Contactează-ne

Politica

Nemţenii, prezenţă consistentă la urne

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şi în Neamţ, participarea la euroalegerile din 26 mai 2019 a fost mult mai mare decît la scrutinul din 2014 ■ după opt ore de la deschiderea secţiilor, se realizase deja scorul înregistrat în urmă cu 5 ani: 30% ■ scrutinul s-a desfăşurat fără probleme deosebite în cele 488 de secţii din judeţ ■

La scrutinul din 26 mai, printre cei mai matinali votanţi din Roman a fost primarul Lucian Micu, care şi-a exprimat opţiunea la ora 9,30, la secţia de la Şcoala Nr.6. „Am votat pentru viitorul acestei ţări, pentru ca fetele mele să aibă un viitor în acestă ţară şi pentru ca Romanul să aibă şansă să atragă cît mai multe fonduri europene în viitorul ciclu electoral. Am votat şi pentru Referendum, doresc ca România să fie în primul rînd curată“, a declarat jurnaliştilor primarul Lucian Micu. La ora 10.00, fostul primar al urbei, deputatul Laurenţiu Leoreanu, s-a prezentat la Secţia nr.115, de la Şcoala Nr.5, împreună cu soţia, cu tatăl său şi cu cei doi fii. „Am votat pentru că îmi doresc ca fondurile europene care sînt alocate în România, să nu rămînă în bugetul Uniunii Europene, aşa cum s-au întîmplat cu cei 41 miliarde de euro din care guvernele PSD au reuşit să atragă doar 1,7 miliarde de lei. Îmi doresc ca Autostrada Unirii să ne lege de Europa. Îmi doresc un spital regional modern la Iaşi şi toate aceste lucruri să se facă din bani europeni. Am votat şi la Referendum pentru că este firesc să răspundem la cele două întrebări puse de preşedintele României. Am venit astăzi la vot cu tatăl meu, cu soţia mea şi cei doi fii ai mei, în aşa fel încît cele trei generaţii din familia Leoreanu şi-au făcut datoria poate şi pentru nepotul meu, din a patra generaţie, care sper să trăiască într-o Românie europeană şi suverană, care să se dezvolte la nivelul celorlalte state din Europa“, a declarat deputatul Laurenţiu Leoreanu. La Secţia de vot de la Şcoala Sergiu Celibidache, senatorul Dan Manoliu a stat la coadă pentru a vota. Primarul comunei Doljeşti, Iosif Şoican, şi-a exprimat opţiunea la ora 11.30, la Secţia de votare din satul Rotunda. „Am votat pentru ca să o ducem mai bine, să reuşim să accesăm mai multe fonduri europene pentru modernizarea comunei“, a spus primarul Şoican. În opinia sa, prezenţa la euroalegeri este normal să fie mai ridicată decît la alte tipuri de scrutin, ţinînd cont de faptul că oamenii, chiar şi cei bătrîni, ştiu acum ce este Parlamentul European. „Am votat să-mi dea Dumnezeu sănătate. Am venit să- mi respect votul şi să mă mai lase Dumnezeu să trăiesc pe acest pămînt. Am votat un om mai bun decît toţi cei de pe buletine“, declara bătrînul Molodoi Ludovic, care la vîrsta de 87 de ani susţine că n-a lipsit niciodată de la vot, nici chiar pe vremea lui Ceauşescu. Preşedinta Secţiei de vot 248 din satul Rotunda, a precizat că unul din alegători, surprins de presă că a intrat împreună cu mama sa în cabina de vot, are un handicap care-i permite să fie însoţit în cabină de mama sa, şi că şi în biserică, cînd intră are permisiunea să stea în strană alături de mama sa. A votat chiar şi pentru Referendum, deşi nu prea ştia cu ce se „mănîncă“ acesta. La Gherăeşti, primarul Carol Bereşoae s-a prezentat la vot la Secţia 284 în jurul orei 12.30, atunci cînd a ieşit de la slujbă, fiind însoţit de soţia sa. La ora 10.30 s-a prezentat la Secţia de vot din Adjudeni, comuna Tămăşeni, primarul Ştefan Lucaci, care a votat şi pentru Parlamentul European şi pentru Referendum: „Am votat pe toate buletinele, conform conştiinţei mele şi sînt sigur că am luat o decizie corectă“. Edilul şef susţinea că la Tămăşeni prezenţa la vot e întotdeauna destul de bună, oamenii avînd reprezentarea exactă a valorii votului lor. La ora 10,30 la Secţia de vot 76 de la Colegiul Naţional Roman Vodă şi-au exercitat drepturile electorale Radu Samson, preşedintele demisionar al USR Neamţ, împreună cu soţia. „Am cerut trei buletine de vot şi am votat la alegerile europarlamentare pentru ce mai bună echipă de pe buletinul de vot şi singura echipă care poate aduce civilizaţia şi liniştea de care avem nevoie şi în România. Nu vrem o ţară «ca afară», ci vrem ca România să ajungă la nivelul la care ar fi trebuit să ajungă, după 30 de ani de democraţie. La Referendum am votat pentru o justiţie care să fie făcută de magistraţi şi nu de politicieni «paraşutaţi» de partid în Parlament“, a declarat Radu Samson, care a fost coordonatorul campaniei USR pentru euroalegeri în judeţul Neamţ.

