Contactează-ne

Economie

Neamţ: Unde nu s-ar întîmpla? Combinatul Azochim ar putea fi redeschis

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ patronul InterAgro, Ioan Niculae, spune că fabricile de îngrăşăminte pe care le deţine ar putea să se deschidă, toate odată, de la 1 aprilie ■ asta dacă legea care plafonează, timp de 3 ani, preţul de vînzare al gazelor va fi aplicată ■ „Din pricina certurilor cu ruşii, ucrainienii nu prea mai au gaze pentru industrie şi nu mai produc îngrăşăminte. Dacă prinzi Ucraina de client, nu poţi produce cît pot ei consuma“ explică Niculae oportunitatea de afacare ■

Ga Pro Co Săvineşti, societate cunoscută mai ales sub numele de Azochim, are şanse să se redeschidă într-un viitor nu prea îndepărtat. Despre acest subiect a detaliat recent Ioan Niculae, patronul grupului de firme InterAgro, din care face parte şi combinatul din comuna nemşeană. Magnatul a declarat că cele şase fabrici de îngrăşăminte pe care le deţine, închise din 2014, ca urmare a intrării în insolvenţă, ar putea să se deschidă, toate odată, de la 1 aprilie, dacă legea promovată de Guvernul PSD-ALDE care plafonează , timp de 3 ani, preţul de vînzare în intern al gazelor va fi aplicată ca atare. „Dacă aşa se va aplica, deschid imediat toate cele şase fabrici. Dar să fie 68 (plafon de 68 de lei/MWh, faţă de 90-100 de lei, acum – n.r.), nu să apară iar artificii, astfel încît să urce la 100 de lei. Ba, mai mult, am putea lua în calcul să deschidem o nouă unitate de procesare în nordul ţării, la Dorneşti, lîngă graniţa cu Ucraina“, a precizat Ioan Niculae pentru cotidianul.ro. Omul de afaceri arată că procesarea gazului în vederea chimizării ar fi profitabilă la preţul-plafon, unul nemaivăzut în piaţă de mai mult de 4 ani. El explică şi care este şansa de acum a industriei chimice: „Este o oportunitate fantastică în regiune, acum. Din pricina certurilor cu ruşii, ucrainienii nu prea mai au gaze pentru industrie. Nemaiavînd gaze, nu mai produc îngrăşăminte, au ajuns din mare exportator, importator. Dacă prinzi Ucraina de client, nu poţi produce cît pot ei consuma“. Cît despre datoriile InterAgro – circa 200 de milioane de euro, din care jumătate la Romgaz, afaceristul a susţinut că se pot achita, eşalonat, într-un interval scurt de timp, odată ce fabricile vor merge la capacitate. Cum 60-70% din preţul îngrăşămintelor, funcţie de sortiment, este reprezentat de costul de achiziţie al gazului şi cum preţul regional este crescut, din cauza cererii din Ucraina, fabricile lui Niculae ar produce mult şi cu beneficia considerabile, lucru care, spune industriaşul, foloseşte statului, locuitorilor din zone altfel monoindustriale şi echilibrării balanţei comerciale a României. InterAgro deţine şase fabrici: Donau Chem Turnu Măgurele, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria, Amurco Bacău, Ga Pro Co Săvineşti Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. În 2012, firmele din grupul InterAgro realizau o cifră de afaceri de circa 1 miliard de euro, aveau 10.000 de salariaţi şi asigurau 60% din necesarul de îngrăşăminte al ţării. În 2014, odată cu declanşarea procesului de liberalizare al preţului la gaze pentru industrie, dezastrul s-a abătut asupra societăţilor. În nici doi ani, toate fabricile au intrat în insolvenţă, după ce gazul s-a scumpit cu 50% (de la 40 de lei/MWh la 60 de lei/MWh – acum este 90 de lei/MWh).

