boicotînd, voit sau nu, referendumul. Şi sistemul informatic a trebuit adaptat acestei situaţii. Se pare că dimineaţă au existat ceva probleme, care nu fuseseră anticipate. Cineva care dorea să-şi exprime opţiunea pentru europarlamentare şi dorea mai tîrziu să revină la urne pentru referendum, ar fi părut că încearcă să voteze de două ori, lucru ilegal. Dar problemele tehnice au fost remediate, astfel că totul s-a desfăşurat normal pe parcursul zilei. La nivelul urbei au existat şi cîteva solicitări de urnă mobilă, inclusiv din partea unor pacienţi pe care duminica alegerilor îi prinsese pe patul de spital.

Conştiinţă civică la scrutinul din Bicaz

Electoratul din Bicaz a răspuns aşteptărilor candidaţilor de a se prezenta duminică într-un număr mare la vot. Se pare că miza europarlamentară lansată în campanie de formaţiunile politice aspirante la fotoliile de la Bruxelles a convins îndeajuns. Şi asta în condiţiile în care timpul favorabil a convins electoratul să iasă din casă într-un număr ceva mai mare faţă de ediţiile trecute. Primii satisfăcuţi de prezenţa bună la urne au fost membrii comisiilor de la secţiile de votare, în general oameni cu experienţă, care pînă spre prînz aveau să înregistreze aşteptînd cu răbdare cîteva procente în plus din totalul celor prinşi în listele de votare. Astfel, la cele 10 secţii de votare ale urbei de sub baraj, procentele de prezenţă la vot prevedeau încă de la prînz un final fericit, cu scoruri bune la secţia Centru şi la cele două secţii ale cartierului Mărceni (Şcoala şi Grădiniţa). În schimb, preşedinţii secţiilor de votare cu scoruri nefavorabile, au ţinut să justfice slaba prezentare la urne prin faptul că oamenii n-au amînat prezenţa la Sfînta Liturghie, avalanşa de votanţi avînd loc după împăcarea cu Divinitatea. Şi au avut dreptate, între ora 12.00 şi 14.00 ritmul prezenţei fiind ceva mai intens. Consemnînd o privire de ansamblu la nivel de urbe, sinusoida celor 10 secţii de votare ale Bicazului a înregistrat creşteri ceva mai mari la primele două ore ale dimineţii, la orele prinzului şi spre seară, după orele odihnei de duminică, după- amiază. Aşadar, cu una, cu alta, linişte şi conştiinţă civică, la Bicaz, faţă de un drept constituţional scos de la naftalina comunistă, cu sacrificii, în 89. Cît priveşte pe categorii de vîrstă, cei mai implicaţi în a-şi exercita dreptul de vot au fost oamenii în vîrstă, care s-au dovedit a fi mult mai spornici la vorbă atunci cînd presa le-a cerut opinia cu privire la doleanţele lor faţă de viitorii aleşi în forul european. „Aş dori să fie mai bine în ţara asta şi să înţeleagă cei pe care am pus ştampila că pe primul loc în atenţia lor trebuie să fie poporul român, ca entitate, şi apoi ca membru al Uniunii Europene“, a declarat Iulian Rădulescu. Cît priveşte opţiunea bicăjenilor pentru a răspunde pozitiv la Referendumul propus de Preşedintele României, o mare parte din electorat a avut reţineri, motivîndu-şi rezerva prin faptul că asta ar afecta victoria PSD în scrutinul de pe 26 mai. „Eu am mers la vot, dar n-am votat decît la europarlamentare. Am considerat că Referendumul a fost o manevră politică la care nu am aderat“, a afirmat Eugen Haucă. Că prezenţa la vot a fost mult mai numeroasă faţă de alte alegeri anterioare avea să confirme una din doamnele cartierului Mărceni, care ne-a spus că „niciodată n-am văzut coadă ca acum la secţia găzduită de Grădiniţa Mărceni. De votat, am votat, pentru că am considerat că formaţiunea politică susţinută de mine avea nevoie de votul meu şi-apoi, cu speranţa că adolescenţii oraşului din care face parte şi fiica mea vor trăi mai bine ca cetăţeni europeni“, a spus Camelia Ungureanu absolventă cu ceva timp în urmă a Facultăţii de Studii Europene. Aşadar, Bicazul a votat cu mai mult curaj ca în ediţiile trecute, iar cetăţenii urbei au dat dovadă de maturitate politică, convertită în numărul de voturi la final de scrutin europarlamentar al lui 2019.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: “Albirea” primarului Micu, victime în PSD