Sub Cetate

În cele 13 secţii amenajate pe raza oraşului Tîrgu Neamţ erau aşteptaţi circa 18.000 de cetăţeni cu drept de vot, potrivit listelor permanente. Prezenţa părea să fie mai bună decît la scrutinul din 2014, cînd, în jurul amiezei abia 10% dintre alegători trecuseră pe la urne. De această dată, pînă la ora 14, circa 26% dintre votanţi îşi exprimaseră deja opţiunea pentru candidaţii la europarlamentare, iar 19% răspunseseră întrebărilor din cadrul referendumului. Erau în zonă şi secţii unde procentajul era la limita de sus, cum era cazul celei amenajate la Mănăstirea Sihăstria, unde se ajunsese la o participare de 109% pentru europarlamentare şi de 88% pentru referendum. Deşi diferenţa pare mare comparativ cu secţiile din interiorul localităţilor, saltul se datorează celor circa 200 de persoane care probabil ieşiseră în natură, profitînd de vremea caldă, şi au votat pe liste suplimentare. Decalajul dintre prezenţa la referendum şi cea de la europarlamentare părea să se menţină şi în mediul rural, unde majoritatea participanţilor preferaseră să ceară doar buletinul de vot pentru candidaţii la Parlamentul European, boicotînd, voit sau nu, referendumul. Şi sistemul informatic a trebuit adaptat acestei situaţii. Se pare că dimineaţă au existat ceva probleme, care nu fuseseră anticipate. Cineva care dorea să-şi exprime opţiunea pentru europarlamentare şi dorea mai tîrziu să revină la urne pentru referendum, ar fi părut că încearcă să voteze de două ori, lucru ilegal. Dar problemele tehnice au fost remediate, astfel că totul s-a desfăşurat normal pe parcursul zilei. La nivelul urbei au existat şi cîteva solicitări de urnă mobilă, inclusiv din partea unor pacienţi pe care duminica alegerilor îi prinsese pe patul de spital.

