Contactează-ne

Economie

Neamţ: Vremuri tulburi la uzina de ţevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ laminarea ţevilor fără sudură la Arcelor Mittal Roman este oprită pînă pe 25 februarie ■ salariaţii au fost obligaţi să-şi ia concediul de odihnă pentru 2019 ■ sindicatele acuză lipsa de performanţă a uzinei şi că nu s-au făcut decît investiţii minore ■ „În opinia mea, fabrica se îndreaptă spre închidere“, atrage atenţia Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Petrotub ■

Liderul Sindicatului Liber Petrotub, Gheorghe Ciobanu, lansează un semnal de alarmă privind închiderea uzinei de ţevi de la Roman, legată de faptul că de peste o lună muncitorii stau acasă. „Fabrica trece printr-o perioadă deosebit de grea. În ultima săptămînă a lunii ianuarie a fost oprită laminarea ţevilor fără sudură. Am fost informaţi că procesul de producţie se opreşte pînă pe data de 11 februarie pentru revizii tehnice. În realitate, am constat că vineri, 8 februarie, la ora 15, angajatorul a dat un nou ordin de serviciu, în care am fost informaţi că laminarea va fi întreruptă pînă pe data de 25 februarie, asta însemnînd că fabrica aproape o lună nu laminează nimic. Mă îngrijorează faptul că salariaţilor li s-a impus de către şefii de sectoare să-şi ia concediu de odihnă pe 2019. Dacă în luna februarie dăm 10 zile de concediu, asta îmi dă un semnal de alarmă privind viitorul fabricii, care, în opinia mea, se îndreaptă spre închidere. Grav e faptul că în toate discuţiile pe care le-am avut cu angajatorul, acesta nu ne-a dat nici un răspuns concret, aşa cum prevede legea, referitor la bugetul fabricii, la portofoliul de comenzi, la numărul de personal luat în calcul pentru a fi păstrat, etc. De fiecare dată ni se spune că la o comandă pe unitatea de la Roman se cîştigă 3 dolari pe tonă, în timp ce în alte unităţi ale aceluiaşi angajator se cîştigă 100 de dolari şi atunci patronatul îndreaptă comenzile, cum e şi firesc, către celelalte unităţi ale sale. Noi ne întrebăm care este vina noastră că, astăzi, fabrica de la Roman se află din punct de vedere al tehnologiei la nivelul anilor 1958-1959? De ce în toată această perioadă de la privatizare şi pînă acum instituţiile statului nu au urmărit realizarea clauzelor investiţionale din contractul de privatizare? Este clar că în prezent în lume sînt mulţi producători de ţeavă, care au costuri mult mai mici ca ale noastre. Marea majoritate a contractelor pleacă spre aceste firme care realizează ţeavă avînd costuri mai mici ca ale noastre. La noi, piesele se mai ajustează la polizor, la daltă, din ciocan. E clar că într-o fabrică veche, din care ai scos numai profit şi nu ai investit nimic nu poţi avea productivitate ca a unor fabrici similare modernizate cum e cea de la Zalău. Nu vorbesc de concurenţa pe piaţă a Chinei, a Rusiei, care la ora aceasta ne sînt net superioare; mă îngrijoarează ca într-un viitor mai lung, sau mai scurt, fabrica de la Roman se va închide. Acum e ca o lumînare care mai pîlpîie şi în curînd se va stinge. Din 3.100 salariaţi cîţi avea uzina la privatizare, în 2003, astăzi în fabrică mai lucrează 700 de angajaţi. Actuala conducerea a Arcelor Mittal Steel are salarii ca în Vest, retribuţii ce reprezintă cîteva mari procente din fondul de salarii al unităţii. În loc să aducă la Roman comenzi şi contracte, îşi văd de treburile lor şi nu-i interesează de viitorul fabricii. La Roman salariaţii au venituri de gunoieri. Un specialist la noi este retribuit 2.380 lei, primind în în mînă 1.800 sau 1.600 lei. Am făcut mai multe apeluri la parlamentarii noştri de la PSD, au venit chiar şi în fabrică, dar au uitat complet de promisiunile făcute. Săptămîna trecută am discutat cu domnul deputat Laurenţiu Leoreanu, care mi-a promis un sprijin în a clarifica situaţia fabricii“, a declarat Gheorghe Ciobanu.