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilierii PSD care au votat în favoarea primarului liberal, "traşi pe dreapta" şase luni ■ dacă vreunul mai merge la şedinţele de CL, ar urma excluderea din partid

Cei şase consilieri romaşcani social-democraţi, consideraţi “blatişti” cu PNL, Constantin Holban, lider de grup, Iulia Havrici, Eugen Pătraşcu,Ilie Boloca, Radu Curpăn şi Daniel Vasiliu, au fost suspendaţi din funcţie pentru jumătate de an.

Aceasta este decizia luată la sfîrşitul săptămînii, în cadrul şedinţei Biroului Politic al Organizaţiei locale a PSD. “S-a desfăşurat şedinţa Biroului Politic local al PSD, în care unul din punctele discutate a fost cel referitor la situaţia generată de votul dat în ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local Roman, cea din 26 iunie. Se ştie că la această şedinţă cei şase consilieri PSD au pactizat cu PNL votînd două proiecte controversate.

Eu, ca preşedinte al organizaţiei, am făcut propunerea ca toţi cei şase consilieri ai noştri să fie suspendaţi 6 luni şi ca aceştia să nu participe nici la şedinţele de comisii şi nici la cele de plen, pînă cînd primarul Lucian Micu, dovedit incompatibil, nu va pleca din funcţie. Prefectul George Lazăr va trebui să ia decizia de eliberare din funcţie a primarului Lucian Micu punînd în aplicare două decizii judecătoreşti: ale Curţii de Apel Bacău şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Cea de-a doua hotărîre, cu efecte majore asupra gradului de îndatorare a municipiului, se referă la proiectul pe care l-au votat consilierii PNL şi cinci dintre consilierii noştri, excepţie Radu Curpăn. Este vorba despre un împrumut de 8,5 milioane lei care ar urma să se facă în perioada următoare. Atunci cînd au explicat poziţia lor la acest proiect au încercat să se apere spunînd că au fost lămuriţi să-l voteze spunîndu-li-se că ar urma să fie luat într-un orizont de timp mai îndepărtat.

Cei şase consilieri locali, care sînt şi membri ai Biroului Politic Local, nu au avut drept de vot. Decizia de suspendare a fost luată cu votul majorităţii mebrilor Biroului şi urmează a fi validată de Biroul Politic Judeţean”, a precizat senatorul Dan Manoliu, preşeditele PSD Roman.

Acesta spune că din punctul său de vedere este grav ceea ce se întîmplă, pe final de mandat în Consiliul Local de la Roman, unde se iau hotărîri care nu privesc interesele romaşcanilor, ci ale unor grupuri de interese din PNL, care a avut în ultima perioadă o singură preocupare, aceea de “a salva pielea” primarului incompatibil.

“Ceea ce s-a întîmplat în şedinţa din 26 iunie mă face să constat că în Consiliul Local şi în primărie s-a creat o situaţie absolut gravă, dacă vine din necunoaşterea legislaţiei într-un for de reglementare legislativă locală. Înseamnă că persoanele din corpul de specialişti ai primăriei nu stăpînesc legislaţia, deşi ocupă funcţii importante, bine plătite. Grav este că prin vizele de legalitate date la hotărîrile de consiliu local pot tîrî administraţia publică locală în dezastru. Dacă e vorba de rea-intenţie e un lucru periculos.

