Contactează-ne

Prima pagină

Neamţ: Temperaturi de 17 grade. Nici urmă de precipitaţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

n meteorologii spun că vremea se va încălzi neaşteptat n sînt anunţate temperaturi mult mai mari decît normalul perioadei n regimul pluviometric rămîne deficitar n

Primăvara şi-a întrat în drepturi cu mult înainte de debutul
calendaristic, iar în perioada următoare meteorologii anunţă valori
termice în creştere pînă la 17 grade.

Cel puţin aşa rezultă din
estimarea evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor în perioada
24 februarie – 8 martie, în Moldova, publicată pe site-ul
Administraţiei Naţionale de Meteorologie. „Valorile termice diurne
vor creşte treptat, astfel încît media maximelor va porni de la 8 – 10
grade şi va ajunge la 15 – 18 grade în data de 26 februarie. Ulterior
temperatura va marca o scădere treptată, ajungînd la valori de 5 – 7
grade pe 28 februarie, după care se va menţine la medii de 10 – 14
grade.

Regimul termic nocturn se va caracteriza prin valori peste
mediile multianuale specifice perioadei în mare parte din interval,
cu minime ale căror medii vor fi între 2 şi 4 grade, exceptînd datele
de 25, 28 şi 29 februarie, cînd minimele vor deveni preponderent
negative. Regimul pluviometric va fi în general deficitar pe tot
parcursul celor două săptămîni, doar temporar fiind posibile
precipitaţii slabe cantitativ“, conform ANM.

Pe 25 februarie 2020,
la ora 12 termometrele indicau 10 grade la Piatra Neamţ, la Roman
şi Tîrgu Neamţ erau deja 11 grade, iar la staţia de pe Ceahlău –
Toaca erau valori negative de -5 grade Celsius. Tot acolo e singurul
loc din judeţ unde este zăpadă, în strat ce măsoară 25 de
centimetri.

Conform prognozei şi pe 26 februarie, vremea va fi
deosebit de caldă. Se anunţă cer variabil cu soare şi temperaturi
mai degrabă de aprilie astfel că maxima saltă la 16 grade peste zi.
După lăsarea întunericului norii se adună în zona noastră, iar pe
fondul unui cer acoperit mercurul din termometre se opreşte la 6
grade. Cea mai rece zi din această săptămînă pare a fi cea de joi,
27 februarie, cînd în miezul zilei nu vor fi mai mult de 5 grade.
Meteorologii anunţă ploi consistente ziua şi lapoviţă peste noapte la
o minimă de 3 grade.

Cer variabil cu soare va fi vineri, 28 februarie,
cînd maxima zilei saltă la 8 grade, iar minima nocturnă coboară
spre limita îngheţului şi se opreşte la 1 grad. De sîmbătă, 29
februarie, vremea intră într-un proces de încălzire, iar valorile
termice diurne saltă la 10 grade. După lăsarea întunericului va fi
îngheţ la sol pentru că minima se opreşte la 0 grade.

Cea mai caldă
zi din întreg intervalul de prognoză pare a fi prima din luna viitoare,
iar dacă meteorologii nu dau greş, duminică 1 martie ne vom bucura
17 grade Celsius. Din acest motiv şi noaptea va fi mai blîndă şi se
ajunge la valori termice nocturne de 6 grade. Cam la fel va fi
vremea cel puţin pînă la jumătatea săptămînii viitoare cînd va fi
soare, temperaturi diurne între 11 şi 17 grade şi valori nocturne de
pînă la 6 grade.

Actualitate

O artistă şi pasiunea ei: dă „viaţă“ craniilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n Alisa Staneci s-a dedicat unui domeniu „exploatat“ foarte puţin în România n este un „pionier în sculptura diverselor cranii de animale n „Partea mea preferată este libertatea de exprimare şi desenul fiecărei piese, care e unic, în funcţie de starea de spirit pe care o am şi care naşte conceptul vizual final“, declară artista n

„Eu văd acest artwork ca o cale prin care dau viaţă unui craniu
stins, transformându-l în ceea ce vreau să vadă ochiul uman în plan
vizual, exact cum a spus Pablo Picasso: «Arta nu este ceea ce vezi
,este ceea ce îi faci pe ceilalţi să vad㻓.

Aşa începe dialogul cu
Alisa Staneci, o artistă din Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, explicând
oarecum pasiunea pentru un domeniu artistic care-i la începuturi
prin România, cei ce se ocupă cu aşa ceva putând fi număraţi pe
degete.

Concret, ea a combinat o străveche formă de exprimare artistică,
sculptura în os, cu taxidermia – arta împăierii, specializându-se în
„lucrul“ pe cranii de animale din fondul cinegetic sau domestic. Iar
ce a rezultat chiar este spectaculos, fără a exagera, fiind vorba de
veritabile lucrări de artă.

