Contactează-ne

Politica

Nemţenii, prezenţă consistentă la urne

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şi în Neamţ, participarea la euroalegerile din 26 mai 2019 a fost mult mai mare decît la scrutinul din 2014 ■ după opt ore de la deschiderea secţiilor, se realizase deja scorul înregistrat în urmă cu 5 ani: 30% ■ scrutinul s-a desfăşurat fără probleme deosebite în cele 488 de secţii din judeţ ■

La scrutinul din 26 mai, printre cei mai matinali votanţi din Roman a fost primarul Lucian Micu, care şi-a exprimat opţiunea la ora 9,30, la secţia de la Şcoala Nr.6. „Am votat pentru viitorul acestei ţări, pentru ca fetele mele să aibă un viitor în acestă ţară şi pentru ca Romanul să aibă şansă să atragă cît mai multe fonduri europene în viitorul ciclu electoral. Am votat şi pentru Referendum, doresc ca România să fie în primul rînd curată“, a declarat jurnaliştilor primarul Lucian Micu. La ora 10.00, fostul primar al urbei, deputatul Laurenţiu Leoreanu, s-a prezentat la Secţia nr.115, de la Şcoala Nr.5, împreună cu soţia, cu tatăl său şi cu cei doi fii. „Am votat pentru că îmi doresc ca fondurile europene care sînt alocate în România, să nu rămînă în bugetul Uniunii Europene, aşa cum s-au întîmplat cu cei 41 miliarde de euro din care guvernele PSD au reuşit să atragă doar 1,7 miliarde de lei. Îmi doresc ca Autostrada Unirii să ne lege de Europa. Îmi doresc un spital regional modern la Iaşi şi toate aceste lucruri să se facă din bani europeni. Am votat şi la Referendum pentru că este firesc să răspundem la cele două întrebări puse de preşedintele României. Am venit astăzi la vot cu tatăl meu, cu soţia mea şi cei doi fii ai mei, în aşa fel încît cele trei generaţii din familia Leoreanu şi-au făcut datoria poate şi pentru nepotul meu, din a patra generaţie, care sper să trăiască într-o Românie europeană şi suverană, care să se dezvolte la nivelul celorlalte state din Europa“, a declarat deputatul Laurenţiu Leoreanu. La Secţia de vot de la Şcoala Sergiu Celibidache, senatorul Dan Manoliu a stat la coadă pentru a vota. Primarul comunei Doljeşti, Iosif Şoican, şi-a exprimat opţiunea la ora 11.30, la Secţia de votare din satul Rotunda. „Am votat pentru ca să o ducem mai bine, să reuşim să accesăm mai multe fonduri europene pentru modernizarea comunei“, a spus primarul Şoican. În opinia sa, prezenţa la euroalegeri este normal să fie mai ridicată decît la alte tipuri de scrutin, ţinînd cont de faptul că oamenii, chiar şi cei bătrîni, ştiu acum ce este Parlamentul European. „Am votat să-mi dea Dumnezeu sănătate. Am venit să- mi respect votul şi să mă mai lase Dumnezeu să trăiesc pe acest pămînt. Am votat un om mai bun decît toţi cei de pe buletine“, declara bătrînul Molodoi Ludovic, care la vîrsta de 87 de ani susţine că n-a lipsit niciodată de la vot, nici chiar pe vremea lui Ceauşescu. Preşedinta Secţiei de vot 248 din satul Rotunda, a precizat că unul din alegători, surprins de presă că a intrat împreună cu mama sa în cabina de vot, are un handicap care-i permite să fie însoţit în cabină de mama sa, şi că şi în biserică, cînd intră are permisiunea să stea în strană alături de mama sa. A votat chiar şi pentru Referendum, deşi nu prea ştia cu ce se „mănîncă“ acesta. La Gherăeşti, primarul Carol Bereşoae s-a prezentat la vot la Secţia 284 în jurul orei 12.30, atunci cînd a ieşit de la slujbă, fiind însoţit de soţia sa. La ora 10.30 s-a prezentat la Secţia de vot din Adjudeni, comuna Tămăşeni, primarul Ştefan Lucaci, care a votat şi pentru Parlamentul European şi pentru Referendum: „Am votat pe toate buletinele, conform conştiinţei mele şi sînt sigur că am luat o decizie corectă“. Edilul şef susţinea că la Tămăşeni prezenţa la vot e întotdeauna destul de bună, oamenii avînd reprezentarea exactă a valorii votului lor. La ora 10,30 la Secţia de vot 76 de la Colegiul Naţional Roman Vodă şi-au exercitat drepturile electorale Radu Samson, preşedintele demisionar al USR Neamţ, împreună cu soţia. „Am cerut trei buletine de vot şi am votat la alegerile europarlamentare pentru ce mai bună echipă de pe buletinul de vot şi singura echipă care poate aduce civilizaţia şi liniştea de care avem nevoie şi în România. Nu vrem o ţară «ca afară», ci vrem ca România să ajungă la nivelul la care ar fi trebuit să ajungă, după 30 de ani de democraţie. La Referendum am votat pentru o justiţie care să fie făcută de magistraţi şi nu de politicieni «paraşutaţi» de partid în Parlament“, a declarat Radu Samson, care a fost coordonatorul campaniei USR pentru euroalegeri în judeţul Neamţ.