Cei care au ţipat cel mai tare în ultima perioadă cu jos corupţii, jos incompetenţii, adică liberalii, se află la guvernare. Ceea ce s-a întîmplat la Roman, recent, cu votarea celor două hotărîri, demonstrează, cu prisosinţă, competenţa liberalilor”, a conchis senatorul Dan Manoliu.

Citește știrea

Actualitate

Planul Naţional de Investiţii şi Relaxare Economică – blana ursului din pădurea liberală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Miercuri 1 iulie, în grădina restaurantului de la Clubul Diplomaţilor din Bucureşti, în prezenţa Preşedintelui Klaus Iohannis şi altor circa o sută de persoane, majoritatea diplomaţi străini, Ludovic Orban a lansat în sfârşit, mult aşteptatul Plan Naţional de Investiţii şi Relaxare Economică (PNIRE).

Evenimentul se înscrie în programul PNL, numit pompos “Reclădim România”. Titlul programului nu este de inspiraţie divină, pentru că presupune că a existat o Românie clădită, care a fost demolată şi acum liberalii şi-au propus s-o reclădească. Dacă Preşedintele Iohannis insistă, de prin 2017, să ne convingă că guvernarea PSD a fost dezastruoasă şi a demolat România, nu ne explică şi cine a clădit această ţară, care a fost demolată.

La rândul său, Klaus Iohannis a anunţat naţiunea că grandiosul plan PNIRE este diamantul coroanei sale prezidenţiale, la construcţia căruia s-a implicat direct, alături de Guvernul Orban, dar după largi consultări şi cu alţi reprezentanţi ai unor cercuri interesate, selectaţi după criterii numai de el ştiute.

Pe de altă parte, premierul executiv Ludovic Orban s-a lăudat public că acest Plan Naţional (PNIRE) a fost finalizat mai de mult timp, dar l-a întârziat pentru că lipsea apostila premierului de facto, Klaus Iohannis. Meritul preşedintelui este incontestabil, când te gândeşti că şi-a rupt din timp, pentru a-şi arunca un ochi asupra îndreptarului spre o Românie Normală, numit Plan Naţional de Investiţii, pentru ai da “bun de tipar”.

În grădina Clubului Diplomaţilor, Ludovic Orban s-a autofelicitat că a terminat de scris Planul, pe care trebuia să-l fi prezentat în Parlament cu opt luni în urmă, la investirea sa ca premier în 4 noiembrie 2019.

De atunci şi până acum, premierul Orban nu şi-a putut prezenta public Programul (sau Planul), deoarece a avut de înfruntat trei obstacole majore. Primul obstacol a fost PSD-ul, pentru că nu a vrut anticipate. Al doilea obstacol a fost lipsa vizei de la Preşedinte pentru “bun de tipar”. Al treilea obstacol a fost pandemia, în care şi- a irosit energiile pe ordonanţe militare.

Primul obstacol a fost înlăturat de Preşedintele Iohannis, care a boicotat Guvernul PSD timp de doi ani, dându-l jos cu ajutorul lui Tăriceanu şi Ponta. Al doilea obstacol, tot Preşedintele l-a rezolvat, dându-şi avizul pe Plan, între două deplasări la Sibiu.

Al treilea obstacol, acela al imposibilităţii prezentării publice a Planului, pe pajiştea de la Clubul Diplomaţilor, pe motiv de pandemie, premierul Orban şi l-a rezolvat singur, prin Hotărârea de Guvern nr. 32 din 29 iunie 2020. Prin această hotărâre, în plină pandemie, Guvernul Orban a dat dezlegare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor la iarbă verde, doar cu diplomaţi, mese şi grătare, pentru “activităţi cu caracter diplomatic”.

A fost şi norocul ambasadei Statelor Unite, care pe 2 iulie, şi-a putut sărbători ,,Ziua Independenţei” din 4 iulie. Cu această ocazie, a luat cuvântul şi Ludovic Orban, care nu a ratat o reverenţă, anunţându-l pe ambasadorul Statelor Unite că este fericit, deoarece stă alături, pe aceeaşi tribună cu el şi cu preşedintele Iohannis.

