Publicitate

■ patronul InterAgro, Ioan Niculae, spune că fabricile de îngrăşăminte pe care le deţine ar putea să se deschidă, toate odată, de la 1 aprilie ■ asta dacă legea care plafonează, timp de 3 ani, preţul de vînzare al gazelor va fi aplicată ■ „Din pricina certurilor cu ruşii, ucrainienii nu prea mai au gaze pentru industrie şi nu mai produc îngrăşăminte. Dacă prinzi Ucraina de client, nu poţi produce cît pot ei consuma“ explică Niculae oportunitatea de afacare ■

Ga Pro Co Săvineşti, societate cunoscută mai ales sub numele de Azochim, are şanse să se redeschidă într-un viitor nu prea îndepărtat. Despre acest subiect a detaliat recent Ioan Niculae, patronul grupului de firme InterAgro, din care face parte şi combinatul din comuna nemşeană. Magnatul a declarat că cele şase fabrici de îngrăşăminte pe care le deţine, închise din 2014, ca urmare a intrării în insolvenţă, ar putea să se deschidă, toate odată, de la 1 aprilie, dacă legea promovată de Guvernul PSD-ALDE care plafonează , timp de 3 ani, preţul de vînzare în intern al gazelor va fi aplicată ca atare. „Dacă aşa se va aplica, deschid imediat toate cele şase fabrici. Dar să fie 68 (plafon de 68 de lei/MWh, faţă de 90-100 de lei, acum – n.r.), nu să apară iar artificii, astfel încît să urce la 100 de lei. Ba, mai mult, am putea lua în calcul să deschidem o nouă unitate de procesare în nordul ţării, la Dorneşti, lîngă graniţa cu Ucraina“, a precizat Ioan Niculae pentru cotidianul.ro. Omul de afaceri arată că procesarea gazului în vederea chimizării ar fi profitabilă la preţul-plafon, unul nemaivăzut în piaţă de mai mult de 4 ani. El explică şi care este şansa de acum a industriei chimice: „Este o oportunitate fantastică în regiune, acum. Din pricina certurilor cu ruşii, ucrainienii nu prea mai au gaze pentru industrie. Nemaiavînd gaze, nu mai produc îngrăşăminte, au ajuns din mare exportator, importator. Dacă prinzi Ucraina de client, nu poţi produce cît pot ei consuma“. Cît despre datoriile InterAgro – circa 200 de milioane de euro, din care jumătate la Romgaz, afaceristul a susţinut că se pot achita, eşalonat, într-un interval scurt de timp, odată ce fabricile vor merge la capacitate. Cum 60-70% din preţul îngrăşămintelor, funcţie de sortiment, este reprezentat de costul de achiziţie al gazului şi cum preţul regional este crescut, din cauza cererii din Ucraina, fabricile lui Niculae ar produce mult şi cu beneficia considerabile, lucru care, spune industriaşul, foloseşte statului, locuitorilor din zone altfel monoindustriale şi echilibrării balanţei comerciale a României. InterAgro deţine şase fabrici: Donau Chem Turnu Măgurele, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria, Amurco Bacău, Ga Pro Co Săvineşti Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. În 2012, firmele din grupul InterAgro realizau o cifră de afaceri de circa 1 miliard de euro, aveau 10.000 de salariaţi şi asigurau 60% din necesarul de îngrăşăminte al ţării. În 2014, odată cu declanşarea procesului de liberalizare al preţului la gaze pentru industrie, dezastrul s-a abătut asupra societăţilor. În nici doi ani, toate fabricile au intrat în insolvenţă, după ce gazul s-a scumpit cu 50% (de la 40 de lei/MWh la 60 de lei/MWh – acum este 90 de lei/MWh).