Sub Cetate

În cele 13 secţii amenajate pe raza oraşului Tîrgu Neamţ erau aşteptaţi circa 18.000 de cetăţeni cu drept de vot, potrivit listelor permanente. Prezenţa părea să fie mai bună decît la scrutinul din 2014, cînd, în jurul amiezei abia 10% dintre alegători trecuseră pe la urne. De această dată, pînă la ora 14, circa 26% dintre votanţi îşi exprimaseră deja opţiunea pentru candidaţii la europarlamentare, iar 19% răspunseseră întrebărilor din cadrul referendumului. Erau în zonă şi secţii unde procentajul era la limita de sus, cum era cazul celei amenajate la Mănăstirea Sihăstria, unde se ajunsese la o participare de 109% pentru europarlamentare şi de 88% pentru referendum. Deşi diferenţa pare mare comparativ cu secţiile din interiorul localităţilor, saltul se datorează celor circa 200 de persoane care probabil ieşiseră în natură, profitînd de vremea caldă, şi au votat pe liste suplimentare. Decalajul dintre prezenţa la referendum şi cea de la europarlamentare părea să se menţină şi în mediul rural, unde majoritatea participanţilor preferaseră să ceară doar buletinul de vot pentru candidaţii la Parlamentul European, boicotînd, voit sau nu, referendumul. Şi sistemul informatic a trebuit adaptat acestei situaţii. Se pare că dimineaţă au existat ceva probleme, care nu fuseseră anticipate. Cineva care dorea să-şi exprime opţiunea pentru europarlamentare şi dorea mai tîrziu să revină la urne pentru referendum, ar fi părut că încearcă să voteze de două ori, lucru ilegal. Dar problemele tehnice au fost remediate, astfel că totul s-a desfăşurat normal pe parcursul zilei. La nivelul urbei au existat şi cîteva solicitări de urnă mobilă, inclusiv din partea unor pacienţi pe care duminica alegerilor îi prinsese pe patul de spital.

