Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Tot slăbuţă este oferta de muncă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ piaţa muncii nu prea s-a dezmorţit, angajatorii avînd nevoie de 410 noi angajaţi ■ oportunităţile pentru cei cu studii superioare sînt cam puţine ■ din cele 11 posturi pentru ingineri, zece cereri sînt pentru cei care au specializare electrotehnişti ■

Mediul de afaceri din judeţ nu a prea făcut angajări la început de an, cam puţine fiind oportunităţile pentru găsirea unui loc de muncă. Cel puţin aşa rezultă din lista locurilor vacante publicată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Foreţei de Muncă Neamţ. Pînă la final de Gerar, în judeţ sînt libere 410 job-uri, din care şomerii din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe pot alege între 181 de posturi disponibile, în timp ce în zona Roman sînt vacante 165 de locuri de muncă în diverse ocupaţii. Cele mai puţine oportunităţi sînt la Tîrgu Neamţ, unde sînt vacante numai 93 de job-uri. Din totalul locurilor de muncă foarte puţine sînt pentru personal de înaltă calificare, în zona Tîrgu Neamţ nefiind nici o cerere, la Roman este nevoie de 12 persoane cu studii superioare, iar în reşedinţa de judeţ se caută doar un inginer chimist. Pietrenii care nu au studii superioare pot opta pentru nouă posturi de ambalator manual, mai este nevoie de 32 de muncitori necalificaţi din care 10 la ambalarea pieselor, se mai caută 10 tîmplari universali, 10 fierari betonişti sau 12 agenţi de securitate, ori 11 lucrători comerciali. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri, lista copmpletă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ, de pe strada Mihai Eminescu. La Roman, personalul de înaltă calificare are mai multă căutare şi este nevoie de 10 ingineri electrotehnişti, posturile fiind raportate ca fiind vacante încă de săptămînă trecută, dar se mai recrutează un medic veterinar şi un expert achiziţii publice. Mai sînt oferte pentru un număr de 45 de confecţioneri – asamblori articole textile, 46 de muncitori necalificaţi din care cinci pentru industria mobilei şi ceva mai puţine slujbe sînt pentru lucrător comercial, manipulant marfă, ospătar, preparator sau recepţioner marfă, sudor, vînzător sau vulcanizator. Şomerii din zona Tîrgu Neamţ pot alege între job-uri de frezor, lăcătuş mecanic, manipulant, muncitor necalificat rectificator, strungar, sudor, ori fierar betonist, montator prefabricate beton sau montator structuri metalice. Esre de aşteptat ca oferta de job-uri să crească odată cu încălzirea vremii, cînd încep lucrările în domeniul construcţiilor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Planul Naţional de Investiţii şi Relaxare Economică – blana ursului din pădurea liberală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Miercuri 1 iulie, în grădina restaurantului de la Clubul Diplomaţilor din Bucureşti, în prezenţa Preşedintelui Klaus Iohannis şi altor circa o sută de persoane, majoritatea diplomaţi străini, Ludovic Orban a lansat în sfârşit, mult aşteptatul Plan Naţional de Investiţii şi Relaxare Economică (PNIRE).

Evenimentul se înscrie în programul PNL, numit pompos “Reclădim România”. Titlul programului nu este de inspiraţie divină, pentru că presupune că a existat o Românie clădită, care a fost demolată şi acum liberalii şi-au propus s-o reclădească. Dacă Preşedintele Iohannis insistă, de prin 2017, să ne convingă că guvernarea PSD a fost dezastruoasă şi a demolat România, nu ne explică şi cine a clădit această ţară, care a fost demolată.

La rândul său, Klaus Iohannis a anunţat naţiunea că grandiosul plan PNIRE este diamantul coroanei sale prezidenţiale, la construcţia căruia s-a implicat direct, alături de Guvernul Orban, dar după largi consultări şi cu alţi reprezentanţi ai unor cercuri interesate, selectaţi după criterii numai de el ştiute.

Pe de altă parte, premierul executiv Ludovic Orban s-a lăudat public că acest Plan Naţional (PNIRE) a fost finalizat mai de mult timp, dar l-a întârziat pentru că lipsea apostila premierului de facto, Klaus Iohannis. Meritul preşedintelui este incontestabil, când te gândeşti că şi-a rupt din timp, pentru a-şi arunca un ochi asupra îndreptarului spre o Românie Normală, numit Plan Naţional de Investiţii, pentru ai da “bun de tipar”.