„Pentru a putea rămîne pe piaţă, fabrica are nevoie de investiţii urgente“

Liderul de sindicat susţine că fabrica de la Roman a fost vîndută investitorului indian în timpul mandatului de prim ministru a lui Adrian Năstase ca monedă de schimb către premierul de atunci al Marii Britanii, Tony Blair, pentru intrarea României în NATO. „Combinatul de la Galaţi al aceluiaşi patron indian este vîndut ca afacere, pentru care cere zeci de milioane de dolari. Fabrica de la Roman a fost vîndută şi cu ştergerea datoriilor şi la un preţ de nimic, fără a-l obliga pe patron să finalizeze investiţia începută înainte de privatizare. Utilajele noi, achiziţionate prin credit cu o garanţie guvernamentală, au fost ţinute ani de zile în magazie şi vîndute după privatizare la fier vechi. De altfel, şi acestea ar fi fost acum depăşite de tehnologia modernă din alte fabrici similare. Utilajele acelea au fost cumpărate cu sudoarea muncii noastre. Asta este drama pe care o trăim aici, la Roman, noi, cei care am muncit o viaţă pentru această uzină, ce era considerată de toată lumea «plămînul» oraşului. Am avut o întîlnire cu managementul uzinei unde am solicitat documente referitoare la proiecţia bugetară pe 2019, pe care nu le-am primit nici la această dată. Lucrez în fabrică din 1974 şi ştiu fiecare colţişor al ei. Mă doare sufletul şi îmi vine să urlu de ceea ce văd. Acum sînt la treabă cîţiva salariaţi care mai fac ceva reparaţii, restul stau acasă în concediu de odihnă. Dacă unui salariat i se întîmplă în timpul anului vreun necaz, nu mai are de unde lua vreo zi de concediu, pentru că şi l-a epuizat din ianuarie- februarie. În opinia noastră, conducerea actuală a fabricii acţionează doar împotriva intereselor fabricii. Cînd la conducrea unităţii se afla un director indian, acesta era mult mai corect faţă de angajaţi. Conducătorii români de astăzi ai uzinei ne ascund realitatea şi privesc salariatul ca pe o rîmă tîrîtoare şi de dispreţuit. Nu respectă nici o prevedere din Contractul colectiv sau individual de muncă, din hotărîrile judecătoreşti. Le aplică numai cînd doresc. Pentru a putea rămîne pe piaţă, fabrica are nevoie de investiţii urgente. Am făcut adrese la Consiliul Concurenţei prin care am cerut sprijin. Patronii n-au făcut de la privatizare şi pînă acum decît cîteva investiţii de mediu, pentru că au fost obligaţi de Garda de Mediu. De ani de zile am dorit să aflăm clauzele de la privatizare şi nimeni nu ne-a dezvăluit vreuna. Fabrica aceasta trebuia să fie dată şi pe degeaba, dar patronului ar fi trebuit să i se impună retehnologizarea ei. Mai există acum în uzină un singur laminor de 6 ţoli, care urmează a fi tăiat şi dat la fier vechi şi am terminat cu unitatea de la Roman“, a mai spus liderul de sindicat. Încercările noastre de a contacta conducerea fabricii s-au soldat cu eşec, pentru că unitatea nu are un purtător de cuvînt. Anul trecut, în perioada în care ministru al Economiei era nemţeanul Dănuţ Andruşcă, la solicitarea noastră, s-a interesat de viitorul fabricii de la Roman. Răspunsul pe care deminitarul l-a primit a fost că patronul nu intenţionează să închidă unitatea.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Pentru „negrii“ patronii au plătit 3,8 miliarde vechi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ luna trecută, funcţionarii de la ITM au aplicat sancţiuni care au depăşit 400.000 lei ■ cele mai multe au fost pentru munca fără forme legale ■ ■

