Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Un cimitir musulman şi lupta cu birocraţia

Știe publicată cu

în data de

■ după ce a ridicat o moschee în Neamţ, Daniel Cîniparu, românul convertit la Islam, vrea să construiască şi un cimitir pentru musulmanii din Moldova ■ el se plînge că DSP Neamţ îi pune beţe- ■ roate, purtîndu-l pe drumuri ■ purtătorul de cuvînt al instituţiei susţine că documentele prezentate de Cîniparu nu sînt conforme cu legea ■

Daniel Cîniparu, românul convertit la Islam care a ridicat în satul Rediu, comuna Bîra, Moscheea Maria, şi-a propus să construiască şi un cimitir pentru musulmani. El susţine că este un drept cetăţenesc pe care îl are, de a fi îngropat într-un cimitir al minorităţii pe care o reprezintă şi nu din milă, alături de sinucigaşi, într-un cimitir al majorităţii. Acesta se plînge că este purtat pe drumuri şi i se pun tot felul de piedici de către funcţionarii Direcţiei de Sănătate Publică, care-i cer hîrtii peste hărtii, numai din dorinţa de a-l împiedica să ridice acest cimitir, o situaţie pe care Cîniparu o consideră discriminare. „Conform Constituţiei României şi Legii cimitirelor ar trebui să avem cimitir asigurat. Modalitatea de îngropăciune la musulmani diferă de cea a cultului creştin şi a celui musulman, motiv pentru care însăşi legislaţia României o diferenţiază. Dacă eu voi muri, există acum o singură variantă: aceea ca familia mea să negocieze cu o comunitate creştină să ne accepte un loc de veci într-un colţ a unui cimitir, unde se îngroapă sinucigaşii. Asta rămîne la bunăvoinţa acestora. Sînt pînă acum cîteva zeci de musulmani îngropaţi aşa. Nu este normal, chiar dacă eu am fost atît de «ticălos» să renuţ la creştinism şi să mă convertesc la Islam, am drepturile mele. Eu ca musulman am devenit supus lui Dumnezeu, diferenţa între noi şi creştinism este că spunem «Unul este Dumnezeu, îl iubim pe Isus şi ne închinăm numai la Dumnezeu». Din această cauză, cadavrul meu nu va fi niciodată primit într-un cimitir creştin. Pentru că am consideraţie pentru poporul meu, pentru ţara mea, pentru care am luptat în decembrie 1989, nu mi se pare normal să stau cu mîna întinsă la stat. În Ardeal, de unde provin, marea majoritate a cimitirelor sînt comunitare. Oamenii au pus mînă de la mînă şi au construit cimitire. Mi se pare firesc ca eu, acum, pe pămîntul nostru, să construiesc acest cimitir. Cheltuielile sînt enorme, în valoare de mii de euro pentru toate documentaţiile necesare. Taxele la stat sînt relativ mici. Problema este că o instituţie a statului ne batjocoreşte. În ultimii trei ani am depus de trei ori actele la această instituţie, pentru că de fiecare dată am tot fost întorşi cu ele. Vreau să se înţeleagă clar că nu aducem vreo acuzaţie de corupţie, de a ni se fi cerut bani, ci singura problemă este că această instituţie, din dorinţa personalului de a ne bloca, a tot făcut acest lucru. Ni s-au cerut acte care nu sînt de competenţa instituţiei respective. Construcţia acestui cimitir este un drept al meu şi al musulmanilor. M-am săturat de batjocura instituţiilor statului la adresa mea ca cetăţean“, a declarat Daniel Cîniparu. Acesta susţine că se vede în situaţia de a demara construcţia fără autorizarea de la DSP, pentru că îşi doreşte să construiască acest cimitir care ar urma să aibă 400 de locuri. Purtătorul de cuvînt al DSP Neamţ, dr.Mirela Grădinaru, a explicat motivele pentru care nu se eliberează documentele necesare construcţiei cimitirului de la Rediu. „Asociaţia Moscheea Maria din Bîra a solicitat înfiinţarea unui cimitir islamic. Noi am primit o documentaţie incompletă şi am dat un răspuns reprezentantului acestei asociaţii, prin care i-am făcut cunoscut faptul că notificarea DSP poate fi eliberată doar în cazul în care vor fi îndeplinite condiţiile impuse de legislaţia incidentă pentru un asemenea obiectiv. L-am informat pe domnul Cîniparu, în cîteva rînduri, cu privire la faptul că procedura de notificare este suspendată pînă la complinirea obligaţiilor de către asociaţia amintită. Mai exact, dînşii nu au adus la dosar acordul notarial al vecinilor, care trebuie să accepte să se construiască acest cimitir şi să existe un perimetru de protecţie sanitară de 100 de metri, de la cimitir pînă la primul vecin. Legea 102 din 2014 privind cimitirele impune acest perimetru de protecţie, care ar trebui asigurat de asociaţia petentă. De altfel şi primăria i-a solicitat acest document pentru certificatul de urbanism“, a declarat Mirela Grădinaru. În condiţiile în care suprafaţa de protecţie sanitară ar fi luată din pămîntul destinat construirii cimitirului, nu ar mai corespunde suprafaţa necesară amenajării cimitirului.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