Conştiinţă civică la scrutinul din Bicaz

Electoratul din Bicaz a răspuns aşteptărilor candidaţilor de a se prezenta duminică într-un număr mare la vot. Se pare că miza europarlamentară lansată în campanie de formaţiunile politice aspirante la fotoliile de la Bruxelles a convins îndeajuns. Şi asta în condiţiile în care timpul favorabil a convins electoratul să iasă din casă într-un număr ceva mai mare faţă de ediţiile trecute. Primii satisfăcuţi de prezenţa bună la urne au fost membrii comisiilor de la secţiile de votare, în general oameni cu experienţă, care pînă spre prînz aveau să înregistreze aşteptînd cu răbdare cîteva procente în plus din totalul celor prinşi în listele de votare. Astfel, la cele 10 secţii de votare ale urbei de sub baraj, procentele de prezenţă la vot prevedeau încă de la prînz un final fericit, cu scoruri bune la secţia Centru şi la cele două secţii ale cartierului Mărceni (Şcoala şi Grădiniţa). În schimb, preşedinţii secţiilor de votare cu scoruri nefavorabile, au ţinut să justfice slaba prezentare la urne prin faptul că oamenii n-au amînat prezenţa la Sfînta Liturghie, avalanşa de votanţi avînd loc după împăcarea cu Divinitatea. Şi au avut dreptate, între ora 12.00 şi 14.00 ritmul prezenţei fiind ceva mai intens. Consemnînd o privire de ansamblu la nivel de urbe, sinusoida celor 10 secţii de votare ale Bicazului a înregistrat creşteri ceva mai mari la primele două ore ale dimineţii, la orele prinzului şi spre seară, după orele odihnei de duminică, după- amiază. Aşadar, cu una, cu alta, linişte şi conştiinţă civică, la Bicaz, faţă de un drept constituţional scos de la naftalina comunistă, cu sacrificii, în 89. Cît priveşte pe categorii de vîrstă, cei mai implicaţi în a-şi exercita dreptul de vot au fost oamenii în vîrstă, care s-au dovedit a fi mult mai spornici la vorbă atunci cînd presa le-a cerut opinia cu privire la doleanţele lor faţă de viitorii aleşi în forul european. „Aş dori să fie mai bine în ţara asta şi să înţeleagă cei pe care am pus ştampila că pe primul loc în atenţia lor trebuie să fie poporul român, ca entitate, şi apoi ca membru al Uniunii Europene“, a declarat Iulian Rădulescu. Cît priveşte opţiunea bicăjenilor pentru a răspunde pozitiv la Referendumul propus de Preşedintele României, o mare parte din electorat a avut reţineri, motivîndu-şi rezerva prin faptul că asta ar afecta victoria PSD în scrutinul de pe 26 mai. „Eu am mers la vot, dar n-am votat decît la europarlamentare. Am considerat că Referendumul a fost o manevră politică la care nu am aderat“, a afirmat Eugen Haucă. Că prezenţa la vot a fost mult mai numeroasă faţă de alte alegeri anterioare avea să confirme una din doamnele cartierului Mărceni, care ne-a spus că „niciodată n-am văzut coadă ca acum la secţia găzduită de Grădiniţa Mărceni. De votat, am votat, pentru că am considerat că formaţiunea politică susţinută de mine avea nevoie de votul meu şi-apoi, cu speranţa că adolescenţii oraşului din care face parte şi fiica mea vor trăi mai bine ca cetăţeni europeni“, a spus Camelia Ungureanu absolventă cu ceva timp în urmă a Facultăţii de Studii Europene. Aşadar, Bicazul a votat cu mai mult curaj ca în ediţiile trecute, iar cetăţenii urbei au dat dovadă de maturitate politică, convertită în numărul de voturi la final de scrutin europarlamentar al lui 2019.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

“Pentru Klaus Iohannis au semnat cei mai mulţi români: peste 2.200.000 de semnături”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interviu realizat cu secretarul general al PNL, Robert Sighiartău