Este la început de drum în domeniu, iar
pentru a se specializa a studiat diverse culturi ale lumii, detaliile
unor astfel de sculpturi, nu neapărat în os, „oprindu-se“ la cea din
insula Bali, din arhipelagul indonezian.

„M-am oprit asupra culturii
balineze, care se deosebeşte de arta celorlalte insule din Indonezia
datorită influenţelor culturii hinduse, în special sculptura craniilor,
adusă de indieni. Cultura hindusă mă poartă într-o lume nouă, de
origine veche, şamanică pe alocuri, unde pot valorifica liber trofeele
şi craniile. Îmi vine foarte uşor fiind o iubitoare de desen, deci mâna
merge singură“, spune Alisa.

Cum spuneam, face primii paşi în această artă, după documentarea
riguroasă şi odată „creienonând ce vrea“, sculptatul şi gravatul în
cranii de animale începând efectiv de prin martie anul acesta. „Eu
consider că promovez această artă, care există deja, eu doar o
practic. Partea mea preferată este libertatea de exprimare şi
desenul fiecărei piese, care e unic, în funcţie de starea de spirit pe
care o am şi care naşte conceptul vizual final, concept ce evoluează
în mod natural pe măsură ce înaintez în lucru“, detaliază nemţeanca
despre pasiunea ei.

A absolvit dreptul, dar s-a întors la prima dragoste

Alisa Staneci avea „chemare“ spre activităţile ce presupun talent
nativ, apoi percepţie, imaginaţie, intuiţie şi estetică, adică spre artă,
care-i considerată ca fiind cea mai profundă expresie a creativităţii
umane.

Aşa că a urmat cursurile Liceului de Artă „Victor Brauner“
din Piatra Neamţ, dar studiile universitare avea să le facă la
Bucureşti, într-un alt domeniu, absolvind cursurile cu media 9.10,
iar lucrarea de licenţă cu 10, cu o disertaţie pe tema Instituţii de
Drept Penal. Nu s-a „îndreptat“ spre avocatură sau magistratură,
reîntorcându-se la pictură, după care a descoperit arta balineză:

„Am absolvit Liceul de Artă «Victor Brauner» din Piatra Neamţ“,
apoi universitatea, în Bucureşti, dar, m-am intors la prima dragoste,
în principal pictând tablouri in ulei“. Despre ce a determinat-o să se
dedice sculpturii şi gravurii (este este vorba şi despre această
tehnică în ceea ce face), în cranii de animale, artista susţine că totul
a plecat de la o observaţie a unei stări de lucruri pe care a
considerat-o nefirească şi credea că se putea face mult mai mult în
privinţa trofeelor vânătoreşti sau a unor banale tigve.

„M-am
îndreptat spre acest domeniu, deoarece mi s-a părut ca nu sunt
destul de valorificate trofeele, de multe ori chiar aruncate pe un par,
pe o panoplie banală. Atunci am realizat că se poate ceva mult mai
artistic, mai revoluţionar, însă descoperind totodată o cultură veche
şi spectaculară“, mai aflăm de la artista întoarsă la prima dragoste.
Materia primă o procură din fondul cinegetic (surse naturale –
mortalitate), dar şi din fondul domestic (animale crescute în
gospodăriile rurale, Alisa Staneci spunând că mai întreabă şi la
stâni deoarece „iubeşte craniile de berbec din rasa Ţurcană
românească“.

Cât despre căpăţânile de sălbăticiuni ele nu sunt o raritate prin zona
localiatăţii natale, ţinutul Pietrei Şoimului fiind înconjurat de mari
întinderi împădurite, la fel cum e prin mai tot judeţul Neamţ. Alisa nu
are o preferinţă anume pentru un anumit craniu pe care-şi
exersează talentul, toate fiindu-i „dragi“: „Pentru mine toate sunt la
fel de originale, sunt unice. Sunt fie trofee din fondul cinegetic, cât
şi domestic, oricum de pe meleagurile noastre“.

Prima lucrare – un cap de ţap cu o malformaţie

Totuşi, spune că spectaculos este un craniu de de cal, nu a lucrat
niciodată pe urs, iar prima „experienţă“ a fost un banal cap de ţap
domestic, dar ceea ce îl făcea unic era faptul că avea trei coarne.
Aveam să mai aflăm că artista nu sculptează decât la comandă, cu
materialul clientului, normal, cu propria idee asupra modelului şi
desenului, cele două detalii (model şi desen) fiind „dictate“ de
starea ei de spirit de la acel moment.

Lucrul efectiv la un craniu
este dat de dimensiunea lui, de ceea ce doreşte să realizeze,
durează între 14 zile şi aproximativ o lună, în funcţie şi de
complexitatea modelului. Cât despre preţuri, aceste variază ţinând
cont de mărimea exponatului, starea şi vechimea exemplarului,
Alisa Stăneci avansând sume cuprinse de la un minim de circa 100
de euro şi până la câteva sute.

