Contactează-ne

Actualitate

Nemţean dat dispărut, după ce a plecat la muncă, la Sibiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un bărbat din Cîndeşti a plecat să-şi caute un serviciu şi nu mai este de găsit ■ patru adolescenţi fugari dintr-un centru, s-au întors ■

Poliţiştii nemţeni sînt alertaţi destul de des referitor la persoane care au plecat de acasă şi nu s-au mai întors.

În unele cazuri este vorba de situaţii reale, cînd cel dispărut nu mai dă nici un semn de viaţă, în alte cazuri este vorba de puşti care, periodic, pleacă la plimbare din centrele în care sînt instituţionalizaţi.

Din prima situaţie pare a face parte un bărbat din localitatea Cîndeşti dat dispărut mama sa după ce a plecat la muncă, la Sibiu şi nu mai este de găsit.

Oamenii legii fac cercetări, dar pentru că nu au dat de urma dispărutului, cer ajutorul pentru găsirea lui Ion Aionesei.

„La data de 19 mai a.c., poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Borleşti au fost sesizaţi de către o femeie de 80 de ani, cu privire la faptul că fiul său, Aionesei Ion, de 40 ani, a plecat la munca în judeţul Sibiu, iar din data de 13 mai a.c., nu a mai putut fi contactat de membrii familiei“, comunică Poliţia Neamţ.

Bărbatul are o înălţime de 1,70 m, păr negru şi ochi căprui. Orice persoană care poate oferi informaţii ce pot conduce la depistarea persoanei căutate, este rugată să apeleze numărul unic de urgenţă 112 ori să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.

Din categoria celor care pun degeaba pe drumuri oamenii legii fac parte patru adolescenţi, între care şi o fată, care din cînd în cînd pleacă din centrul „Sancta Maria“ din Piatra Neamţ şi se mai întorc cînd vor ei. Este vorba de Ioan Mădălin Turcu, de 15 ani, Diana Gabriela Armene, de 16 ani, Vasile Andrei Moisă şi Mirel Nicolae Lefter, ambii de 17 ani. Cei patru au plecat pe 23 mai din Centrul „Sancta Maria“ din Piatra Neamţ, unde erau instituţionalizaţi, şi nu s-au mai întors, fiind căutaţi de anchetatorii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi cei ai Poliţiei municipiului Piatra Neamţ.

În seara de 24 mai, anchetatorii au fost informaţi că doi dintre cei patru minori au revenit în centru, iar ceilalţi a doua zi. Pe perioada dispariţiei, adolescenţii s-au aflat în Piatra Neamţ şi nu au fost victimele vreunei infracţiuni.

Actualitate

Dragoş Chitic: “Bani europeni pentru modernizarea principalelor artere din municipiu”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Peste 12 milioane de euro vor fi investiţi în modernizarea principalelor artere din Piatra Neamţ. Este vorba despre trei proiecte europene ale căror contracte de finanţare au fost deja semnate:   Modernizarea și reconfigurarea coridorului urban de transport  (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști): B-dul Traian – Piața Mihail Kogălniceanu – B-dul Decebal, în valoare de 5.600.000 euro, Modernizarea și reconfigurarea străzii Mihai Viteazu (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști), în valoare de 3.063.000 euro şi Reabilitarea, modernizarea şi reconfigurarea coridorului secundar de transport est-vest, strada Dimitrie Leonida şi Bulevardul 9 Mai, în valoare de 3.434.000 de euro. Proiectele beneficiază de finanțare nerambursabilă în proporție de 98%, contribuția municipalității pietrene fiind doar de 2%. „Prin implementarea acestor proiecte vom moderniza principalele artere din municipiu și vom crește gradul de siguranță al tuturor participanților la trafic, fie ei conducători auto, pietoni sau bicicliști. Infrastructura rutieră a fost o prioritate a mandatului meu de primar, iar pentru lucrările de anvergură am ales să apelăm la fondurile europene. Astfel, începând de anul viitor, oraşul va deveni un adevărat şantier în cel mai bun sens al cuvântului. Vor fi efectuate lucrări de amploare iar odată cu finalizarea acestora va creşte gradul de satisfacţie al participanţilor la trafic, gradul de siguranţă al acestora, aşa cum am mai spus, dar şi calitatea vieţii tuturor pietrenilor. De asemenea, ne dorim ca pietrenii să aleagă mijloacele de transport cele mai puțin poluante și pentru aceasta vom asigura toate condițiile și îi vom încuraja pe cei care se gândesc la mediul înconjurător şi avem şi în acest sens în implementare proiecte cu bani europeni. După cum pietrenii probabil ştiu, din bugetul local am alocat anual fonduri pentru modernizarea străzilor din municipiu. În cei patru ani în care a administrat oraşul, 73 de străzi pietruite au fost asfaltate, însumând 23,4 kilometri. Aşa se face că în acest moment în Piatra-Neamţ mai sunt doar 6,9 kilometri de străzi neasfaltate, dar, în conformitate cu ritmul lucrărilor de până acum, într-un an se va atinge obiectivul propus: Piatra-Neamţ un oraş cu asfalt pe toate străzile. Sunt lucruri concrete, palpabile, fac parte din proiectul pe care ni l-am propus şi pe care sunt convins că îl vom realiza: împreună cu pietrenii să construim un oraş de 10+”, a declarat Dragoş Chitic.