Conştiinţă civică la scrutinul din Bicaz

Electoratul din Bicaz a răspuns aşteptărilor candidaţilor de a se prezenta duminică într-un număr mare la vot. Se pare că miza europarlamentară lansată în campanie de formaţiunile politice aspirante la fotoliile de la Bruxelles a convins îndeajuns. Şi asta în condiţiile în care timpul favorabil a convins electoratul să iasă din casă într-un număr ceva mai mare faţă de ediţiile trecute. Primii satisfăcuţi de prezenţa bună la urne au fost membrii comisiilor de la secţiile de votare, în general oameni cu experienţă, care pînă spre prînz aveau să înregistreze aşteptînd cu răbdare cîteva procente în plus din totalul celor prinşi în listele de votare. Astfel, la cele 10 secţii de votare ale urbei de sub baraj, procentele de prezenţă la vot prevedeau încă de la prînz un final fericit, cu scoruri bune la secţia Centru şi la cele două secţii ale cartierului Mărceni (Şcoala şi Grădiniţa). În schimb, preşedinţii secţiilor de votare cu scoruri nefavorabile, au ţinut să justfice slaba prezentare la urne prin faptul că oamenii n-au amînat prezenţa la Sfînta Liturghie, avalanşa de votanţi avînd loc după împăcarea cu Divinitatea. Şi au avut dreptate, între ora 12.00 şi 14.00 ritmul prezenţei fiind ceva mai intens. Consemnînd o privire de ansamblu la nivel de urbe, sinusoida celor 10 secţii de votare ale Bicazului a înregistrat creşteri ceva mai mari la primele două ore ale dimineţii, la orele prinzului şi spre seară, după orele odihnei de duminică, după- amiază. Aşadar, cu una, cu alta, linişte şi conştiinţă civică, la Bicaz, faţă de un drept constituţional scos de la naftalina comunistă, cu sacrificii, în 89. Cît priveşte pe categorii de vîrstă, cei mai implicaţi în a-şi exercita dreptul de vot au fost oamenii în vîrstă, care s-au dovedit a fi mult mai spornici la vorbă atunci cînd presa le-a cerut opinia cu privire la doleanţele lor faţă de viitorii aleşi în forul european. „Aş dori să fie mai bine în ţara asta şi să înţeleagă cei pe care am pus ştampila că pe primul loc în atenţia lor trebuie să fie poporul român, ca entitate, şi apoi ca membru al Uniunii Europene“, a declarat Iulian Rădulescu. Cît priveşte opţiunea bicăjenilor pentru a răspunde pozitiv la Referendumul propus de Preşedintele României, o mare parte din electorat a avut reţineri, motivîndu-şi rezerva prin faptul că asta ar afecta victoria PSD în scrutinul de pe 26 mai. „Eu am mers la vot, dar n-am votat decît la europarlamentare. Am considerat că Referendumul a fost o manevră politică la care nu am aderat“, a afirmat Eugen Haucă. Că prezenţa la vot a fost mult mai numeroasă faţă de alte alegeri anterioare avea să confirme una din doamnele cartierului Mărceni, care ne-a spus că „niciodată n-am văzut coadă ca acum la secţia găzduită de Grădiniţa Mărceni. De votat, am votat, pentru că am considerat că formaţiunea politică susţinută de mine avea nevoie de votul meu şi-apoi, cu speranţa că adolescenţii oraşului din care face parte şi fiica mea vor trăi mai bine ca cetăţeni europeni“, a spus Camelia Ungureanu absolventă cu ceva timp în urmă a Facultăţii de Studii Europene. Aşadar, Bicazul a votat cu mai mult curaj ca în ediţiile trecute, iar cetăţenii urbei au dat dovadă de maturitate politică, convertită în numărul de voturi la final de scrutin europarlamentar al lui 2019.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

„Opoziţia să tacă!“, expresie a bigotismului liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Joi 26 martie, ministrul Sănătăţii Victor Costache a fost obligat să demisioneze, demisie care, în contextul actualei crize medicale este un semn prost din partea guvernului, care îl va costa.

Premierul Orban a motivat, de ochii presei, că între demisia ministrului Costache şi carenţele profesionale ale acestuia, privind managementul situaţiei, ar fi o legătură. De câte ori membrii guvernului Orban au fost audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, Victor Costache nu a primit notă de trecere.