Inspectorii de muncă nemţeni au tăiat în carne vie şi luna trecută au aplicat afaceriştilor pe care i-au prins pe picior greşit amenzi care au depăşit 400.000 de lei. Cele mai mari sancţiuni au fost pentru munca fără forme legale. Funcţionarii au găsit la lucru 20 de „negri“ pentru care patronii au fost taxaţi cu o sumă record: 380.000 de lei. Toate s-au întîmplat în urma verificărilor făcute de inspectori în domeniul relaţiilor de muncă. În perioada 1 – 31 august 2019, un număr de 8 inspectori de muncă au controlat 117 agenţi economici şi au aplicat în total 27 de sancţiuni contravenţionale din care 10 amenzi în valoare de 380.300 lei şi 17 avertismente scrise, pentru încălcări ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, modificat şi completat. „La un număr de 9 angajatori au fost depistate 20 de persoane care prestau activitate nedeclarată. Din cele 20 de persoane, 5 prestau activitate în perioada în care aveau contractul individual de muncă suspendat, iar pentru celelalte 15 persoane nu erau întocmite forme legale de angajare. Pentru nerespectarea prevederilor legale privind munca nedeclarată au fost aplicate 9 amenzi în cuantum de 380.000 lei“, conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ. A fost depistat şi un caz de încălcare a prevederilor legale privind stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la angajator, fiind aplicată o amenda contravenţională de 300 lei. În perioada analizată angajatorii au încheiat şi înregistrat la ITM Neamţ 15 contracte colective de muncă. În ce priveşte activitatea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, 10 funcţionari au verificat în august 73 de firme, au aplicat 58 de contravenţii, din care 5 amenzi în cuantum de 27.000 lei. În august au fost 16 accidente de muncă, cu nici unul mortal. A fost vorba despre căderi, utilizarea aiurea a echipamentelor de muncă, accident de traseu sau de circulaţie. Luna trecută, ITM a efectuat 190 de controale, ocazie cu care s-au constatat 200 de deficienţe în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă. S- au aplicat 85 de contravenţii, 15 amenzi totalizînd 407.300 lei.

Citește știrea

Actualitate

Sînt 983 de slujbe vacante în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cele mai multe solicitări vin de la angajatori din reşedinţa de judeţ şi din comunele limitrofe ■ la Tîrgu Neamţ şansele de angajare sînt mai reduse ■

Mediul de afaceri din judeţ recrutează la jumătatea lunii septembrie aproape 1.000 de noi lucrători. Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ sînt vacante 983 de slujbe, iar cele mai multe angajări ar putea avea loc în reşedinţa de judeţ şi comunele limitrofe unde sînt libere 532 de job-uri. Alte 357 de posturi vacante sînt pentru şomerii din Roman şi comunele învecinate, iar cele mai puţine angajări s-ar putea face la Tîrgu Neamţ unde piaţa oferă numai 94 de oportunităţi de angajare. Defalcat, la Piatra Neamţ sînt cîteva strigări pentru personal de înaltă calificare. Se recrutează un peisagist floricultor, un manager calitate sau patru ingineri specializaţi în tehnologia sudurii. Ar mai fi nevoie de un specialist marketing, trei ingineri specializaţi în industrializarea lemnului şi un inginer chimist, dar şi un economist. Grosul job-urilor sînt pentru cei cu studii medii şi sînt vacante 13 posturi de brutar, se mai caută 18 manipulanţi mărfuri, 47 de muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii, la care se mai adaugă 12 posturi pentrui sudori şi 14 pentru persoane care pot presta în ocupaţia de tîmplar universal. S-ar mai putea angaja nu mai puţin de 53 de dulgheri, dar se recrutează şi 23 de fierari betonişti, 10 lăcătuşi construcţii metalice, 11 operatori excavator, 15 sudori, precum şi 25 de agenţi de securitate, 13 lucrători comerciali, sau 19 manipulanţi mărfuri şi 13 ospătari. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri de personal lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ de pe strada Mihai Eminescu. La Roman angajatorii caută mai puţini absolvenţi de studii superioare şi s-ar putea angaja un inginer mecanic, un inginer şef pentru industria prelucrătoare, sau un inspector itp şi un inginer cadastru – topograf, posturi aunţate ca fiind vacate de mai mult şi pentru care nu se găsesc doritori. Ceilalţi pot găsi mai mult de lucru în industri unde de săptămîni bune nu se acoperă cererea de personal din confecţii. Angajatorii ar avea nevoie de 205 noi lucrători între care 86 de muncitori necalificaţi, 84 de confecţioneri – asamblori articole textile, sau 25 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. În alte domenii ar fi nevoie de 10 necalificaţi, 14 casieri, precum şi 13 lucrători comerciali. Piaţa muncii mai oferă posturi pentru măcelari, manipulanţi marfă, operator calculator, patiseri, pizzari, sudori sau tinichigii industriali. La Tîrgu Neamţ cererea de licenţiaţi este ca şi inexistentă şi s-ar putea angaja doar un inginer specializat în industria alimentară şi un expert în achiziţii. În rest se recrutează 10 vulcanizatori, 6 manipulanţi şi tot atîţia zidari sau zugravi, precum şi mecanici auto, muncitori în construcţii, asistenţi medicali generalişti, dulgheri, electricieni sau infirmiere.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: E de muncă! Amatori or fi?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la jumătatea lui septembrie mediul de afaceri recrutează 1.002 noi salariaţi ■ mai bine de jumătatea din cererea de personal vine de la angajatori din zona Piatra Neamţ ■