Citește știrea

Actualitate

Cultura din județul Neamț, o prioritate pentru Partidul Național Liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

La inițiativa scriitorului Adrian Alui Gheorghe, candidat al PNL Neamț pe lista de consilieri atât la Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț cât și la Consiliul Județean Neamț, domnul Mugur Cozmanciuc și domnul Andrei Carabelea, s-au întâlnit cu un grup de oameni de cultură din Neamț, într-un colocviu ad-hoc.

 

Tematică a acoperit teme care țin de cultura instituțională din Neamț și din Piatra Neamț. Au fost discutate chestiuni care țin de finanțarea culturii în județ și despre necesitățile imediate pentru îmbunătățirea condiției artistului în cetate. Calitatea participanților recomandă calitatea implicării în perspectivă, în viața culturală a județului și a municipiului Piatra Neamț.

 

Au participat:

 

Ionuț Cucoară, actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, colaborator al regizorului Francis Ford Coppola, la realizarea filmului ”Tinerețe fără tinerețe”, după nuvela omonimă a lui Mircea Eliade. Ionuț Cucoară a manageriat mai multe proiecte culturale, la nivelul municipiului și județului Neamț, între care ”Festivalul filmului pentru copii și tineret”. După o ședere de ani buni în Marea Britanie, Ionuț Cucoară s-a reîntors, din această vară, definitiv, la Piatra Neamț.

Ștefan Potop, pictor, președinte al Filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România, unul dintre cei mai importanți portretiști din România. Ștefan Potop este inițiator și coordonator de proiecte culturale în domeniul artei plastice din județ, tabere de creație și este un bun manager al filialei plastice nemțene.

Laurențiu Dimișcă, artist plastic, cu o carieră europeană bine conturată. Doctor în arte plastice și decorative al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, președintele Fundației ”Outsider Art” din România și Ambasador Unesco – „Eurointegrare prin Artă“. Participă la numeroase expoziții personale, de grup, bienale, saloane și târguri de artă din lume (Soho, Broadaway – NewYork, Paris, Lyon, Dijon, Vichy, Bruxelles, Rotterdam,Torino,Milano, Verona,Shanghai etc.)

Adrian G. Romila, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, doctor în Litere, prozator, eseist și critic literar. Este autor al mai multor volume, între care: ”Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (2009, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România),  ”De-a dragostea și drumul. Stații de lectură”, ”În drum spre sud. Roman de aventură” ”Radio în zăpadă” (povestiri), ”Pirați și corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării (eseu), ”Mici schimbări în viață” (povestiri), ”Zeppelin” (roman) și ”Apocalippsis” (roman). Este redactor la trimestrialul cultural ”Conta”, editat la Piatra-Neamț.

Mihai Merticaru, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, unul dintre cei mai redutabili sonetiști din literatura română, autor al mai multor volume de versuri, între care: Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”, „Arta euritmiei, 74 de sonete” și „Brâul Afroditei”.

Bică N. Căciuleanu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de proză: „Brambura pe Nicăieri”, „Aşadar, omul pneumatic”, „Sărutul franţuzesc!”, „45 de Ex-Citaţii”, „Al nouălea rai” și ”Mahalaua Precista”.

Nicolae Boghian, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de poezie şi proză: „Ofranda mişcării”, „Miracolul munţilor”, „Sunet în Epidaur”, „Tropotele tăcerii”, „Lupii Siberiei”, „Stare de ecou” și „Limita singurătăţii”.

Virgil Răzeșu, personalitate plurivalentă, scriitor, traducător, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, autor și autor al volumelor ”Vieți paralele”, „Nuntă de aur”, „Prin vămile vieţii”, „Inelul pierdut”, „Glontele cu parfum de crin” etc. A elaborat peste 200 de lucrări științifice care l-au impus în lumea ştiinţifică medicală din România și din Europa.

Maria Huminiuc, vicepreședinte al Fundației ”Lascăr Vorel” din Piatra Neamț, inițiatoare și realizatoare de proiecte culturale cu impact național, tabere de creație și bienale de artă plastică.

Arcadie Răileanu, artist plastic născut în Basarabia, stabilit la Piatra Neamț. Are în palmares expoziții de artă plastică în România, Franța, Finlanda, Germania, Ungaria, Rusia etc. A coordonat cercuri de artă plastică pentru elevi la Piatra Neamț.

Dintre concluziile acestei întâlniri s-au desprins: profesionalizarea managementului instituțional, crearea de noi obiective cultural-turistice la Neamț, sprijin pentru artiștii plastici, scriitori și actori, în ideea recreării un tonus cultural normal în comunitatea nemțeană. De asemenea, recuperarea tradițiilor și a memoriei culturale a județului va fio prioritate. Județul Neamț și municipiile Piatra Neamț și Roman, cât și celelalte comunități nemțene trebuie să se constituie într-un pol cultural care să conteze la nivel național. Nu e vorba despre bani, aceștia există când este vorba despre cultură și despre educație, este vorba despre idei, despre implicare, despre dialog între artiști și instituțiile culturale pe de o parte și administrația publică de cealaltă parte.

