Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Un muzeograf acuză că este hărţuit de şefi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Emilian Pricop a depus o petiţie semnalând mai multe nereguli ■ de la CJ Neamţ i s-a răspuns că "aspectele sesizate nu se confirmă" ■

Emilian Pricop, muzeograf în cadrul Muzeului de Ştiinţe NAturale Piatra Neamţ, a adresat o scrisoare redacţiei Monitorul, în care sesizează o serie de nereguli, acuzând, printre altele, că este hărţuit şi este victima unor inechităţi la locul de muncă.

El a trimis şi o sesizare în acest sens şi către instituţiile abilitate “să facă lumină”, iar de la Consiliul Judeţean Neamţ a primit un răspuns în care, în rezumat, i se comunică faptul că “aspectele sesizate nu se confirmă”. În virtutea dreptului la liberă exprimare, am decis să publicăm fragmente din sesizarea primită la redacţie.

“Nu am beneficiat în mod corespunzător de sprijinul conducerii instituţiei (a Complexului Muzeal Naţional Neamţ) si al colegilorîin vederea integrării în activitatea şi în modul de lucru specific muzeului, am fost şi sunt supus unui tratament diferenţiat în cadrul colectivului complexului muzeal Neamţ (CMNN). Tratamentul la care sunt supus este unul mai puţin favorabil în raport cu ceilalţi colegi/colege, fiind în esenţă discriminat. (…) Am fost şi sunt nevoit să pun mai mereu bani din salariu pentru a duce la bun sfârşit activităţile muzeale care mi se impun (cu forţa, fără să fiu măcar întrebat dacă am cu ce anume şi dacă pot să le susţin în condiţiile actuale) de către şef şi conducere. (…)

Nu mi s-au acordat chei şi cod de acces în muzeu, nu mi s-a acordat acces la colecţia gestionată din depozit, colectţia respectivă nefiind verificată şi inventariată la data primirii. Am fost mereu sabotat, denigrat, hărţuit şi subevaluat ani la rând. (…) Am fost astfel hărţuit, calomniat şi defăimat în nenumărate rânduri. (…)

Nu mi s-a acordat acces la telefonul instituţiei, la spaţii de depozitare şi la logistica necesară desfăşurării activităţilor muzeale impuse. (…) După terminarea stagiului de debutant, conform legislaţiei, am participat la examenul pentru promovarea în grad profesional superior, respectiv de muzeograf, studii superioare, grad profesional II, specialitatea biologie în cadrul Muzeului de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ, însă nu mi s-a acordat timpul necesar pentru a mă pregăti aşa cum era şi normal – fiind vorba de o perioadă de 30 zile (ar fi trebuit să fiu anunţat din timp în acest sens).

În plus de aceasta am fost chemat să fiu de serviciu în cadrul expoziţiei de reptile vii (inclusiv în afara programului normal de lucru) – începînd cu ianuarie-februarie 2018 tocmai pentru a nu mi se acorda timpul necesar pentru a mă putea pregăti în mod corespunzător pentru concurs. Trebuie să luaţi în calcul şi faptul că în cadrul Muzeului de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ, în perioada februarie 2017 – iulie 2019, programul şi activitatea personalului contractual nu s-a desfăşurat în conformitate cu datele din fişele de pontaj, acele documente nefiind în conformitate cu realitatea.

Am participat la simpozioane, conferinţe ştiinţifice, deplasări în teren pentru colectare de material biologic cu resurse financiare proprii, în vederea întocmirii articolelor şi studiilor de specialitate privind valorificarea ştiinţifică a cercetărilor care mi-au fost impuse prin fişa postului de către conducerea CMNN. (…) La solicitările mele disperate am fost parţial sprijinit cu materiale în vederea organizării de expoziţii temporare, expoziţiile respective fiind impuse de şeful direct şi de conducerea CMNN. (…)

În cadrul evaluărilor anuale am fost ani la rând subevaluat şi discreditat în raport cu efortul depus (în comparaţie cu o bună parte a colegilor/colegelor care au primit calificativul “foarte bine” şi notarea maximă, dar fără să aibă rezultate sau activităţi specifice), în mare parte din cazuri fiind vorba de un efort financiar personal susţinut din resurse proprii, fapt care poate fi dovedit cu bonurile şi facturile pe care le am din urma investiţiilor efectuate pentru a mă achita în mod corespunzător de sarcinile de serviciu. (…) Nu doar în cadrul evaluării performanţelor profesionale pentru anul 2019 mi-a fost acordat calificativul “foarte bine”, însă începând cu 2019 am primit insulte şi ameninţări din partea d-ului director manager, fiind totodată jignit, calomniat şi defăimat verbal şi în scris.