Lipsa de personal în judeţ este mai acută ca niciodată, afaceriştii dorind să recruteze un număr record de personal. Sînt libere 1.002 joburi în diverse ocupaţii, cele mai multe recrutări, 602, putînd avea loc în zona Piatra Neamţ. Şomerii din Roman au la dispoziţie mai puţine slujbe, 336, iar la Tîrgu Neamţ se caută doar 64 de noi lucrători. În reşedinţa de judeţ sînt „strigări“ şi pentru personal cu studii superioare, putîndu-şi găsi de lucru doi peisagişti floricultori, un inginer specializat în construcţii hidrotehnice, un inginer mecanic, trei ingineri industria lemnului, precum şi un economist. Pentru ceilalţi sînt libere 13 locuri de brutari, se mai caută 18 manipulanţi mărfuri, dar e nevoie şi de 66 de muncitori necalificaţi. Mai pot găsi un serviciu 58, de dulgheri, la care se mai adaugă 34 de fierari betonişti, 10 lăcătuşi construcţii metalice, 12 lăcătuşi mecanici, sau 11 operatori excavatori. Ar mai fi nevoie 33 de sudori, 13 zidari, 25 de agenţi de securitate, plus 13 lucrători comerciali, sau 18 ospătari. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri de personal, relaţii suplimentare putînd fi obţinute la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ de pe strada Mihai Eminescu. Angajatorii din Roman şi comunele învecinate au mai puţin nevoie de personal de înaltă calificare şi este scos pe piaţa muncii un post de inginer mecanic, un inspector itp, un psiholog şi un topograf (inginer cadastru). În rest cele mai multe angajări se fac în special în industria uşoară, unde de mai mult timp nu se acoperă 84 de posturi de confecţioner – asamblor articole textile, mai sînt libere 86 de posturi pentru muncitori necalificaţi, precum şi 25 de oepratori – confecţioner industria îmbrăcămintei. La nivel de zonă se mai recrutează 10 muncitori necalificaţi pentru alte domenii, 14 casieri, precum şi 18 lucrători comerciali. În zona Roman s-ar mai putea angaja cei care pot presta ca tractorişti, tinichigii industriali, preparator marfă, strungar universal, montatori pereţi şi plafoane din ghips – carton, precum şi maistru construcţii sau şoferi. La Tîrgu Neamţ personalul de înaltă calificare nu are căutare şi este pe piaţa muncii numai un loc în ocupaţia de specialist în achiziţii. În schimb este nevoie de personal care poate presta în ocupaţii cum ar fi agent de vînzări, asistent medical generalist, barman, bucătar, operatori toaletări arbori, mecanic auto, precum şi manipulanţi, sau spălători auto.

Citește știrea

Trending