„Sînt zeci de mii de oameni care pot recăpăta locurile de muncă“

Mai mult decît scumpirea, a contat faptul că InterAgro, care acumulase deja datorii de zeci de milioane de euro la Romgaz şi Petrom, nu mai primea gaze decît pe sponci, şi doar cu plata înainte. În plus, pe piaţa au început să intre masiv îngrăşăminte din Ungaria, Turcia şi din foste state sovietice din Asia Centrală, care aveau preţuri prohibitive, avînd materia primă-gaz, asigurată la preţuri derizorii. Fără materie primă, cu plata înainte şi cu o factură la gaze mai mare cu 50%, InterAgro s-a prăbuşit, fabricile s-au închis, angajaţii au fost trimiţi în şomaj. La doi ani după ce a fost eliberat din detenţie, Niculae ar putea reveni în prim-plan. După ce o lungă perioadă nu a mai oferit interviuri ori declaraţii pentru presă, acum , omul de afaceri a ieşit din tăcerea auto-impusă precizînd, recent, într-o intervenţie la România TV, că vremurile bune pentru chimia românească ar putea reveni. „Ordonanţa (114/28 decembrie 2018 – n.r.) este una dintre cele mai bune măsuri economice pe care eu le-am văzut, ca om de afaceri, în ultimii 27-28 de ani. Dacă această ordonanţă se va aplica corect, în sensul ca accesul la resursele de gaze ale României să fie dat şi în funcţie de gradul de valorificare a acestor resurse – care sunt ale poporului român – România îşi va reveni chiar peste nivelul de dezvoltare industrială din 2011“, a mai susţinut patronul InterAgro. Practic, acesta spune că, la preţul plafonat al gazului şi dacă producătorii locali îi dau, chiar cu plata anticipată, gazele de care ar avea nevoie, industria locală de îngrăşăminte ar prospera. Este şi un context internaţional favorabil, preţurile fertilizatorilor, în întreaga lume, fiind pe trend crescător, după ce chinezii (cel mai mare actor din piaţa globală) au stabilit contingente la export, avînd nevoie de îngrăşăminte pentru agricultura lor. Cu tot optimismul afişat, proprietarul Interagro este încă sceptic cu privire la implementarea controversatei ordonanţe: „Mie îmi e teamă că va fi tot o treabă românească, să nu cumva să fie aplicată împotriva românilor. Mă rog să-mi dea şi mie gaze să pornesc măcar două combinate chimice. Nu cu condiţii speciale, ba din contră, mi-au dat la cel mai mare preţ, nu cu condiţii speciale de plată – ba chiar cu plata în avans… Stau combinatele chimice pentru că (producătorii de gaz, Romgaz şi OMV Petrom – n.r.) nu vor nici măcar să dea gaz, nu răspund la cererile de ofertă la firmele româneşti. Sînt zeci de mii de oameni care pot recăpăta locurile de muncă. În 2012 – care a fost cel mai bun an al nostru – aveam aproape 12.500 de oameni“.

Azochim, vîndută cu 7.699.802 de dolari

Pe 26 iulie 2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului vindea Combinatul Azochim Săvineşti unui cumpărător despre care nu se ştia mare lucru prin Neamţ. Pe site-ul AVAS, tranzacţia era prezentată ca un mare succes al instituţiei: „Azochim este o societate comercială mare, cu un capital social total de peste 37 milioane RON. Obiectul său de activitate constă în producerea îngrăşămintelor chimice pe bază de azot. Pentru păstrarea şi consolidarea obiectului de activitate al societăţii şi pentru conservarea unui număr cît mai mare de locuri de muncă, AVAS a organizat vînzarea «în bloc» a activelor. Acestea au fost adjudecate pentru suma de 7.699.802 USD, (din care 1.229.381 USD TVA), cumpărător fiind societatea Ga-Pro-Co Chemicals Bucureşti. Licitaţia s-a desfăşurat în condiţii de maximă transparenţă şi operativitate, la proceduri participînd inclusiv conducerea Azochim SA. Suma încasată în data de 26 iulie 2005 reprezintă valoarea cea mai mare obţinută de AVAS în cadrul unei singure licitaţii publice pînă în prezent“. De-a lungul anilor, fabrica nemţeană a avut perioade în care a alternat producţia cu sistarea activităţii, iar acum este în faliment.