Sînt zeci de mii de oameni care pot recăpăta locurile de muncă

Mai mult decît scumpirea, a contat faptul că InterAgro, care acumulase deja datorii de zeci de milioane de euro la Romgaz şi Petrom, nu mai primea gaze decît pe sponci, şi doar cu plata înainte. În plus, pe piaţa au început să intre masiv îngrăşăminte din Ungaria, Turcia şi din foste state sovietice din Asia Centrală, care aveau preţuri prohibitive, avînd materia primă-gaz, asigurată la preţuri derizorii. Fără materie primă, cu plata înainte şi cu o factură la gaze mai mare cu 50%, InterAgro s-a prăbuşit, fabricile s-au închis, angajaţii au fost trimiţi în şomaj. La doi ani după ce a fost eliberat din detenţie, Niculae ar putea reveni în prim-plan. După ce o lungă perioadă nu a mai oferit interviuri ori declaraţii pentru presă, acum , omul de afaceri a ieşit din tăcerea auto-impusă precizînd, recent, într-o intervenţie la România TV, că vremurile bune pentru chimia românească ar putea reveni. „Ordonanţa (114/28 decembrie 2018 – n.r.) este una dintre cele mai bune măsuri economice pe care eu le-am văzut, ca om de afaceri, în ultimii 27-28 de ani. Dacă această ordonanţă se va aplica corect, în sensul ca accesul la resursele de gaze ale României să fie dat şi în funcţie de gradul de valorificare a acestor resurse – care sunt ale poporului român – România îşi va reveni chiar peste nivelul de dezvoltare industrială din 2011“, a mai susţinut patronul InterAgro. Practic, acesta spune că, la preţul plafonat al gazului şi dacă producătorii locali îi dau, chiar cu plata anticipată, gazele de care ar avea nevoie, industria locală de îngrăşăminte ar prospera. Este şi un context internaţional favorabil, preţurile fertilizatorilor, în întreaga lume, fiind pe trend crescător, după ce chinezii (cel mai mare actor din piaţa globală) au stabilit contingente la export, avînd nevoie de îngrăşăminte pentru agricultura lor. Cu tot optimismul afişat, proprietarul Interagro este încă sceptic cu privire la implementarea controversatei ordonanţe: „Mie îmi e teamă că va fi tot o treabă românească, să nu cumva să fie aplicată împotriva românilor. Mă rog să-mi dea şi mie gaze să pornesc măcar două combinate chimice. Nu cu condiţii speciale, ba din contră, mi-au dat la cel mai mare preţ, nu cu condiţii speciale de plată – ba chiar cu plata în avans… Stau combinatele chimice pentru că (producătorii de gaz, Romgaz şi OMV Petrom – n.r.) nu vor nici măcar să dea gaz, nu răspund la cererile de ofertă la firmele româneşti. Sînt zeci de mii de oameni care pot recăpăta locurile de muncă. În 2012 – care a fost cel mai bun an al nostru – aveam aproape 12.500 de oameni“.

Azochim, vîndută cu 7.699.802 de dolari

Pe 26 iulie 2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului vindea Combinatul Azochim Săvineşti unui cumpărător despre care nu se ştia mare lucru prin Neamţ. Pe site-ul AVAS, tranzacţia era prezentată ca un mare succes al instituţiei: „Azochim este o societate comercială mare, cu un capital social total de peste 37 milioane RON. Obiectul său de activitate constă în producerea îngrăşămintelor chimice pe bază de azot. Pentru păstrarea şi consolidarea obiectului de activitate al societăţii şi pentru conservarea unui număr cît mai mare de locuri de muncă, AVAS a organizat vînzarea «în bloc» a activelor. Acestea au fost adjudecate pentru suma de 7.699.802 USD, (din care 1.229.381 USD TVA), cumpărător fiind societatea Ga-Pro-Co Chemicals Bucureşti. Licitaţia s-a desfăşurat în condiţii de maximă transparenţă şi operativitate, la proceduri participînd inclusiv conducerea Azochim SA. Suma încasată în data de 26 iulie 2005 reprezintă valoarea cea mai mare obţinută de AVAS în cadrul unei singure licitaţii publice pînă în prezent“. De-a lungul anilor, fabrica nemţeană a avut perioade în care a alternat producţia cu sistarea activităţii, iar acum este în faliment.

loading...

3 COMENTARII

  1. Am uitat de personal, mai sunt din cei ce stiu procesul tehnologic, sunt pensionari! Dar mai sunt putini, restul o sa supravegheze din ceruri, inclusiv tatăl meu!

  2. Da ar fi o veste buna insa as comenta ceva, din cate stiu, o redeschidere poate fi mai dificila ca o inchidere pt. ca liniile de productie pot fi conservate in vederea redeschiderii insa omul, specialistul, meseriasul nu!
    Unii au ruginit , altii au plecat la Domnul ca de , multi au fost scoliti pe timpul impuscatului.
    Avem si este f. bine, IT-sti performanti insa chiar daca nu platesc impozite, cu tastatura nu poti face totul asa ca poate cu ceva filipinezi, din cota de imigranti….
    p.s. A, un specialist pe probleme economice il aveti bine conservat d-le Nicolae, este indispensabilul din C.J.
    si cu asta inchei, chiar de 1 aprilie ??!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.