În grădina Clubului Diplomaţilor, Ludovic Orban s-a autofelicitat că a terminat de scris Planul, pe care trebuia să-l fi prezentat în Parlament cu opt luni în urmă, la investirea sa ca premier în 4 noiembrie 2019.

De atunci şi până acum, premierul Orban nu şi-a putut prezenta public Programul (sau Planul), deoarece a avut de înfruntat trei obstacole majore. Primul obstacol a fost PSD-ul, pentru că nu a vrut anticipate. Al doilea obstacol a fost lipsa vizei de la Preşedinte pentru “bun de tipar”. Al treilea obstacol a fost pandemia, în care şi- a irosit energiile pe ordonanţe militare.

Primul obstacol a fost înlăturat de Preşedintele Iohannis, care a boicotat Guvernul PSD timp de doi ani, dându-l jos cu ajutorul lui Tăriceanu şi Ponta. Al doilea obstacol, tot Preşedintele l-a rezolvat, dându-şi avizul pe Plan, între două deplasări la Sibiu.

Al treilea obstacol, acela al imposibilităţii prezentării publice a Planului, pe pajiştea de la Clubul Diplomaţilor, pe motiv de pandemie, premierul Orban şi l-a rezolvat singur, prin Hotărârea de Guvern nr. 32 din 29 iunie 2020. Prin această hotărâre, în plină pandemie, Guvernul Orban a dat dezlegare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor la iarbă verde, doar cu diplomaţi, mese şi grătare, pentru “activităţi cu caracter diplomatic”.

A fost şi norocul ambasadei Statelor Unite, care pe 2 iulie, şi-a putut sărbători ,,Ziua Independenţei” din 4 iulie. Cu această ocazie, a luat cuvântul şi Ludovic Orban, care nu a ratat o reverenţă, anunţându-l pe ambasadorul Statelor Unite că este fericit, deoarece stă alături, pe aceeaşi tribună cu el şi cu preşedintele Iohannis.

Fericirea i se trage, de când a constatat că în toată cariera de Preşedinte a lui Klaus Iohannis, el, Ludovic Orban, este singurul premier agreat de acesta. Klaus Iohannis a declarat deseori că este mulţumit de Guvernul Orban, acesta fiind singurul guvern cu comportament de subordonat, cerându-i aprobare pentru toate virgulele din actele guvernării, dar oferindu-i ca recompensă şi dreptul de exclusivitate, în a anunţa el primul, de la Cotroceni, despre tot ce face Guvernul Orban.

Relansarea Economică a României se face prin relansarea Programului de guvernare al PSD-ului din 2016

Cine are curiozitatea de a răsfoi cele 158 de pagini ale Planului liberal, va constata cu uşurinţă că acesta este o însăilare de teme din Programul de guvernare al PSD şi teme din programele mai vechi, eşuate, ale PNL.

Documentul nu are însă multe tangenţe cu un Plan Naţional de relansare concret, cu termene, costuri şi surse de finanţare, ci este un simplu Program de guvernare, limitat la o înşiruire de promisiuni electorale, pe care orice formaţiune politică le-ar face, dacă vrea să câştige alegerile.

Klaus Iohannis se încăpăţânează să ne convingă că Planul vizează relansarea economică a României, deşi a existat o creştere economică recunoscută a guvernării PSD, dar şi o cădere economică produsă de guvernarea coronavirusului.

Întrebat de presă, de unde ia banii, cu care să finanţeze un aşa de grandios Plan, Ludovic Orban a formulat un singur şi acelaşi răspuns. A făcut trimitere la “o sută de miliarde de euro”, pe care speră, să le primească de la Uniunea Europeană. Se mizează pe ipoteza că prin pădurile UE hălăduieşte un urs mitologic, care se bagă chior în cătarea puştii liberalilor, a cărui blană, atât Klaus Iohannis cât şi Ludovic Orban, o vor primi ca bonus, pentru că au scos PSD-ul de la guvernare.