Citește știrea
3 comentarii

3 Comments

  1. Horciu DANIEL PRIMAR al Comunei savinesti

    8 februarie 2019 at 7:49 PM

    Sa dea Dumnezeu si pretul gazelor naturale! Dar, sigur pot porni utilajele sau o sa avem cod roșu de la ISU?

  2. Horciu Daniel Primar al Comunei Savinesti

    8 februarie 2019 at 7:52 PM

    Am uitat de personal, mai sunt din cei ce stiu procesul tehnologic, sunt pensionari! Dar mai sunt putini, restul o sa supravegheze din ceruri, inclusiv tatăl meu!

  3. V.Vasile

    9 februarie 2019 at 10:19 AM

    Da ar fi o veste buna insa as comenta ceva, din cate stiu, o redeschidere poate fi mai dificila ca o inchidere pt. ca liniile de productie pot fi conservate in vederea redeschiderii insa omul, specialistul, meseriasul nu!
    Unii au ruginit , altii au plecat la Domnul ca de , multi au fost scoliti pe timpul impuscatului.
    Avem si este f. bine, IT-sti performanti insa chiar daca nu platesc impozite, cu tastatura nu poti face totul asa ca poate cu ceva filipinezi, din cota de imigranti….
    p.s. A, un specialist pe probleme economice il aveti bine conservat d-le Nicolae, este indispensabilul din C.J.
    si cu asta inchei, chiar de 1 aprilie ??!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Afaceri în impas

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ au tras oblonul peste 3.000 de afacerişti în primele 11 luni ale anului trecut ■ cifra este cu mult mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului precedent ■ creşteri importante sînt la radierile voluntare ■

Anul 2019 a fost destul de greu pentru mediul de afaceri care s-a confruntat cu greutăţi economico-financiare. Unii au răzbit şi continuă să-şi ducă existanţa, cu bune şi rele, alţii însă nu s-au mai putut redresa financiar şi au tras oblonul.

Parte din aceptia din urmă au ales soluţii radicale şi fie au dizolvat sau radiat voluntar afacerea, iae alţii au ales o soluţie de compromis şi momentan au decis suspendarea activităţii pe o perioadă determinată de timp.

Aşa s-a ajuns ca în 2019, de la începutul anului şi pînă la data de 1 decembrie, deci în 11 luni, în judeţul Neamţ s-au închis nu mai puţin de 3.039 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate.

Radiografia făcută lunar de specialiştii din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului relevă faptul că în aceeaşi perioadă a anului trecut au tras oblonul cu mult mai puţini patroni, doar 2.402.

Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, dar consistent, cu circa 66 de procente, la radierea voluntară. Scăderea cea mai importantă este la la insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii falimentului, cu -32,41%.

Dintre dispăruţii unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Din totalul celor care s-au închis pînă la finele lunii septembrie, cei mai mulţi, 2.131, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 1.286 firme, în creştere cu 65,71%. În ce priveşte suspendările de activitate, în primele 11 luni din acest an au apelat la această măsură 498 de firme, faţă de 604 în perioada de comparaţie, în scădere cu circa 17,55 de procente.

Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 20 de procente. Asta deoarece pînă la 1 decembrie 2019 au apelat la această măsură 410 de firme, iar anul anterior au fost 512 de firme în aceeaşi situaţie.

La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 73 cazuri, din care 9 numai în luna noiembrie, iar în 2018 au fost cu mult mai multe, 108, indicatorul fiind în scădere cu aproximativ 32 de procente. Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere, fiind înmatriculate 2.257 de noi societăţi, în timp ce în 2018 înmatriculate erau doar 1.899.

Aşa se face că, la 1 decembrie 2019, în Neamţ erau 22.155 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.765, mai mulţi cu vreo 1,79%.

Citește știrea

Actualitate

La Loteria Fiscului e cu noroc un bon de 811 lei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ extragerea a avut loc pe 19 ianuarie 2020 ■ avînd în vedere că era ajun de Revelion sînt ceva mai mari şanse de cîştig ■ cine deţine un tichet cu o valoare între 811 de lei şi cel mult 811,99 lei, intră în cursa pentru marele premiu ■

Prima extragere la Loteria bonurilor fiscale din acest an a avut loc pe 19 ianuarie 2020. Din urnă a fost scos şi stabilit drept cîştigător bonul în valoare de 811 lei, emis de comercianţi şi prestatorii de servicii pe 30 decembrie anul trecut.