Am subliniat şi subliniez lipsa vădită de etică a personalului evaluator din cadrul CMNN, nu este implementat un sistem echitabil de evaluare, un sistem drept, corect şi aplicabil în mod egal pentru toţi angajaţii CMNN, nu se ţine seama astfel de munca şi de efortul depus, mai ales că acest efort de îmbogăţire a patrimoniului muzeal, de realizare de expoziţii temporare şi de activităţi specifice a fost edificat şi din resurse financiare proprii, fapt care poate fi cu uşurinţă dovedit. Nu există dispoziţii din Regulamentul Intern pe care să le fi încălcat, ceea ce menţionaţi dumneavoastră sunt în fapt false acuzaţii maliţioase, tendenţioase, am fost astfel insultat, calomniat şi defăimat în repetate rânduri de către unii colegi/colege care m-au hărţuit şi îmi poartă mereu de grijă (în sens negativ) fiind susţinuţi în acest sens de către conducerea CMNN.

Acele false acuzaţii nu au avut cum să fie dovedite deoarece nu există. Convocarea în cadrul comisiei disciplinare face parte dintr-un amplu proces de hărţuire şi discreditare la care am fost supus din partea unor persoane din conducerea CMNN şi din partea şefului de secţie. Foarte interesant este faptul c în momentul în care am fost convocat mi s-a cerut să nu mă prezint cu un avocat, că va fi doar o simplă discuţie. Păi dacă este vorba despre o simplă discuţie de ce a mai fost convocată comisia respectivă? Această convocare a reprezentat în fapt un abuz de putere din partea directorului manager, fiind o convocare fără motive întemeiate de drept.

Convocarea a fost exercitată doar pentru a mă hărţui şi pentru a mă supune unui tratament degradant, umilitor. Eu nu înţeleg nici în prezent de ce atâta ostilitate, nu înţeleg cauza ostilităţilor şi cauza tratamentului degradant la care am fost şi sunt supus în cadrul Complexului Muzeal Neamţ – CMNN. însă dacă veţi verifica cu atenţie cele menţionate de mine veţi constata că aspectele sesizate se confirmă, la urma urmei sunt probleme comune şi ar trebui să fie rezolvate în vederea unei bune funcţionări a instituţiei la care lucrăm”.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Secretar de primărie (re)judecat în cazul unui incident armat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ secretarul Primăriei Zăneşti a fost achitat pentru uz de armă fără drept ■ anchetatorii sînt nemulţumiţi ■ prima instanţă i-a restituit toate armele, dar trebuie să le predea deoarece i-a fost anulat dreptul de a le mai deţine ■ funcţionarul a mînuit greşit o puşcă, aceasta s-a descărcat accidental, iar glonţul a ajuns în poarta unui vecin ■

Un incident armat care a avut loc în Zăneşti, în luna martie 2018, şi în care a fost implicat secretarului primăriei, Cezar Georgel Ciubotaru, se va judeca cel mai probabil şi anul viitor. Asta deoarece prima sentinţă, cea a Judecătoriei Piatra Neamţ, prin care inculpatul a fost exonerat de răspundere penală, la finele anului trecut, a fost contestată de procurori.