Analişti cu scaun la cap ne avertizează că Planul lui Orban este un copy – paste grosolan după Planul de guvernare al PSD, care abundă prin măsuri şi soluţii de stânga.

În anul 2016, Liviu Dragnea a prezentat acest plan, ataşând la fiecare măsură promisă, costurile şi sursele de finanţare, pentru a fi credibil. Electoratul l-a crezut şi l-a creditat cu un scor electoral nevisat, de 46%.

La acelaşi scor visează acum Ludovic Orban şi Klaus Iohannis pentru PNL, dar le-a scăpat un amănunt esenţial. Pentru ca Planul să fie plauzibil, măsurile, soluţiile şi sursele de finanţare, trebuie să fie precizate, măsurabile şi credibile.

În anul 2008, pe când Ludovic Orban era ministrul Transporturilor, în Guvernul Tăriceanu, ne promitea 2.000 de kilometri de autostrăzi în 4 ani, adică 500 km pe an.

În Planul de acum, Orban reconsideră promisiunea de atunci, angajându-se să realizeze doar 3.000 km de autostrăzi, în zece ani. Prin acest obiectiv, Ludovic Orban ne anunţă că are două certitudini. Prima, că va da în funcţiune 300 km de autostrăzi în fiecare an. A doua, că are de gând să ne guverneze cel puţin zece ani, de acum încolo, vrând să-i egaleze pe Băsescu şi pe Iohannis în mandate.

La prezentarea Planului, pe pajiştea Clubului Diplomaţilor, prezenţa Preşedintelui Iohannis a fost primul pas al Normalităţii, semn că a dat la pace cu PSD-ul. Susţinând Planul lui Orban, Klaus Iohannis îndepărtează PSD-ul de obiectivul moţiunii de cenzură, prin care să debarce guvernul actual. Cum să debarce PSD-ul un guvern, care îţi relansează propriul Program de guvernare?

Ludovic Orban ne mărturiseşte că este otrăvit

Recent, Ludovic Orban a lansat avertizarea naţională că “PSD otrăveşte tot ce atinge”. Cele două partide, PSD şi PNL, au convieţuit frăţeşte în Uniunea Social-Liberală, până când Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au despărţit. În toţi anii de existenţă a USL-ului, între cele două partide nu s-a respectat nicio distanţare socială, nu s-a respectat igiena mâinilor după îmbrăţişări şi nu s-au purtat măşti împotriva virusului social-democrat sau a virusului liberal.

Ludovic Orban a ţinut lumânările, la cununia de atunci a PSD cu PNL, până la moartea politică a USL, care i-a despărţit. Rămâne o enigmă. Cu ce vaccin s-a tratat Ludovic Orban, pentru a nu rămâne otrăvit, după atingerea de PSD?

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – trei cazuri noi. Naţional – 391 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional au fost confirmate 28.973 cazuri, 1.750 decese, 20.026 vindecări ■ la Neamţ, în total au fost confirmate 980 de cazuri ■

Până astăzi, 5 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 28.973 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 21.132 au fost externate, dintre care 20.026 de pacienți vindecați și 1.106 pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Până astăzi, 1.750 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 04.07.2020 (10:00) – 05.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 19 decese (11 bărbați și 8 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Constanța Dolj, Galați, Ilfov, București și Prahova.

Dintre acestea, 6 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 60-69 ani, 5 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 391 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 215 pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 766.868 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 414 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 730 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 127.400 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.996  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20. Până la data de 4 iulie 2020, au fost raportate 1 546 866 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – trei cazuri noi. Naţional – 416 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional sunt confirmate 28.582 de cazuri, 1.731 de decese, 19.854 vindecaţi

Până pe 4 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 28.582 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 20.861 au fost externate, dintre care 19.854 de pacienți vindecați și 1.007 pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Până în prezent, 1.731 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 03.07.2020 (10:00) – 04.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 23 decese (12 bărbați și 11 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mehedinți, București, Suceava și Vrancea.

Dintre acestea, 2 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 5 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 416 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 223 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 759.037 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 434 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.969 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 533 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 124.900 de lei.

În urma acțiunilor de verificare desfășurate noaptea trecută, în sistem integrat, de structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Ministerului Transporturilor, au fost aplicate alte 962 de sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor de protecție sanitară și distanțare socială.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.995 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Trending