Comisiile i- au imputat aceleaşi carenţe manageriale, pe care ile-a imputat joi şi premierul Orban. Liberalii, printre care şi un deputat de Neamţ, Laurenţiu Leoreanu, au ţinut să ne convingă că „PSD îl critică absurd pe ministrul Sănătăţii, Victor Costache“. În fruntea susţinătorilor mesajului privind „critica absurdă pesedistă“, s-a situat bineînţeles Ludovic Orban. Joi, 26 martie, a fost ziua în care Ludovic Orban, acest adversar fără odihnă al stângii, a fost obligat să recunoască, că cel puţin în materie de carenţe ale lui Victor Costache, PSD -ul a avut dreptate şi a cerut, la rândul său, demisia ministrului.

Semnalul a fost că managementul lui Victor Costache, în criza coronavirusului, începând cu 23 ianuarie până în prezent, a fost un eşec al Guvernului Orban plin sau interimar. Întrebarea firească, la care liberalii trebuie să dea un răspuns, este „Cine plăteşte oalele sparte?“. Le plătesc oare liberalii, sau trebuie să le plătească Opoziţia, după cum sugerează aceştia. Obligându-l în sfârşit pe Victor Costache să plece acasă, Ludovic Orban dovedeşte că este sensibil, nu atât la vectorul coronavirus, cât la vectorul electoral.

Miercuri 25 martie, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a anunţat public că bucureştenii vor intra într- un program amplu de testare a prezenţei coronavirusului. În materie de comunicare, Gabriela Firea, anunţând o măsură concretă, a fost mai eficientă decât Ludovic Orban, ale cărui anunţuri abundă în generalităţi. Miercuri seara, ca să acopere breşa de comunicare a Guvernului, Victor Costache a anunţat şi el că vrea să testeze populaţia Bucureştiului.

Desigur că premierul Orban l-a convocat instant la Cabinet, pentru a-l întreba unde l-a mâncat de a ieşit public cu anunţul testării populaţiei. Isprava ministrului Costache nu putea fi trecută cu vederea, atâta timp cât Ludovic Orban susţine public că „testarea populaţiei este o prostie“. Nu mai conta faptul că un specialist arhicunoscut, ca dr. Streinu Cercel susţine urgentarea testărilor, pentru blocarea escaladării epidemiei şi protecţia corpului medical.

Soluţia liberală în combaterea coronavirusului – pasarea pisicii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a avertizat, pe 23 ianuarie a.c., că „toate ţările trebuie să fie gata să ia măsuri pentru a ţine sub control focarul de infectare cu coronavirus“. Avertizarea a fost trimisă şi Guvernului Orban. În agenda publică a Guvernului nu au fost semnalate preocupări deosebite pe această temă, atât la finele lunii ianuarie, cât şi în luna februarie. În schimb, agenda publică a fost supraîncărcată cu preocupările preşedintelui Iohannis şi a premierului Orban, privind alegerile anticipate.

Acum, dacă în România nu există dezinfectanţi, mănuşi şi măşti, de vină este Guvernul PSD, care şi-a terminat mandatul în 4 noiembrie 2019. De numărul insuficient de spitale, precum şi de dotarea precară a multora dintre acestea, poate fi învinuit şi Guvernul PSD, precum şi guvernele anterioare, dacă ne amintim că Guvernul Boc a închis spitale.

Dar cum se poate absolvi cu atâta uşurinţă Guvernul Orban de lipsa măştilor, mănuşilor, combinezoanelor de protecţie şi dezinfectanţilor, cel puţin pentru uzul personalului medical? Ca să nu mai vorbim de cele necesare pentru uzul populaţiei… Ce a făcut Guvernul Orban, începând cu 24 ianuarie, până în prezent, pentru a avea asigurat deja acest minim necesar, care nu reprezintă nicio complexitate tehnologică?.