Valoarea este destul de mare dar avînd în vedere că bonul a fost emis în ajun de Revelion, cînd toată lumea cumpără chiar mai mult decît are nevoie, este foarte posibil ca unii nemţeni să fi depăşit la shopping 800 de lei, singura condiţie fiind ca toate cumbărăturile să fie pe acelaşi bon de casă. Au intrat în cursă bonurile emise de comercianţi sau prestatorii de servicii pe parcursul lunii trecute, decembrie 2019.

Trebuie spus că cine deţine un tichet cu o valoare între 811 de lei şi cel mult 811,99 lei, intră în cursa pentru marele premiu. Dacă există, bonul trebuie depus la Fisc în următoarele 30 de zile cu începere din 21 ianuarie 2019. Posesorii bonurilor cîştigătoare trebuie să le depună în original, copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală.

Fondul de premiere rămîne în continuare la valoarea de un milion de lei. Cei care au „documentul“ cu noroc şi îl validează la Fisc vor intra în posesia banilor pînă spre jumătatea anului în curs. Rămîn în vigoare prevederile conform cărora nu pot fi mai mult de 100 de cîştigători, astfel că pentru a se evita ca numărul norocoşilor să fie prea mare, ceea ce ar duce la premii modice, se va face o „Loterie a loteriei“ şi vor fi extraşi, în mod aleatoriu, cel mult 100 de cîştigători.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul MFP şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală plus Loteria Română pentru 30 de zile. Un bon fiscal este considerat cîştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, avînd înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.

Loteria bonurilor constă într-un număr de 12 extrageri lunare, la care se mai adaugă alte două extraordinare (de Paşte şi Crăciun). La tragerile lunare participă bonurile cu o valoare cuprinsă între 1 şi cel mult 999 de lei, emise în luna anterioară extragerii. Rămîne de văzut dacă această loterie va fi cu noroc pentru nemţeni, deoarece pînă acum foarte puţini au ajuns pe lista norocoşilor.

Citește știrea

Actualitate

Modificări în asigurarea la sistemul public de pensii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ noutăţile sînt valabile pentru anul care tocmai a început ■ au fost stabilite cotele de contribuţii de asigurări sociale ■

Adoptarea Legii Bugetului Asigurărilor sociale pentru anul în curs a dus la stabilirea cotelor de contribuţii sociale. Astfel, de pe 1 pe 8 ianuarie cîştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 5.163 lei (conform Legii nr.47/2019), respectiv 5.429 lei – începînd cu data de 9 ianuarie 2020 (conform Legii nr. 6/2020). Pe cale de consecinţă, valoarea cîştigului salarial mediu brut, aferentă lunii ianuarie 2020, este de 5.376 lei. „Cotele de contribuţii de asigurări sociale, sînt 25% – datorat de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale; 4% – datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă; 8% – datorată în cazul condiţiilor speciale de munc“, conform unui comunicat al Casei Judeţene de Pensii Neamţ. Pe cale de excepţie, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, datorează o cotă de contribuţie de asigurări sociale de 21,25%. În cazul acestor persoane fizice, angajatorii nu datorează cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale de muncă. Cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare socială este de 25%. Cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3,75% şi este inclusă în cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, cu excepţia persoanelor care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii. Tot cu începere de la 1 ianuarie 2020 venitul minim lunar asigurat în baza contractului de asigurare socială este de 2.230 lei (valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată). Cuantumul contribuţiei de asigurări sociale aferent acestui venit este de 558 lei. Prin excepţie de la prevederile referitoare la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată: pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, începînd cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 2.350 lei; în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 3.000 lei. Această prevedere se aplică doar în cazul domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste valori sînt reglementate în Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi alte prevederi aplicabile în anul 2020.

Citește știrea

Trending