Contactează-ne

Administrație

Neamţ: The Land of Bisons, un film de văzut pe Youtube

Știre publicată în urmă cu

în data de

n o iniţiativă de punere în valoare internaţională a eco-destinaţiilor de poveste din ţară a fost lansată în noiembrie 2019 n a fost vorba, în cadrul Săptămînile ecoturistice ale României, de şapte filme, în şapte săptămîni n filmul despre Ţinutul Zimbrului poate fi vizionat accesînd https://www.youtube.com/watch?vâ0CVY0iRGExY n

Primul film realizat în această campanie, trailerul Descoperă Eco-
România, a fost lansat pe 26 noiembrie, pe canalul YouTube şi au
urmat pelicule despre Ţara Haţegului – Retezat, Ţinutul Zimbrului,
Eco Maramureş, Băile Tuşnad şi împrejurimile, Ţara Dornelor,
Pădurea Craiului şi Colinele Transilvaniei. Filmul realizat în Neamţ
poate fi vizionat la adresa
https://www.youtube.com/watch?vâ0CVY0iRGExY, avînd pînă
vineri, 24 ianuarie, peste 2.000 de accesări.

„Ţinutul Zimbrului, este
o zonă care adăposteşte o moştenire spirituală şi naturală fără preţ,
meleaguri pline de har divin, aflate la graniţa dintre realitate şi
basm. Reapariţia zimbrului în libertate, după ani de eforturi, este
chiar ca o poveste întrupată. Specificul zonei este dat de împletirea
frumuseţilor naturale cu valorile culturale şi spirituale. Comunitatea
monahală prezentă aici este a doua ca mărime din Europa (după
cea de la Muntele Athos), satele monastice (Văratec, Agapia,
Neamţ), cu modul lor deosebit de organizare, reprezintă un unicat
European“.

Aşa sună descrierea făcută de cei care au pus la cale
proiectul de promovare a Ţinutului Zimbrului, în fapt arealul Parcului
Natural Vânători Neamţ. Iar în continuare sînt expuse motivele
pentru care turiştii ar trebui să-l includă printre destinaţiile de
vacanţă. Parcul înseamnă mult mai mult decît locul unde trăiesc
zimbrii României, e o suprafaă de 31.000 de hectare, din care peste
26.00 numai pădure, adăpostind o diversitate de valori culturale,
istorice şi naturale. Pe teritoriul său se află renumite mănăstiri.
Frumuseţea locurilor şi pitorescul lor au făcut ca în anii 1970, în
Parcul Vînători să se filmeze Fraţii Jderi şi Ştefan cel Mare – Vaslui
1475.

Opinii despre proiectul de promovare

Cît despre proiectul de promovare, Andrei Blumer, preşedintele
Asociaţiei de Ecoturism din România, spunea:

„Suntem în acest
moment, după un demers de peste 5 ani, în care s-a lucrat
profesionist la nivelul fiecărei destinaţii, pe infrastructură
ecoturistică, calitatea serviciilor, informare şi semnalizare“. Aceste
destinaţii cumulează o ofertă de 200 de produse şi servicii, care sînt
disponibile pentru iubitorii de natură, mişcare în aer liber, taifas cu
localnicii şi mîncare gustoasă.

În reţeaua ecoturistică sînt peste 180
de pensiuni, peste 1.700 de kilometri de trasee de drumeţie,
cicloturism şi trasee tematice şi s-a depăşit cifra de 100.000 de mii
de turişti găzduiţi, cu peste 250.000 de înnoptări. Programul
Dezvoltarea destinaţiilor ecoturistice în România e o iniţiativă
comună a Romanian-American Foundation şi a Fundaţiei pentru
Parteneriat şi este implementat de şapte unităţi de management de
destinaţie, coordonate de Asociaţia de Ecoturism din România.

„Este o premieră pentru România existenţa unui program de
finanţare pe un subiect bine definit cum este destinaţia de
ecoturism, pe o durată aşa de lungă. Vorbim de două module de
finanţare de 4 ani fiecare, care au început în 2015 şi vor continua
cel puţin până în 2023“, susţinea Laszló Potozky, directorul
Fundaţiei pentru Parteneriat. Programul stimulează
profesionalizarea managementului destinaţiilor de ecoturism şi
reuşeşte să propulseze reţeaua de destinaţii sub brand-ul
Descoperă Eco-Romania pe piaţa naţională şi internaţională de
turism.

Ne dorim stimularea antreprenorialului local şi realizarea
unor modele replicabile de dezvoltare locală prin ecoturism“, a
afirmat Roxana Vitan, preşedintele Romanian-American
Foundation.

Povestea Ţinutului Zimbrului a început în 2005

Ţinutul Zimbrului a fost, în 2019, pentru al treilea an, singurul
obiectiv din România prezent în Top 100 Sustainable Destinations,
o selecţie a celor mai importante destinaţii turistice „verzi“ din lume,
realizată de experţi din domeniu. „Sîntem pentru al treilea an
consecutiv, singura destinaţie din ţară în Top 100 Destinaţii
Sustenabile din lume. E o recunoaştere foarte valoroasă, care ne-a
permis accesul în culisele dezvoltării turistice sustenabile la nivel
mondial.