Reporter: Cîte semnături pentru susţinerea candidaturii lui Klaus Iohannis s-au adunat? Robert Sighiartău: Klaus Iohannis este candidatul pentru care au semnat cei mai mulţi cetăţeni ai Românei – peste 2.200.000. Este un semnal de sprijin cît se poate de serios pentru prezidenţiale. Preşedintele Iohannis are, de departe, prima şansă. Nu doar toate sondajele o spun ci, iată, şi acest test de popularitate şi încredere realizata prin semnăturile de sprijin primite pentru candidatură. Totuşi, numărul semnăturilor este un indicator important al sprijinului popular pentru candidatul nostru, Klaus Iohannis, al entuziasmului şi motivării zecilor de mii de voluntari, membri şi simpatizanţi liberali care s-au implicat în acestă campanie. Este o cifră care ne dă încredere, ne mobilizează pentru bătălia care va urma. Rep.: Cum au performat filialele liberale la strîns de semnături? Cîte s-au situat sub baremul impus de la Centru? R.S.: Campania noastră de strîngere de semnături a avut un prim şi mare atuu: Klaus Iohannis, un candidat puternic şi credibil, cel mai bun. Mulţi români au venit să semneze pentru Iohannis. A fost o mişcare dinspre români spre Klaus Iohannis şi spre noi, care ne-a bucurat. În al doilea rînd, campania de strîngere de semnături şi precampania pentru prezidenţiale au arătat că PNL este în cea mai bună formă din ultimii ani. Moralul partidului este ridicat în urma dublei victorii din 26 mai, la europarlamentare şi la referedumul pentru justiţie iniţiat de preşedintele Iohannis. Altfel vezi lupta politică după asemenea victorii, cu un candidat puternic şi serios. Eşti mult mai motivat. Cunosc bine situaţia filialelor. Mobilizarea este peste tot. Vă dau un singur exemplu dintre multe altele. Noua garnitură de lideri de la Bucureşti a obţinut pînă la final, cu echipele lor de voluntari, peste 300 000 de semnături. Partidului i-a revenit tonusul, iar militanţilor dorinţa de a face politică activă, de a se apropia de oameni. Asta am văzut în teritoriu, inclusiv sau mai ales în judeţe dominate în trecut de PSD. Acolo am obţinut rezultate peste aşteptări la strîngerea de semnături pentru Klaus Iohannis. A fost, pînă la urmă, o competiţie internă de cea mai bună factură, cu militanţi şi voluntari de toate vîrstele care cred în ceea ce fac, pun suflet şi pasiune. Acesta este unul dintre cîştigurile certe ale PNL din ultimele luni.

Rep.: Ce mesaje aţi primit de la românii care au semnat pentru Klaus Iohannis şi de la cei care nu au semnat? Ce a înţeles PNL din aceste mesaje? R.S.: Foarte mulţi dintre cei care au semnat consideră că preşedintele Iohannis oferă siguranţă, seriozitate, stabilitate şi garanţia că duce România în direcţia bună, a normalităţii. Mulţi apreciază faptul că preşedintele a apărat justiţia şi democraţia de furia PSD şi i-a împiedicat pe socialiştii lui Dragnea şi Dăncilă să-şi scape corupţii şi hoţii, că s-a împotrivit derapajelor economice şi bugetare ale guvernării PSD. Nu în ultimul rînd, oamenii se simt bine reprezentaţi de preşedinte în exterior, apreciază că a pus România în primul rînd al partenerilor strategici din Vest. Cît despre cei care au alte păreri despre Klaus Iohannis este dreptul lor şi datoria noastră de a-i convinge că lucrurile stau altfel, nu aşa cum le-a inoculat o puternică propagandă pesedistă ani la rînd. Şi să ştiţi că tot mai mulţi dintre aceşti oameni au început să-şi schimbe părerile. În orice caz, lumea este sătulă pînă peste cap de proasta guvernare PSD. De aici şi exigenţe foarte mari ale românilor faţă de noi, PNL. Oamenii ne cer să fim în stare să guvernăm competent şi moral. Să nu venim cu alţi incompentenţi care să-i înlocuiască pe incapabilii de la PSD. Mulţi ştiu, au văzut sau au aflat despre realizările primarilor noştri, despre lupta noastră cu PSD, despre modernizarea, înnoirea şi deschiderea partidului din ultima vreme. Pentru ei PNL este soluţia normalizării, a raţiunii şi a realizărilor deja probate. Repet însă, exigenţele românilor faţă de noi sunt la cote foarte ridicate. De asta sîntem conştienţi . Încrederea oamenilor în Klaus Iohannis şi aşteptările pe care le au de la noi ne obligă să ne ridicăm la guvernare la standardele unui parteneriat de care Preşedintele Iohannis şi România au nevoie pentru realizarea României normale. PNL are datoria să îi dea preşedintelui Iohannis o guvernare compententă şi de caractere adevărate. O guvernare care va promova doar profesioniştii, oamenii care ştiu meserie şi lucrează în folosul comunităţii şi al cetăţenilor, nu în solda unor clici sau grupuri de şmecheri. Datoria PNL la guvernare este să ajute la regenerarea României morale, printr-o guvernare morală şi competentă. Să oprească degradarea valorilor. Să repună valorile, competenţele şi talentele la locul pe care îl merită în societate. Rep.: Ce urmează după depunerea candidaturii lui Klaus Iohannis şi încheierea precampaniei? Cum va arăta, în continuare, campania prezidenţială a PNL şi care va fi implicarea lui Klaus Iohannis ? R.S.: Va fi o campanie serioasă şi dinamică, în acelaşi timp. Klaus Iohannis va fi prezent la toate evenimentele importante şi întîlnirile regionale. Este campania domniei sale, cu susţinere şi implicare puternice ale PNL. Avem un parteneriat cu Klaus Iohannis, consolidat de victoria la referendum. Este o campanie pentru profilul unui om de stat care pune România şi românii pe primul plan. Nu avem alt adversar decât PSD, cu toate rămăşiţele lui toxice de după era Dragnea. Sînt zile grele, cu situaţii cumplite agravate de incompetenţa şi nesimţirea guvernării PSD. Din această cauză, linia noastră de campanie va fi definită de seriozitate şi decenţă. PNL este unit, o singură echipă cu un lider neobosit – Ludovic Orban. Unit, cu toate generaţiile, cu experientă, înnoire şi competenţă. Modernizarea temeinică şi cu rost este la ordinea zilei în PNL. Se poate vedea şi în campania lui Klaus Iohannis. Cu multe feţe noi, tinere, cu noi lideri care au confirmat şi cu lideri cu experienţă, dar încă tineri şi ei.

