Contactează-ne

Economie

Neamţ: Unde nu s-ar întîmpla? Combinatul Azochim ar putea fi redeschis

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ patronul InterAgro, Ioan Niculae, spune că fabricile de îngrăşăminte pe care le deţine ar putea să se deschidă, toate odată, de la 1 aprilie ■ asta dacă legea care plafonează, timp de 3 ani, preţul de vînzare al gazelor va fi aplicată ■ „Din pricina certurilor cu ruşii, ucrainienii nu prea mai au gaze pentru industrie şi nu mai produc îngrăşăminte. Dacă prinzi Ucraina de client, nu poţi produce cît pot ei consuma“ explică Niculae oportunitatea de afacare ■

Ga Pro Co Săvineşti, societate cunoscută mai ales sub numele de Azochim, are şanse să se redeschidă într-un viitor nu prea îndepărtat. Despre acest subiect a detaliat recent Ioan Niculae, patronul grupului de firme InterAgro, din care face parte şi combinatul din comuna nemşeană. Magnatul a declarat că cele şase fabrici de îngrăşăminte pe care le deţine, închise din 2014, ca urmare a intrării în insolvenţă, ar putea să se deschidă, toate odată, de la 1 aprilie, dacă legea promovată de Guvernul PSD-ALDE care plafonează , timp de 3 ani, preţul de vînzare în intern al gazelor va fi aplicată ca atare. „Dacă aşa se va aplica, deschid imediat toate cele şase fabrici. Dar să fie 68 (plafon de 68 de lei/MWh, faţă de 90-100 de lei, acum – n.r.), nu să apară iar artificii, astfel încît să urce la 100 de lei. Ba, mai mult, am putea lua în calcul să deschidem o nouă unitate de procesare în nordul ţării, la Dorneşti, lîngă graniţa cu Ucraina“, a precizat Ioan Niculae pentru cotidianul.ro. Omul de afaceri arată că procesarea gazului în vederea chimizării ar fi profitabilă la preţul-plafon, unul nemaivăzut în piaţă de mai mult de 4 ani. El explică şi care este şansa de acum a industriei chimice: „Este o oportunitate fantastică în regiune, acum. Din pricina certurilor cu ruşii, ucrainienii nu prea mai au gaze pentru industrie. Nemaiavînd gaze, nu mai produc îngrăşăminte, au ajuns din mare exportator, importator. Dacă prinzi Ucraina de client, nu poţi produce cît pot ei consuma“. Cît despre datoriile InterAgro – circa 200 de milioane de euro, din care jumătate la Romgaz, afaceristul a susţinut că se pot achita, eşalonat, într-un interval scurt de timp, odată ce fabricile vor merge la capacitate. Cum 60-70% din preţul îngrăşămintelor, funcţie de sortiment, este reprezentat de costul de achiziţie al gazului şi cum preţul regional este crescut, din cauza cererii din Ucraina, fabricile lui Niculae ar produce mult şi cu beneficia considerabile, lucru care, spune industriaşul, foloseşte statului, locuitorilor din zone altfel monoindustriale şi echilibrării balanţei comerciale a României. InterAgro deţine şase fabrici: Donau Chem Turnu Măgurele, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria, Amurco Bacău, Ga Pro Co Săvineşti Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. În 2012, firmele din grupul InterAgro realizau o cifră de afaceri de circa 1 miliard de euro, aveau 10.000 de salariaţi şi asigurau 60% din necesarul de îngrăşăminte al ţării. În 2014, odată cu declanşarea procesului de liberalizare al preţului la gaze pentru industrie, dezastrul s-a abătut asupra societăţilor. În nici doi ani, toate fabricile au intrat în insolvenţă, după ce gazul s-a scumpit cu 50% (de la 40 de lei/MWh la 60 de lei/MWh – acum este 90 de lei/MWh).