Guvernul Orban, prin parlamentarii săi locali, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne explică că de vină este PSD-ul, pentru că nu se găsesc în comerţ măşti, mănuşi şi dezinfectanţi. Ca să nu mai pomenim şi de lipsa medicamentelor esenţiale pentru alte afecţiuni cronice. Această tâmpenie cu pasarea pisicii, ca vină a altora, izvorâtă din preaplinul bigotismului liberal, ar fi identică cu a acuza Guvernul Orban acum, pentru faptul că în 1907 Guvernul liberal Sturdza a tras în ţărani. Singura măsură concretă a Guvernului Orban, a fost că l-a pus pe ministrul Internelor, Marcel Vela, să ne citească în direct textul celor 3 Ordonanţe militare, bătând-o şi pe Viorica Dăncilă la silabisire.

Gelozia PNL , că doar corpul medical este aplaudat

Nici nu a început să-şi facă deplin mendrele coronavirusul că nu numai Klaus Iohannis, dar şi propagandiştii liberali, au ieşit public să susţină, că măsurile implementate de Guvernul Orban, în zona medicală şi de prevenţie „sunt eficiente“.

O astfel de apreciere făcută public, când suntem încă departe de vârful cocoaşei pandemiei, nu numai că dovedeşte suficienţă, dar este şi periculoasă. Singura şansă de a readuce guvernanţii cu picioarele pe pământ este ca Opoziţia să rămână trează şi să critice Guvernul pentru orice îi trece prin cap sau orice face fără cap. Rolul Opoziţiei va fi mai benefic decât oricând, în aceste momente de restrişte.

Liberalii, în frunte cu Ludovic Orban, au o nedumerire zilnică, de ce populaţia nu iese în balcoane să-i aplaude pe ei şi de ce populaţia aplaudă numai corpul medical. Personal, sunt convins că, pentru implicarea sa în problemele prezente, corpul medical merită mult mai multă recunoştinţă.

Nu ştiu dacă liberalii sunt conştienţi că sunt departe de a fi subiect de recunoştinţă publică. Au vrut guvernarea, să-şi ducă crucea cu stoicism până la capăt. La capăt, românii vor vedea cum îşi vor repartiza recunoştinţa. Sper din toată inima, că în istorie, să nu apară alături de „Ciuma lui Caragea“ şi „Coronavirusul nu ştiu cui“

Pe timp de criză, Opoziţia trebuie să aibă un singur drept – SĂ NU TACĂ!

Deputatul nemţean Laurenţiu Leoreanu, dând semn că a desluşit principiile liberale, s-a trezit pe post de cutie de rezonanţă, rostogolind mesajul pornit de la Cotroceni la vale că „Pe timp de criză, social-democraţii au un singur drept – să tacă!“.

Nu cred că i-a scăpat domnului deputat faptul că, în prezent, social-democraţii sunt singurii care reprezintă Opoziţia în Parlamentul României. Cu alte cuvinte, Guvernul Orban nu trebuie să fie doar beneficiar al voturilor Opoziţiei, dar şi a tăcerii acesteia. Fractura de logică democratică ne poate îndreptăţi să-l bănuim pe domnul deputat, că este bântuit de „complexul renegării pesedismului“, dacă ne amintim că şi-a început cariera politică în 2004, candidând pe listele PSD-ului.

Pe drept cuvânt, s-a decretat recent că întreaga lume traversează „o stare de război“. E însă un război condus cu Constituţia în mână. Ordonanţele militare emise nu abrogă Constituţia, ci doar impun ceva mai multă ordine. Şi în perioada anilor 1939-1945 omenirea a traversat o stare de război. Dar a fost o stare de război real, care a început însă decretându-se unora că „Mai aveţi un singur drept…“. Experienţa de viaţă şi politică mă obligă să ripostez la derapajul deputatului Leoreanu, reformulându-i mesajul „Pe timp de criză, Opoziţia are un singur drept, SĂ NU TACĂ!“.

Citește știrea

Actualitate

”Guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Şapu- Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare a declarat că guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic, decizia fiind luată în urma consultării cu mediul privat.

“În urma consultărilor cu mediul privat, Guvernul Orban a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic. Astfel, una din cele mai importante decizii este aceea că angajatorii nu mai trebuie să avanseze din propriile resurse financiare plăţile către angajaţii care beneficiază de şomaj tehnic.