Fericirea i se trage, de când a constatat că în toată cariera de Preşedinte a lui Klaus Iohannis, el, Ludovic Orban, este singurul premier agreat de acesta. Klaus Iohannis a declarat deseori că este mulţumit de Guvernul Orban, acesta fiind singurul guvern cu comportament de subordonat, cerându-i aprobare pentru toate virgulele din actele guvernării, dar oferindu-i ca recompensă şi dreptul de exclusivitate, în a anunţa el primul, de la Cotroceni, despre tot ce face Guvernul Orban.

Relansarea Economică a României se face prin relansarea Programului de guvernare al PSD-ului din 2016

Cine are curiozitatea de a răsfoi cele 158 de pagini ale Planului liberal, va constata cu uşurinţă că acesta este o însăilare de teme din Programul de guvernare al PSD şi teme din programele mai vechi, eşuate, ale PNL.

Documentul nu are însă multe tangenţe cu un Plan Naţional de relansare concret, cu termene, costuri şi surse de finanţare, ci este un simplu Program de guvernare, limitat la o înşiruire de promisiuni electorale, pe care orice formaţiune politică le-ar face, dacă vrea să câştige alegerile.

Klaus Iohannis se încăpăţânează să ne convingă că Planul vizează relansarea economică a României, deşi a existat o creştere economică recunoscută a guvernării PSD, dar şi o cădere economică produsă de guvernarea coronavirusului.

Întrebat de presă, de unde ia banii, cu care să finanţeze un aşa de grandios Plan, Ludovic Orban a formulat un singur şi acelaşi răspuns. A făcut trimitere la “o sută de miliarde de euro”, pe care speră, să le primească de la Uniunea Europeană. Se mizează pe ipoteza că prin pădurile UE hălăduieşte un urs mitologic, care se bagă chior în cătarea puştii liberalilor, a cărui blană, atât Klaus Iohannis cât şi Ludovic Orban, o vor primi ca bonus, pentru că au scos PSD-ul de la guvernare.

Analişti cu scaun la cap ne avertizează că Planul lui Orban este un copy – paste grosolan după Planul de guvernare al PSD, care abundă prin măsuri şi soluţii de stânga.

În anul 2016, Liviu Dragnea a prezentat acest plan, ataşând la fiecare măsură promisă, costurile şi sursele de finanţare, pentru a fi credibil. Electoratul l-a crezut şi l-a creditat cu un scor electoral nevisat, de 46%.

La acelaşi scor visează acum Ludovic Orban şi Klaus Iohannis pentru PNL, dar le-a scăpat un amănunt esenţial. Pentru ca Planul să fie plauzibil, măsurile, soluţiile şi sursele de finanţare, trebuie să fie precizate, măsurabile şi credibile.

În anul 2008, pe când Ludovic Orban era ministrul Transporturilor, în Guvernul Tăriceanu, ne promitea 2.000 de kilometri de autostrăzi în 4 ani, adică 500 km pe an.

În Planul de acum, Orban reconsideră promisiunea de atunci, angajându-se să realizeze doar 3.000 km de autostrăzi, în zece ani. Prin acest obiectiv, Ludovic Orban ne anunţă că are două certitudini. Prima, că va da în funcţiune 300 km de autostrăzi în fiecare an. A doua, că are de gând să ne guverneze cel puţin zece ani, de acum încolo, vrând să-i egaleze pe Băsescu şi pe Iohannis în mandate.

La prezentarea Planului, pe pajiştea Clubului Diplomaţilor, prezenţa Preşedintelui Iohannis a fost primul pas al Normalităţii, semn că a dat la pace cu PSD-ul. Susţinând Planul lui Orban, Klaus Iohannis îndepărtează PSD-ul de obiectivul moţiunii de cenzură, prin care să debarce guvernul actual. Cum să debarce PSD-ul un guvern, care îţi relansează propriul Program de guvernare?