„Sînt zeci de mii de oameni care pot recăpăta locurile de muncă“

Mai mult decît scumpirea, a contat faptul că InterAgro, care acumulase deja datorii de zeci de milioane de euro la Romgaz şi Petrom, nu mai primea gaze decît pe sponci, şi doar cu plata înainte. În plus, pe piaţa au început să intre masiv îngrăşăminte din Ungaria, Turcia şi din foste state sovietice din Asia Centrală, care aveau preţuri prohibitive, avînd materia primă-gaz, asigurată la preţuri derizorii. Fără materie primă, cu plata înainte şi cu o factură la gaze mai mare cu 50%, InterAgro s-a prăbuşit, fabricile s-au închis, angajaţii au fost trimiţi în şomaj. La doi ani după ce a fost eliberat din detenţie, Niculae ar putea reveni în prim-plan. După ce o lungă perioadă nu a mai oferit interviuri ori declaraţii pentru presă, acum , omul de afaceri a ieşit din tăcerea auto-impusă precizînd, recent, într-o intervenţie la România TV, că vremurile bune pentru chimia românească ar putea reveni. „Ordonanţa (114/28 decembrie 2018 – n.r.) este una dintre cele mai bune măsuri economice pe care eu le-am văzut, ca om de afaceri, în ultimii 27-28 de ani. Dacă această ordonanţă se va aplica corect, în sensul ca accesul la resursele de gaze ale României să fie dat şi în funcţie de gradul de valorificare a acestor resurse – care sunt ale poporului român – România îşi va reveni chiar peste nivelul de dezvoltare industrială din 2011“, a mai susţinut patronul InterAgro. Practic, acesta spune că, la preţul plafonat al gazului şi dacă producătorii locali îi dau, chiar cu plata anticipată, gazele de care ar avea nevoie, industria locală de îngrăşăminte ar prospera. Este şi un context internaţional favorabil, preţurile fertilizatorilor, în întreaga lume, fiind pe trend crescător, după ce chinezii (cel mai mare actor din piaţa globală) au stabilit contingente la export, avînd nevoie de îngrăşăminte pentru agricultura lor. Cu tot optimismul afişat, proprietarul Interagro este încă sceptic cu privire la implementarea controversatei ordonanţe: „Mie îmi e teamă că va fi tot o treabă românească, să nu cumva să fie aplicată împotriva românilor. Mă rog să-mi dea şi mie gaze să pornesc măcar două combinate chimice. Nu cu condiţii speciale, ba din contră, mi-au dat la cel mai mare preţ, nu cu condiţii speciale de plată – ba chiar cu plata în avans… Stau combinatele chimice pentru că (producătorii de gaz, Romgaz şi OMV Petrom – n.r.) nu vor nici măcar să dea gaz, nu răspund la cererile de ofertă la firmele româneşti. Sînt zeci de mii de oameni care pot recăpăta locurile de muncă. În 2012 – care a fost cel mai bun an al nostru – aveam aproape 12.500 de oameni“.

Azochim, vîndută cu 7.699.802 de dolari

Pe 26 iulie 2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului vindea Combinatul Azochim Săvineşti unui cumpărător despre care nu se ştia mare lucru prin Neamţ. Pe site-ul AVAS, tranzacţia era prezentată ca un mare succes al instituţiei: „Azochim este o societate comercială mare, cu un capital social total de peste 37 milioane RON. Obiectul său de activitate constă în producerea îngrăşămintelor chimice pe bază de azot. Pentru păstrarea şi consolidarea obiectului de activitate al societăţii şi pentru conservarea unui număr cît mai mare de locuri de muncă, AVAS a organizat vînzarea «în bloc» a activelor. Acestea au fost adjudecate pentru suma de 7.699.802 USD, (din care 1.229.381 USD TVA), cumpărător fiind societatea Ga-Pro-Co Chemicals Bucureşti. Licitaţia s-a desfăşurat în condiţii de maximă transparenţă şi operativitate, la proceduri participînd inclusiv conducerea Azochim SA. Suma încasată în data de 26 iulie 2005 reprezintă valoarea cea mai mare obţinută de AVAS în cadrul unei singure licitaţii publice pînă în prezent“. De-a lungul anilor, fabrica nemţeană a avut perioade în care a alternat producţia cu sistarea activităţii, iar acum este în faliment.

Citește știrea
3 comentarii

3 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Pensia ar putea fi iar cumpărată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Violeta Alexandru ■ o astfel de măsură a fost luată şi în urmă cu cîţiva ani ■ în 2018, peste 1.230 de nemţeni au făcut „shopping“ de acest fel şi au scos din buzunar mai mult de 6,8 milioane de lei ■

Lipsa banilor la bugetul de stat le dă idei guvernanţilor în a atrage lichidităţi. Nu sînt idei noi, ci vechi, probate, care dau roade. Mai exact e vorba de posibilitatea celor care nu au stagiul complet de cotizare pentru a ieşi la pensie, de a-şi „cumpăra“ anii lipsă.

Anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Vioteta Alexandru, care a vorbit despre modificări la Legea pensiilor. „Prima modificare pe care aş intenţiona să o fac este legată de posibilitatea oamenilor de a-şi cumpăra, adică de a putea recupera din spate perioade pentru care nu au contribuit. Sînt persoane care mi-au semnalat acest lucru, mi- au adus în atenţie faptul că ar avea disponibilitate constatînd că din toată perioada de stagiu minimal de cotizare le lipsesc cîţiva ani şi ar fi dispuşi să îi acopere în acest moment. Ar fi o potenţială modificare pe care o voi pune în dezbatere publică, voi vedea reacţiile şi ulterior voi decide“, a anunţat Violeta Alexandru în emisiunea de pe 4 august.

Măsura a mai fost adoptată şi în anul 2018 şi a prins destul de bine. Iniţial a fost în vigoare pentru o parte din an, apoi a fost prelungită pînă la 31 decembrie 2018. La jumătatea lunii decembrie Casa Judeţeană de Pensii Neamţ anunţa că 1.230 de persoane şi-au cumpărat ani de pensie pe care au plătit peste 6,8 milioane de lei ron.

„Menţionăm că de la data intrării în vigoare a Legii nr.186/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi pînă la această dată la sediul CJP Neamţ au fost încheiate 1.230 contracte de asigurare socială în temeiul Legii 186/2016, fiind încasată o sumă de 6.874.223 lei“, conform CJP Neamţ.

Atunci se putea cumpăra retroactiv numai ultimul cincinal în care titularul nu a lucrat. Persoanele care nu aveau calitatea de pensionari puteau efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, respectiv nu au realizat stagii de cotizare sau stagii asimilate stagiului de cotizare în sistemul public. Altă condiţie era să nu fi avut obligaţia asigurării în sistemul public de pensii în perioada pentru care se solicita încheierea contractului de asigurare socială.

Contractul de asigurare socială se încheiau numai pentru perioade anterioare datei la care erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, privind vîrsta standard de pensionare, perioade ce se încadrau în intervalul cuprins între data încheierii contractului de asigurare şi ultimii 5 ani anteriori acestei date. Baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, respectiv venitul asigurat la care se achita contribuţia de asigurări sociale, înscris în contractul de asigurare socială, era ales de persoana care încheia contractul şi nu putea fi mai mic decît salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător fiecărei luni din perioada pentru care se solicita asigurarea în sistemul public şi nici mai mare decît valoarea corespunzătoare a de cinci ori cîştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cota de contribuţie de asigurări sociale care se utiliza la calculul contribuţiei datorate era cea prevăzută în acte normative în vigoare la acea dată, pentru condiţii normale de muncă. Suma cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, datorată în baza contractului de asigurare socială încheiat, putea fi plătită în una sau mai multe tranşe lunare, fără a depăşi termenul de aplicare al legii. Cei care şi- au cumpărat atunci liniştea bătrîneţilor puteau achita în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege, în contul deschis la Trezorerie pe seama Casei Judeţene de Pensii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Locuri puţine, şanse reduse de angajare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la început de august, în judeţ nu sînt nici 300 de job-uri ■ cele mai puţine recrutări de personal au loc la Tîrgu Neamţ ■

Mediul de afaceri din judeţ nu şi-a revenit după criza medicală, virusul ucigaş nu poate fi stăpînit, iar cei care nu au de lucru au puţine şanse să găsească în viitorul apropiat.

Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ la nivel de judeţ, la început de august, sînt anunţate ca fiind vacante un număr total de 294 de job-uri, cu mult mai puţine decît erau în urmă cu un an, la acelaşi moment.

Patronii de la Roman aveau mai mult de lucru lunile trecute, dar acum raportează cam acelaşi număr de cereri de personal ca în reşedinţa de judeţ, respectiv la Piatra Neamţ sînt 119 locuri de muncă, în timp ce la Roman s-ar putea angaja în această săptămînă numai 110 oameni ai muncii.

Ca de fiecare dată cele mai puţine job-uri sînt la Tîrgu Neamţ unde se caută 65 de salariaţi. Numărul mic de locuri de muncă vacante face ca cererea de personal de înaltă calificare să fie şi mai redusă. Astfel, la Piatra Neamţ angajatorii recrutează doar doi licenţiaţi care sînt calificaţi în ocupaţiile de director de vînzări şi inginer electromecanic.