35 de pui arşi de vii

Știe publicată cu

în data de

Un incendiu ce a avut loc joi, 23 mai, în crucea nopţii, a distrus o magazie a unui localnic din Băluşeşti, comuna Icuşeşti, iar flăcările au ucis şi 35 de pui pe care proprietarul îi avea în incintă. Apelul pentru ajutor venit prin numărul unic de urgenţă 112 a fost înregistrat în dispeceratul ISU – Ambulanţă Neamţ la ora 23:30. La locul indicat de apelant au plecat în viteză militarii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi o autocisternă. Forţele profesioniste au fost sprijinite de membrii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Icuşeşti care au acţionat cu stingătoare şi alte mijloace de stîngere pînă la sosirea pompierilor de la Roman, reuşind să localizaze incendiul. Focul a făcut scrum magazia realizată din lemn cu învelitioare din tablă, cu o suprafaţă de circa 15 metri pătraţi, dar şi bunurile din interiorul construcţiei, respectiv o moară de furaje, scule şi echipamente electrice. Au pierit în foc şi 35 de pui. La final specialiştii ISU au cercetat şi au ajuns la concluzia că nu a fost vorba de o mînă criminală, ci totul s-ar fi datorat efectului termic de la un echipament de iluminat amplasat necorespunzător.

Citește știrea

Actualitate

S-a inaugurat Piaţeta „Garabet Ibrăileanu“

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Primăria Roman, în colaborare cu Filiala Roman a Uniunii Armenilor din România au realizat o plachetă care marchează numele piaţetei