Cauza a ajuns pe rolul Cuţii de Apel Bacău unde primul termen a fost stabilit abia la data de 1 octombrie 2020. Reamintim că în decembrie 2019 secretarul de la Zăneşti a fost găsit nevinovat dar a fost lăsat fără arme. „În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit. b) teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul Ciubotaru Cezar- Georgel, (…) pentru săvîrşirea infracţiunii de uz de arma letală, fără drept, prevăzuta de art. 343 alin. 1 Cod penal, întrucît fapta nu este prevăzuta de legea penală. În baza art.404 alin.4 lit.d) Cod procedură penală raportat la art.. 108 lit. d) C.pen. si art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, dispune restituirea către inculpat a armei de vînătoare semiautomată cu ţeava lisă, marca Beretta, cal. 12, seria N60509E C02864F, 37 cartuşe cu alice, diferite mărci, depusă la Camera de corpuri delicte a Poliţiei Neamţ, conform dovezii seria H nr. 0246479 din 07.05.2018, precum şi a armei de vînătoare tip carabină, cu ţeava ghintuită, marca Brno, cal. 243 WIN, seria C08327 şi a pistolului neletal de autoapărare, marca Rohn, cal. 9 mm., seria AG 0727986 şi a 37 cartuşe cal 12, diferite mărci, 5 cartuşe cu glonţ, cval. 243 WIN, 6 tuburi cartuş 243 Win trase experimental şi 5 tuburi cartuş 9 mm trase experimental, acestea urmînd a fi predate în custodia unui armurier autorizat, ca urmare a anulării dreptului de deţinere, port şi folosire arme al inculpatului, măsură decisă la data de 12.03.2018“, conform instanţei.

Incidentul în urma căruia secretarul Primăriei Zăneşti s-a ales cu acuze penale a avut loc la începutul lunii martie 2018 cînd, din greşeală şi neatenţie, una din armele pe care le deţinea legal s-a descărcat iar glonţul a ajuns în poarta unui vecin. Pe 10 martie totul a ajuns la urechile oamenilor legii, iar cercetările efectuate în cauză au stabilit că în acea zi inculpatul urma să plece la un poligon pentru a-şi testa arsenalul deţinut cu acte-n regulă.

Numai că nu a respectat cu stricteţe toate regulile care se impun în astfel de cazuri şi a vrut să plece de acasă cu armele încărcate. În momentul în care le-a mînuit pentru a le pune în portbagajul maşinii una s-a descărcat accidental, iar glonţul a ajuns în poarta vecinului. Din fercire nu au fost victime.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Salvatori cu COVID -19

Știre publicată în urmă cu

în data de

Trei salvatori din cadrul ISU Neamţ au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID – 19. Cei trei sunt asimptomatici. “Vă informăm că rezultatele testului Covid pentru trei cadre care își desfășoară activitatea în plan operativ la Detașamentul Piatra-Neamț sunt pozitive, acestea fiind asimptomatice. În acest sens, facem precizarea că după primirea rezultatelor care indică infectarea, s-a procedat la informarea structurilor ierarhice și a Direcției de Sănătate Publică, pentru adoptarea măsurilor legale”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Drumul strategic al Regelui Carol I în Munţii Stânişoarei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ DJ 209B uneşte judeţele Neamţ şi Suceava, de la Borca la Mălini ■ străbate o zonă de o frumuseţe neasemuită cu păduri şi pajişti alpine ■ i se mai spune Drumul Talienilor sau Drumul Vitoriei Lipan ■

Regele Carol I, care s-a dovedit a fi total dedicat, cu vorba şi cu fapta, ţării de adopţie prin conjunctura vremurilor, a fost cel care a înţeles rolul strategic al Munţilor Stânişoarei pentru „tânăra“ Românie.

Că avea să fie aşa, referindu-ne la rolul strategic, o demonstrează luptele grele date în zonă spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, poziţia fiind straşnic apărată de trupele germane şi ungare, aflate în retragere spre Ardeal, în încleştarea cu cele române şi ruse.

Revenind la Regele Carol I, acesta a decis construirea unui drum prin munţi, între comuna Borca, judeţul Neamţ şi Mălini (localitatea unde s-a născut Nicolae Labiş), judeţul Suceava, în primul rând din considerente militare, pentru a face legătura între valea Moldovei şi valea Bistriţei şi în al doilea rând comercial. Realizarea lui a durat 12 ani, între 1902 şi 1014, „drumarii“ fiind italieni, de unde şi denumirea de Drumul Talienilor, după cum i-au zis localnicii. Acum, pe hărţile rutiere el figurează ca fiind DJ 209B şi i se mai spune Drumul Vitoriei Lipan, femeia din Tarcăul Neamţului şi eroina din „Baltagul“ lui Mihail Sadoveanu găsindu-şi soţul ucis într-o prăpastie de pe marginea lui.