Plăţile se vor face direct  de către AJOFM, după 15 zile în loc de 30 de zile, aşa cum era prevăzut iniţial. O primă tranşă se va deconta la începutul lunii aprilie, pentru perioada 16 – 31 martie, urmată de o a doua, la începutul lunii mai, pentru perioada 1 – 16 aprilie. Pentru a cîştiga timp şi pentru a elimina eventualele disfuncţionalităţi cauzate de birocraţie, angajatorii pot depune cererile şi on-line. Indemnizaţia de şomaj tehnic reprezintă 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.

Angajatorii care vor primi sume pentru plata angajaţilor trecuţi în şomaj tehnic, au obligaţia să le vireze în maxim trei zile din momentul încasării acestora. O altă prevedere importantă o reprezintă facilităţile acordate altor categorii de profesionişti, cluburi sportive, persoane fizice, întreprinderi individuale, PFA. Şi aceştia vor primi 75% din salariu mediu brut pe ţară, în baza unei declaraţii pe propria răspundere”, a declarat Eugen Ţapu – Nazare, vicelider al Grupului PNL din Senatul României.

Citește știrea

Actualitate

Facilităţi pentru transportatori şi coridoare speciale pentru alimente şi medicamente

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

Pentru a preîntîmpina eventualele dificultăţi ale conducătorilor auto, angajaţi ai operatorilor de transport rutier români, Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, a intervenit la statele membre ale Uniunii Europene, pentru ca autorităţile de control ale acestora să ia în calcul prelungirea valabilităţii tuturor documentelor eliberate de Autoritatea Rutieră Română (ARR), care ar putea expira în perioada în care este instituită starea de urgenţă.

Este vorba despre: licenţele comunitare şi copiile conforme ale acestora; certificatele de transport în cont propriu şi copiile conforme ale acestora; licenţele pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogări şi intermediere a operaţiunilor de transport rutier; autorizaţiile de transportul alternativ / în regim de închiriere; autorizaţiile pentru transportul rutier naţional contra cost şi copiile conforme ale acestora; autorizaţiile pentru şcolile de conducători auto; atestatele/certificatele profesionale. ”Este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt.

Totodată, ministrul Lucian Bode a solicitat şi stabilirea de urgenţă a unor coridoare de transport, pentru transporturile rutiere, feroviare şi portuare, prin toate punctele de frontieră, inclusiv prin cele închise în această perioadă publicului”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu – Nazare.

Ministrul Lucian Bode a propus şi exceptarea, pentru o perioadă de 30 de zile, a măsurilor privind perioadele de conducere şi odihnă ale şoferilor, pentru transportul naţional şi internaţional de mărfuri. Ministrul român a mai solicitat Comisiei Europene şi identificarrea posibilităţilor de finanţare pentru sprjinirea companiilor care activează în domeniul transporturilor.

”La nivelul Uniunii Europene, deciziile trebuie să fie unitare, pentru că doar aşa putem asigura funcţionarea economiilor europene, chiar şi în situaţii dificile. Zona transporturilor este poate cea mai importantă componentă a economiei româneşti, fără de care toate industriile pot intra în colaps. De aceea, am discutat şi cu reprezentanţii industriei de transport din România şi am stabilit o serie de decizii comune, inclusiv nevoia de accesare a unor scheme de ajutor de stat pentru toate modurile de transport, care să permită ca, la încheierea perioadei de criză, firmele româneşti de transport să-şi revină rapid”, a declarat ministrul Lucian Bode.

Acest nou set de măsuri apare pe fondul suspendării în România a tuturor curselor spre şi dinspre Italia şi Spania pentru 14 zile, sistarea transportului internaţional de persoane pe relaţia cu Italia, carantinarea pentru 14 zile a navelor provenite din zonele roşii, dar şi suspendarea anumitor trase feroviare de călători pînă la 31 martie 2020.

Citește știrea

Trending