Ludovic Orban ne mărturiseşte că este otrăvit

Recent, Ludovic Orban a lansat avertizarea naţională că “PSD otrăveşte tot ce atinge”. Cele două partide, PSD şi PNL, au convieţuit frăţeşte în Uniunea Social-Liberală, până când Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au despărţit. În toţi anii de existenţă a USL-ului, între cele două partide nu s-a respectat nicio distanţare socială, nu s-a respectat igiena mâinilor după îmbrăţişări şi nu s-au purtat măşti împotriva virusului social-democrat sau a virusului liberal.

Ludovic Orban a ţinut lumânările, la cununia de atunci a PSD cu PNL, până la moartea politică a USL, care i-a despărţit. Rămâne o enigmă. Cu ce vaccin s-a tratat Ludovic Orban, pentru a nu rămâne otrăvit, după atingerea de PSD?

Citește știrea

Actualitate

Un proiect de autostradă, un deputat şi doi primari

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deputatul Bulai le cere primarilor de Roman şi Săbăoani să „aducă” A7 prin localităţile lor

În România, ţara în care Autostrada Unirii are… o lege minunată drept certificat de naştere, dar ea, autostrada, lipseşte cu desăvîrşire în realitate, un deputat, de la USR, pe numele său Iulian Bulai, ceartă doi primari, de Roman şi Săbăoani, pentru că refuză ca o altă autostradă, care e tot pe hîrtie deocamdată, să treacă prin localităţile pe care le păstoresc.

Nu spunem că apelul deputatului nu e unul de esenţă, însă absurdul situaţiei este evident: nu avem autostrăzi, în Moldova, dar avem legi şi dispute politice pe marginea… proiectelor de autostrăzi. Ceea ce o fi bine. Revenind la deputatul USR, aflăm dintr-un comunicat de presă cum că „Iulian Bulai le cere primarilor din Municipiul Roman și comuna Săbăoani să își revizuiască poziția și să militeze pentru ca viitorul traseu al autostrăzii Ploiești – Pașcani să cuprindă și cele două unități administrativ teritoriale pe care le conduc.

Apelul deputatului nemțean vine în contextul în care în această perioadă se va decide ce variantă de traseu, din cele trei disponibile, va avea Autostrada A7 pe teritoriul județului Neamț. La o dezbatere publică din 11 martie, desfășurată la Consiliul Județean Neamț, reprezentanții administrațiilor publice din Roman și Săbăoani au menționat că nu doresc varianta cu ruta cea mai apropiată de localitățile lor deoarece există niște planuri de investiții pentru acea zonă, preferând astfel varianta cea mai îndepărtată, cu nod în județul Iași, după Castelul de Apă”.

Şi zice deputatul cu pricina: ”E crucial pentru județul Neamț ca ruta autostrăzii A7 să fie cât mai aproape de Roman și de zona metropolitană. Există accesibilitate potrivită, iar construcția autostrăzii conform variantei de traseu din apropierea Romanului va ajuta zona să crească din punct de vedere economic.

Fac apel către cele două administrații locale să își revizuiască pozițiile. Ne va fi mult mai ușor să ne conectăm și vor fi create mai multe oportunități de investiții. Mai mult decât atât, noua autostradă va putea funcționa și ca o șosea de centură, care acum ne lipsește. Am așteptat 30 de ani această autostradă, nu trebuie să dăm cu piciorul acestei șanse.

Apreciez că există planuri de investiții, rezidențiale și industriale, însă consider că în avantajul nemțenilor ar trebui să fie prioritară găsirea unor soluții alternative pentru relocarea acestora și nu pentru cel mai favorabil traseu al autostrăzii pentru noi”. Sigur că, jurnalistic, se naşte întrebarea: oare ce motive, alea cu investiţiile nu le credem nici în somn, or fi avut primarii în cauză să opteze pentru varianta „mai îndepărtată”?

Citește știrea

Trending