Calea de acces între cele două judeţe se afla pe Domeniile Coroanei României, instituţie care asigura fondurile necesare Casei Regale, la mică distanţă de Transilvania, adică de frontiera cu Imperiul Austro-ungar. Proiectarea viitorului drum a fost făcută de către specialişti austrieci, iar construcţia efectivă a aparţinut meşterilor italieni, dar a fost folosită şi mână de lucru din localităţile zonei.

„În raport cu tehnologia de la vremea respectivă lucrările de artă rutiere au fost realizate foarte bine din punct de vedere tehnic, astfel că podurile metalice sunt un etalon în ceea ce priveşte o lucrare de calitate“, precizează Wikipedia. Lungimea drumului este este de aproximativ 55 de kilometri, 33 fiind pe teritoriul judeţului Suceava şi 23 pe cel al judeţului Neamţ, iar cel mai înalt punct este în Pasul Stânişoara, la o altidudine de 1.235 de metri, unde cumpăna apelor (linia de demarcare a două bazine hidrografice), separă cele două judeţe. Este locul unde trecătorilor sau turiştilor li se oferă o perspectivă neasemuit de frumoasă. „Lucrările de artă rutiere, bine conservate şi în bună stare de funcţionare şi astăzi pe teritoriul judeţului Suceava, includ poduri metalice de traversare a pârâului Suha din grinzi cu zăbrele şi calea sus, precum şi podeţe în boltă din zidărie de moloane de piatră. Pe partea care aparţine de judeţul Neamţ sunt cinci poduri, atât acestea cât şi zidurile de sprijin fiind construite din piatră de munte, cioplită şi bătută cu ciocanul“, descrie drumul Grigore Pisea, în „Geografia fizică a României“, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

După terminarea lucrărilor, drumarii italieni au construit în Pasul Stânişoara o cruce mare din piatră, cu dimensiunea de 16/18 metri, pentru a dăinui şi a aduce aminte cine a lucrat la edificarea drumului dorit de Carol I, o parte dintre însemnele sculptate pe edificiu fiind inspirate din însemnele regale române. După decizia României de la 23 august 1944, când a fost ruptă alinţa cu Axa, zona montană a şoselei a fost teatrul unor lupte înverşunate între beligeranţii conflagraţiei mondiale. Din Pasul Stânişoara, unde fuseseră construite fortificaţii şi cazemate, trupele germane au executat tiruri de artilerie la mulţi kilometri depărtare, până la aliniamentul văii Moldovei. În timpul confruntărilor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente, iar cazematele au fost aruncate în aer, după ce soldaţii germani şi ungari au fost nevoiţi să se retragă spre Ardeal.

Din monumentul „talienilor“ au mai rămas doar treptele de piatră pe care se urca spre soclul crucii, ulterior fiind montată alta, de metal, fiind construită şi o troiţă. În amintirea soldaţilor din Regimentele 3 Grăniceri, 6 Grăniceri şi a Companiei a 11-a conduse de căpitanul Vasile Teodoreanu ucişi în luptele pentru cucerirea zonei strategice din Pasul Stânişoarei la poalele muntelui a fost construit alt monument, o veche cruce din piatră marcând poiana în care şi-au pierdut viaţa câteva sute de ostaşi. Drumul talienilor a fost puţin folosit pentru a face legătura dintre cele două judeţe din cauza stării proaste, mai circulat fiind pe perioada sezonului cald, în scop turistic. Dar, zona este de un mirific aparte, cei sosiţi aici putând stăbate traseul făcut de Vitoria Lipan în căutarea soţului. În prezent, cea mai mare parte a drumului din judeţul Suceava este asfaltată, dar ample lucrări de reabilitare au început şi pe sectorul din Neamţ. Valoarea lucrărilor este de 65 milioane de lei.

Citește știrea

Trending