La polul opus, pentru cei care nu au nici un fel de calificare, piaţa oferă 33 de slujbe pentru muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii. Mai sînt 11 posturi pentru cei care pot presta ca lucrător comercial, se mai recrutează 7 instalatori apă-canal, 5 finisori mobilă, iar mai puţine strigări sînt în ocupaţii cum ar fi agent de securitate, agent vînzări, cameristă casier, electrician, tractorist, tîmplar universal sau vulcanizator.

La Roman licenţiaţii au ceva mai multă căutare şi ar fi nevoie de un economist şi doi ingineri electric din care unul ar trebui să aibă curs de securitate şi sănătate în muncă, însă este vacant şi un loc pentru un medic veterinar. Cel mai mult este de lucru în industria uşoară unde se caută 24 de confecţioneri – asamblori articole textile şi 10 operatori confecţioneri industriali.

În rest, este cîte 1-2 locuri de muncă pentru preparatori marfă, necalificaţi, şoferi, strungari, zidari sau tehnicieni veterinari. La Tîrgu Neamţ sînt două job-uri pentru inginer zootehnist şi medic veterinar, mai căutîndu-se cei care au abilităţi de lăcătuş mecanic, manipulant, dulgher, frezor, gaterist şi muncitori în construcţii.

Citește știrea

Actualitate

Şomajul tehnic aduce necazuri la… sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ unii din cei care au revenit din şomaj s-au trezit că nu mai sînt asiguraţi medical ■ CNAS colaborează cu Şomajul pentru restabilirea calităţii de asigurat ■ circa 90.000 de oameni au reintrat în drepturi ■

Parte din românii care au fost în şomaj tehnic au aflat cu stupoare, la revenirea la muncă, faptul că nu mai sînt asiguraţi medical. Pentru că nu era culpa lor, ci una de sistem, Casa Naţională de Sigurări de Sănătate colaborează cu Şomajul pentru restabilirea situaţiei de drept, pînă acum circa 90.000 de persoane redobîndind calitatea de asigurat.

„Pentru a restabili calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, pentru care angajatorii au virat sumele aferente contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate, CNAS a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă datele cuprinse în listele (…) referitoare la persoanele şi perioadele în care aceste persoane au fost în şomaj tehnic“, anunţă CNAS.

În baza acestor informaţii oficiale, CNAS a operat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) modificările necesare pentru ca salariaţii care s- au aflat în şomaj tehnic, dar care nu figurau în baza de date ca persoane asigurate în perioadele în care acestea au beneficiar de indemnizaţie de şomaj tehnic, să îşi păstreze calitatea de asigurat.

Prin această procedură, a fost restabilită calitatea de asigurat pentru aproximativ 90.000 de salariaţi. Mai există însă situaţii în care angajatorul a declarat încetarea raporturilor de muncă, prin completarea în Declaraţia 112 a datei lichidării raporturilor de muncă.

În aceste cazuri e necesară depunerea unei declaraţii rectificative din care să rezulte situaţia reală a raporturilor de muncă. Declaraţiile 112 sînt depuse de angajatori la ANAF, iar datele sînt importate de CNAS în SIUI.

„Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de calitatea de asigurat în sistemul de asigurări de sănătate trebuiau repuse în drepturi. Am găsit o formulă care să ajute la acest demers, respectînd reglementările în vigoare, şi mulţumesc conducerii ANOFM pentru sprijinul acordat. Vom continua să rezolvăm punctual toate situaţiile în care persoanele ce îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi asigurat în sistemul de sănătate să beneficieze de acest drept. Principala noastră misiune este de a veghea ca drepturile asiguraţilor să fie respectate”, a declarat Adela Cojan, preşedintele CNAS.

Pentru a evita astfel de situaţii în viitor, angajatorii trebuie să completeze Declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, respectînd reglementările prevăzute în Ordinul comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului sănătăţii nr. 1942/979/819/2020.

„De asemenea, precizăm că este necesar ca angajatorii care vor beneficia de măsurile fiscale aprobate prin OUG nr.99/2020, prin care se creează posibilitatea amînării plăţii taxelor pînă la data de 25 octombrie 2020, să completeze în Declaraţia 112 constituirea lunară a obligaţiei de plată, indiferent de data la care va fi efectuată efectiv plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate“, mai anunţă CNAS.

Citește știrea

Trending