O distincţie care se acordă comunităţilor ce reuşesc să
lucreze împreună pentru a-şi pune în valoare cultura, tradiţiile,
oamenii, într-o manieră responsabilă şi durabil“, afirma Geanina
Fedeleş, preşedintele Asociaţiei Ţinutul Zimbrului. Distincţia a fost
acordată în octombrie 2019, în Croaţia, la Mali Losinj, zonă inclusă
în acelaşi Top 100. Din rîndul celor intraţi în competiţie vor fi
selectaţi liderii globali ce vor fi premiaţi la Tîrgul de Turism Berlin
2020, la diferite categorii. Povestea Ţinutului Zimbrului a început în
2005, cînd Administraţia Parcului a înregistrat la OSIM mărcile
Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentînd prima dată conceptul
dezvoltării durabile a micro-regiunii. Apoi, în 2009, destinaţia a
primit recunoaştere europeană, prin includerea în reţeaua EDEN
(European Destinations of Excellence).

În 2016 ţinutul a devenit a
patra destinaţie ecoturistică a României, astăzi recunoaşterea fiind
una mondială. La Parcul Natural Vînători este implementat un
proiect de eliberare a zimbrilor în libertate. Primul pas s-a făcut pe
22 martie 2012, cînd a fost eliberat primul grup în sălbăticie, în zona
Chitele, Crăcăoani, acum numărul zimbrilor liberi fiind de 42.

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:


– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neam
ţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea

Actualitate

Primăria Piatra-Neamț – finanțare europeană pentru reabilitarea și modernizarea Cinematografului Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Unul dintre proiectele europene importante pregătite de către municipalitatea pietreană se referă la reabilitarea și modernizarea cinematografului Cozla din cartierul Dărmănești și transformarea lui  într-un centru multifuncțional. Contractul de finanțare pentru acest proiect a fost semnat, în acest moment derulându-se procedurile de licitație. Valoarea investiției este de 1.650.000 euro, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene în proporție de 98%.

Proiectul referitor la clădirea fostului cinematograf Cozla, construit în 1979, își propune reabilitarea imobilului cu o suprafață utilă de 1200 mp  și realizarea unui  centru multifuncțional în care se vor derula  activități social-culturale. Lucrările care urmează să se efectueze prevăd: reabilitarea structurală a întregii clădiri, amenajarea  a două săli moderne pentru proiecție film cu sisteme de climatizare-ventilare, refacerea instalațiilor sanitare, investiții în eficiența energetică a clădirii, realizarea unui sistem de încălzire centralizată, precum și dotarea cu mobilierul și echipamentele necesare funcționării.

Sala mare se va amenaja ca sală de cinema pentru difuzare film, cu o capacitate 240 de locuri, iar sala mică se va amenaja ca sală multifuncțională. Aceasta se va împărți pe verticală, astfel încât să se asigure la etajul nou format spații destinate centrului multifuncțional. Se va recompartimenta imobilul astfel încât să se poată desfășura în condiții optime activități cultural-educative și sociale.

Cinematograful Cozla este o clădire emblematică a cartierului Dărmănești din Piatra-Neamț, iar acest obiectiv cultural important pentru orașul nostru va fi readus la viață cu fonduri europene.

Citește știrea

Actualitate

Iluminatul public din Piatra-Neamț va fi modernizat cu fonduri europene. Lucrările vor începe în primavara anului viitor.

Știre publicată în urmă cu

în data de

Peste 2 milioane de euro însumează cele două proiecte europene dedicate extinderii şi modernizării iluminatului public în Piatra-Neamţ. În cazul unui proiect a fost deja semnat contractul de proiectare şi execuţie, iar în ceea ce îl priveşte pe cel de-al doilea este pe final procedura pentru proiectare şi execuţie.

Municipiul Piatra-Neamț va avea un sistem de iluminat public modern și eficient, cu tehnologie LED și telegestiune. Aceste proiecte fac parte dintr-un program amplu de modernizare a întregului sistem de iluminat public din municipiul Piatra-Neamț, iar prin implementarea lor se va realiza o economie de minim 40% din valoarea facturilor actuale la energie electrică, se va îmbunăți semnificativ calitatea iluminatului public; sistemul de telegestiune va permite reglarea intensității luminoase în funcție de  necesități precum și identificarea instantanee a oricărui defect apărut în rețea.

Prin implementarea proiectelor se va realiza înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu corpuri de iluminat cu tehnologie LED, echiparea cu controlere de telegestiune a corpurilor LED de iluminat public, montarea de concentratoare de date la nivelul punctelor de aprindere și realizarea unui dispecerat de telegestiune pentru sistemul de iluminat public; extinderea sistemului de iluminat public în zonele în care se impune acest lucru, cu realizarea unor puncte de aprindere noi, rețea nouă subterană/ aeriană, stâlpi metalici, corpuri de iluminat tehnologie LED, controler telegestiune local care permite comanda pornit-oprit și dimming pentru corpul de iluminat. Executantul se obligă să proiecteze, să asigure asistenţă tehnică, să execute, să testeze, să finalizeze lucrările și să remedieze orice defecte rezultate în urma executării contractelor şi se are în plan și realizarea a patru stații de încărcare pentru autovehicule electrice și echiparea a 50 de treceri de pietoni cu dispozitive moderne pentru persoanele cu dizabilități .

Citește știrea

Trending