Rep.: Klaus Iohannis îşi depune candidatura vineri, 20 septembrie 2019. Exact la cinci ani de la depunerea primei candidaturi – pe 20 septembrie 2014. Premeditare sau simplă coincidenţă? R.S.: Coincidenţă. Dar, iată, una de bun augur şi semn de continuitate, dacă ne gîndim la victoria din 2014. Sigur, dacă este să pomenim de date simbolice, vă reamintesc că startul strîngerii de semnături pentru candidatura lui Klaus Iohannis a fost dat pe 10 august, în Piaţa Universităţii. Exact la un an de cînd guvernul PSD a reprimat brutal mitingul de protest din Piaţa Victoriei. Este un angajament ferm al lui Klaus Iohannis şi al PNL că în România normală nu se va mai întîmpla aşa ceva, că niciun guvern al României nu va mai îndrăzni vreodată să reprime brutal manifestanţi paşnici. De asemenea, după aceste prezidenţiale urmează aniversarea a 30 de ani de la căderea comunismului. Prima candidatură a lui Klaus Iohannis a stat sub semnul împlinirii unui sfert de veac de cînd România devenise liberă. La 25 de ani de la căderea lui Ceauşescu şi în anii ce au urmat, preşedintele Iohannis a înfruntat şi înfrânt, cu tenacitate, tot ce a adunat mai rău postcomunismul – regimul lui Dragnea şi pe urmaşii lui. Astăzi, la 30 de ani de la sfîrşitul comunismului, România are şansa de a încheia parcursul tranziţiei şi de a începe construcţia normalităţii. E timpul ca Republica tranziţiei haotice să ia sfîrşit. 30 de ani i-au ajuns. Sfîrşitul acestei Republici va veni odată cu plecarea guvernului Dăncilă şi sfârşitul PSD ca partid oligarhic şi partid-stat, aşa cum îl ştim. Va veni, sînt convins, o nouă Republică – a normalităţii şi moralităţii. Cu Klaus Iohannis şi PNL.

Citește știrea

Advertorial

Nemţenii au semnat, în număr covîrşitor, pentru Klaus Iohannis!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ liberalii din Neamţ au strîns peste 60.000 de semnături