Citește știrea

Actualitate

Învăţământ gratuit?! Părinţi, mâna pe portofele că veţi auzi doar: bani, bani şi iar bani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Învăţământul în România e la fel de gratuit pe cât de sincere sunt promisiunile politicienilor în campania electorală. De câteva zile a început anul şcolar şi deja prin mai toate şcolile se organizează şedinţele cu părinţii care, hai să nu ne mai ascundem după deget, înseamnă în principal prilej de “prelucrare” a părinţilor ca să scoată bani din buzunar pentru fondul clasei, pentru văruit, pentru dotat, pentru…

Aşa s-a întâmplat în fiecare an, aşa se întâmplă şi în pandemicul an 2020. Chiar dacă politicienii s-au bătut cu cărămida în piept că dau ei bani de tablete, de dezinfectant, pregătesc ei şcolile, le dotează etc. Şi, dacă e să verifici, banii, în marea lor parte, au plecat din buget, însă… nu prea vedem unde au ajuns. Că tot părinţii trebuie să scoată din buzunar, de unde au sau mai ales nu au, banii pentru toate scrise mai sus şi încă multe altele.

Aşa că să scoatem din vocabularul legislativ această mincinoasă noţiune de “învăţământ gratuit”, că din mintea părinţilor a ieşit demult. În plus, poate onor băieţii ăştia politicieni se gândesc să vină în sprijinul amărâţilor de părinţi cu o măsură de genul: banii daţi pentru învăţământul “gratuit” să fie deduşi din birurile pe care trebuie să le plătim. E clar că statul nu e capabil să asigure condiţii de gratuitate pentru învăţământul OBLIGATORIU şi, dacă tot compensez eu, părinte, să-mi fie reduse dările pe care statul mi le cere cu acele sume cu care acopăr impotenţa lui administrativă.

Poate vom discuta cu altă ocazie şi despre părinţii care exagerează, care se “roagă” ei să fie daţi bani în plus, negândindu-se că învăţământul trebuie să fie accesibil tuturor, nu doar celor cu dare de mână. Dacă tot vor condiţii de cinci stele pentru copiii lor, ceea ce pot să înţeleg, de ce nu-i duc la o instituţie de învăţământ privată unde să înveţe în puf şi cu cele mai noi tehnologii pe masă? Şi poate altădată o să vorbim şi despre faptul că la şcoală au dreptul să meargă şi copiii celor angajaţi “în privat”. Bugetarii, majoritatea dintre ei, foarte bine că a fost aşa, nu le doresc răul, şi-au luat salariile întregi în perioada stării de urgenţă, deşi au stat acasă, dar cei de la privat au trecut prin şomaj tehnic sau poate chiar au ajuns în şomaj sau au suferit tăieri de salarii pentru că şi angajatorii, privaţi, în majoritatea cazurilor, abia mai gâfâie din cauza crizei economice.

Însă ar trebui să fim corecţi şi oneşti în ambele sensuri: dacă un bugetar care a luat leafa întreagă poate plăti tot felul de “fonduri ale clasei”, ca şi în anii trecuţi, un angajat din HORECA, de exemplu, de unde să dea bani ca în alţi ani dacă el nu a avut unde munci până mai ieri? Sau copilul acelui angajat nu mai are dreptul la educaţie?

Şi mai am o întrebare, tot retorică: dacă apuc să cotizez pentru tot ce mai trebuie cumpărat ca al meu copil să beneficieza de învăţământ “gratuit” şi, nu-mi doresc, dar înţeleg că se poate întâmpla, se închide şcoala pe motiv de COVID, mi se returnează banii daţi?

Dreapta măsură sau dacă vreţi calea de mijloc ar trebui să fie căutată, şi chiar găsită, în tot ceea ce facem: aşadar, cu respect, îi rog pe directorii de şcoli şi diriginţi să o lase mai uşor cu fondul clasei şi alte solicitări de bani, că mulţi români abia mai au din ce pune o pâine pe masă, iar pe părinţii “cu lovele”, la fel.

Iar pe ceilalţi care cotizează deşi poate îşi rup de la gură fiindcă nu au mari posibilităţi, le spun, tot cu respect: nu e ruşine să nu ai, nu e adevărată nici măcar zicerea că “dau oricât pentru educaţia copilului meu”, aşa că… N-avem mulţi bani pentru că ne plătim cinstit taxe şi impozite şi muncim pe brânci pe te miri ce salarii. Din taxele şi impozitele plătite de noi îmbuibaţii de politicieni ar trebui să asigure cu adevărat învătământ gratuit, iar directorii de şcoli să ne aştepte cu sălile de clasă “la gata”, nu “la roşu”. Dar avem şi noi o datorie: să nu mai acceptăm să le plătim fără număr, fără număr, ca la manelişti. Să fim o naţiune, nu o turmă.

Citește știrea

Trending