Primarul municipiului Roman, Lucian Ovidiu Micu şi preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România, Emanuel Nazaretian, au dezvelit joi, 23 mai, o plăchetă ce marchează piaţeta cu numele scriitorului Garabet Ibrăileanu, de la a cărui naştere s-au împlinit 148 de ani. Ceremonia a avut loc în prezenţa unui grup de elevi de la Colegiul Naţional Roman-Vodă însoţiţi de Cornelia Jora, custodele muzeului Calistrat Hogaş. „Am profitat de această zi în care comemorăm 148 de ani de la naşterea lui Garabet Ibrăileanu şi am dorit să punem în aplicare o hotărîre a Consiliului Local mai veche, prin care 12 piaţete din Roman au primit numele unor personalităţi care au marcat istoria Romanului. Astăzi (joi, n.r.) am inaugurat această piaţetă, care va purta numelei scriitorului Garabet Ibrăileanu. Pînă la sfîrşitul anului toate piaţetele din Roman care poartă numele acestor personalităţi vor fi marcate, în funcţie de evenimentele specifice. Mulţumesc tutruror celor care s-au implicat în marcarea acestui eveniment, respectiv comunităţii armene şi copiilor de la Colegiul Naţional Roman-Vodă, parte din ei ambasadori ai Europei, pe care îi felicit că se implică în viaţa culturală a Romanului“, a declarat primarul Lucian Micu. Preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România a mulţumit autorităţilor locale pentru decizia de a marca legătura scriitorului şi criticului literar Garabet Ibrăileanu, cu oraşul Roman. „Îmi exprim recunoştinţa faţă de Primărie şi Consiliul Local care au dat dovadă de consideraţie şi respect faţă de înaintaşii noştri valoroşi, alături de Garabet Ibrăileanu, Mihail Jora,V. Gh. Morţun, oameni de origine armeană, legaţi de Roman“, a declarat dr. Emanuel Nazaretian, preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România. Între 1879 şi 1883 scriitorul şi criticul literar Garabet Ibrăileanu a urmat şcoala primară la Roman, apoi între 1883-1887 a urmat cursurile Gimnaziului Roman-Vodă, fiind unul din elevii eminenţi. La 1 iulie 1889, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Văian a editat la Roman revista Şcoala Nouă, de orientare socialistă, care a apărut pînă în 1890. Garabet Ibrăileanu a fost secretar de redacţie, semnînd articolele cu pseudonimul Cezar Vraja. Piaţeta care a primit numele ilustrului scriitor se află amplasată în laterala Poştei, clădire monument arhitectonic, pe strada Cuza Vodă. Pînă acum, în oraş au fost inaugurate, cu diverse ocazii, Piaţeta Max Blecher, Piaţeta Dragoş-Vodă, Piaţeta Episcop Mechisedec Ştefănescu, Piaţeta George Radu Melidon, Piaţeta Sergiu Celibidache, toate fiind legate de trecerea prin Roman a unor personalităţi marcante.

Citește știrea

Actualitate

Şcoala Muşatinii a fost autorizată

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ aceasta va funcţiona în incita Fundaţiei Melchisedec Ştefănescu unde funcţionează, deja, şi o grădiniţă ■ micuţii vor avea program after school ■

În mai multe şcoli din judeţ se află în aceste zile echipele de acreditare ale unităţilor şcolare. În zilele de 16 şi 17 mai a avut loc o astfel de vizită şi la Şcoala Primară Muşatinii din Roman. „Activitatea desfăşurată pe parcursul celor două zile a fost o colaborare eficientă între echipa şcolii şi cea a evaluatorilor Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Preuniversitar. La activităţile prevăzute pe agenda vizitei de evaluare a participat din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, inspectorul şcolar Maria Ghiniţă. Vizita de evaluare s-a finalizat cu un raport din care rezultă că această şcoală îndeplineşte toţi indicatorii de calitate prevăzuţi de standardele ARACIP privind autorizarea Şcolii Primare Muşatinii, care urmează ca în săptămînile următoare să primească de la Ministerul Educaţiei şi documentul oficial care certifică autorizarea. Aşteptăm părinţii să analizeze, cu obiectivitate contextul actual şi viitor şi să ştie ce-şi doresc pentru copii lor pentru un început al parcursului şcolar, garantat de o educaţie de calitate susţinută de principii şi valori socio-morale solide. Micii şcolari vor beneficia de condiţii optime de educaţie şi dezvoltare a personalităţii într-un spaţiu generos, sigur şi foarte bine dotat, o programă care respectă curriculumul învăţămîntului naţional al ciclului elementar – inclusiv al clasei pregătitoare, 18 elevi – numărul maxim de elevi în clasă, şi nu în ultimul rînd, competenţele didactico- metodice a două învăţătoare, recomandate de rezultate şi certificarea profesională a gradului didactic I. Confortul psihic al părinţilor este asigurat de programul şcolar desfăşurat în intervalul 8.00-17.00 care include: de la orele 08.00 la 12.00 activităţi instructiv-educative. De la 12,00 la 13,00 se va servi masa şi vor avea loc activităţi recreative şi de odihnă, iar de 13,30 la 17,00 elevii vor participa la activităţi opţionale şi la programul after school“, se precizează într-un comunicat de presă al instituţiei. Înscrierile se vor face la sediul şcolii, din incinta Grădiniţei Melchisedec Ştefănescu, taxa şcolară urmînd a fi de 550 lei, acoperind cheltuielile amintite.

Citește știrea

Trending