Activitatea intensă a liberalilor nemţeni din ultima lună a avut în prim plan strîngerea de semnături pentru candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Echipaţi cu liste, cu pixuri şi în uniforma de campanie liberalii au strîns semnături în fiecare localitate din judeţ. Datorită entuziasmului şi dialogului pe care l-au purtat cu sute de cetăţeni echipa PNL Neamţ a adunat peste 60.000 de semnături pentru candidatul Klaus Iohannis. La nivel naţional, PNL şi-a propus să adune 2 milioane de semnături, deşi legea prevede că este nevoie doar de 200.000 de semnături. Cu listele de semnături preşedintele Klaus Iohannis îşi va depune candidatura vineri, 20 septembrie, la Biroul Electoral Central. Însă toate acţiunile de strîngere de semnături organizate de liberalii din Neamţ au fost şi ocazii de a dialoga cu cetăţenii, de a afla care le sînt probleme şi ce îşi doresc ei de la preşedintele României şi de la politicienii naţionali şi cei judeţeni. La strîngerea de semnături au participat toţi liberalii din Neamţ, de la preşedinte pînă la cel mai tînăr membru al partidului. ”Ne-am bucurat că am avut ocazia să stăm de vorbă cu nemţenii. Ne bucurăm să observăm că preşedintele Klaus Iohannis are parte de o susţinere largă a peste 60.000 de nemţeni. Acest lucru ne onorează şi ne obligă, în acelaşi timp. Împreună cu preşedintele Klaus Iohannis vom duce mai departe lupta pentru o Românie Normală, pentru o Românie aşa cum ne-aţi spus că vă doriţi. Vă mulţumim tuturor celor care aţi semnat pentru Klaus Iohannis. Împreună sîntem o forţă”, a declarat preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc.

Citește știrea

Advertorial

În Moldova, oamenii sărută asfaltul, pentru că PSD îi ţine captivi în praf şi sărăcie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmă senatorul PNL de Neamţ, Eugen Ţapu

Într-o declaraţie politică depusă miercuri la Senat, liberalul Eugen Țapu Nazare critică PSD-ul pentru dezinteresul manifestat faţă de Moldova. Criticile liderului liberal apar la cîteva zile după ce imaginea unui bărbat care cade în genunchi şi sărută asfaltul prospăt turnat într-o comună din judeţul Bacău a devenit virală pe internet. ”Zilele trecute, o imagine a devenit virală pe reţelele de socializare: un bărbat din comuna Horgeşti, judeţul Bacău, care cade în genunchi şi sărută asfaltul proaspăt turnat pe unul din drumurile comunale. Dacă ar fi fost la o emisiune de satiră, poate ar fi stîrnit ceva zîmbete. În realitate, această imagine vorbeşte de la sine despre dezastrul unei regiuni pe care PSD şi ALDE au uitat-o. Anul trecut, mii de oameni au venit din Moldova la Bucureşti, nu pentru revendicări salariale, pensii sau zile în plus la concediu, ci au venit să ceară o autostradă. O cale de legătură rapidă cu vestul ţării şi, de acolo, mai departe, spre Europa. Pentru bărbatul din judeţul Bacău care sărută asfaltul, perspectiva unei autostrăzi este foarte îndepărtată. Un vis imposibil. El este bucuros că s-a turnat asfalt în comuna uitată de lume. Pentru că s-a săturat de mers prin praf şi noroaie”, a precizat Eugen Ţapu Nazare. Criticile liberalului nemţean nu l-au ocolit nici pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, cel care şi-a făcut obicei de a veni în judeţul Neamţ doar în scop electoral, fără niciun rezultat notabil în urma acestor vizite. ”Răzvan Cuc, împreună cu alt trist personaj, Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, mimează îngrijorarea şi preocuparea pentru infrastructură, mai bine spus pentru lipsa acesteia. Recent, a venit din nou în judeţul Neamţ, şi ne-a vorbit de o autostradă Bacău – Neamţ. Doar că, în aproape trei ani, nu a fost în stare să taie buruienile de pe margine, să facă din acest drum unul expres, nu a fost în stare să repare unul din podurile de pe acest traseu. Iar astăzi ne vorbeşşte de autostradă. Demagogie şi ipocrizie, exact ca Pactul pentru bunăstare, promovat de Guvern. Pentru că nimeni nu i-a împiedicat pe cei de la PSD şi ALDE să facă drumuri şi autostrăzi, să scrie proiecte pentru bani europeni şi să scoată Moldova din praf şi sărăcie”, a mai precizat Ţapu Nazare.

Citește știrea

Trending