Începuturile în acest domeniu n-au
fost deloc uşoare, pentru că nu prea avea cu cine să schimbe opinii
în ţară, astfel că a intrat în legătură cu grupuri de pasionaţi din
Statele Unite ale Americii, peste Ocean această tehnică fiind
exersată de mulţi ani cu rezultate excepţionale. La fel a fost şi cu
cele necesare pregătirii craniilor, cu ceea ce presupunea albirea lor,
pentru că timpul scurs de moartea animalului, uneori ani şi ani, îşi
punea amprenta asupre lui, negăsind în România cele necesare.

Artista a afirmat că soluţiile profesionale necesare le comandă pe
Google, sau i le trimite o cunoştinţă din Anglia, de acolo fiind mai
facilă achiziţia pe Amazon. A mai trebuit şi o investiţie în diverse
unelte, printre care micromotoare şi freze dentistice specifice
ucrului in os. Alisa şi-a improvizat acasă un atelier, tot acolo
realizând alte minunăţii cuiere în stil Hunt-Decor (din puşti, lemn şi
coarne de ciută, căprioară, ţap, etc), panoplii şi alte obiecte panoplii,
în colaborare cu un meşter lemnar. Pînă acum, datorită perioadei
relativ scurte de când s-a „aplecat“ asupra sculpturii craniilor, nu i-a
fost în plan să verniseze vreo expoziţie, deşi, cel mai probabil, ar fi
extrem de interesantă.

Totuşi, are de gând să o facă, posibil cu
prilejul Nopţii muzeelor din acest an, dar nu se ştie încă data
manifestării, cauza fiind criza sanitară generată de noul
coronavirus.

Ce îi va rezerva viitorul urmează a se vedea, Alisa Staneci
concluzionând: „Deocamdată mă bucur de ceea ce realizez, de
satisfacţia şi surprinderea clientului la vederea piesei finale.
Această artă a cioplirii în os este pentru mulţi ceva inovativ, ca o
revoluţie a clasicei taxidermii, un supliment la taxidermie“.

Citește știrea

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Cultul personalităţii la CJ Neamţ, plătit scump şi ilegal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n acestea sunt concluziile Curţii de Conturi n 104.087,50 lei au fost cheltuiţi ilegal pentru articole şi producţii TV şi realizarea de fotografii pentru un beneficiu de imagine al preşedintelui CJ n "întreţinerea" paginii de Facebook a CJ a costat 70.000 de lei n

175.000 de lei. Sau un miliard şapte sute cincizeci de milioane de
lei vechi. Sau 36.000 de euro. Aceasta este suma despre care
inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat un control la Consiliul
Judeţean Neamţ pentru anul 2019, spun că a fost cheltuită ilegal în
principal pentru a aduce un beneficiu de imagine preşedintelui CJ
Neamţ, Ionel Arsene.

Banii, publici evident, au fost cheltuiţi în
principal pentru a crea o imagine pozitivă preşedintelui CJ, spun cei
de la Curtea de Conturi.

Astfel, aceştia concluzionează că „valoarea
erorii constatate este de 104.087,50 lei reprezentând cheltuieli
efectuate de entitate cu nerespectarea prevederilor legale, astfel:
suma de 69.819,50 lei pentru articole de presă şi producţii TV;
suma de 34.268 lei pentru servicii profesionale de fotografie”.
Aproape 3.500 de fotografii, apropos.

Alte vreo 70.000 de lei au fost
scoşi din bugetul „nemţenilor mei” pentru plata serviciilor de
externalizare a întreţinerii şi actualizării paginii entităţii pe reţeaua
de socializare Facebook. Cum s-ar zice, dai un ban, dar ieşi în
faţă… pe Facebook.

Dar să cităm din „Decizia nr.28 din 11.09.2020 privind înlăturarea
deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit nr. 20-
14956 din 10.07.2020, încheiat în urma acţiunii de audit financiar al
contului de execuţie bugetară pe anul 2019 la nivelul Unităţii
Administrativ Teritoriale Judeţul Neamţ”.

„Urmare a verificărilor efectuate la categoria de operaţiuni
„Cheltuieli cu reclamă şi publicitate”, în valoare totală de 178.536
lei, s-a constatat că, pe întreg parcursul anului 2019, entitatea
verificată a efectuat plăţi din buget, cu nerespectarea prevederilor
legale, pentru cheltuieli reprezentând contravaloarea articolelor de
presă, materiale cu referire la promovarea, prin preşedintele CJ
Neamţ, a realizărilor proprii, a realizărilor consiliului judeţean
privind investiţiile, a vizitelor efectuate de miniştri în judeţ, inclusiv
declaraţiile acestora, a inaugurării unor clădiri, precum şi reportaje
difuzate prin intermediul televiziunilor”. Deci plăţi făcute cum? Cu
nerespectarea prevederilor legale.

Pentru ce? Aflăm imediat:
„Informaţiile publicate în mass-media (online, tiparită, posturi TV
locale), în baza comenzilor făcute de UATJ Neamţ, cum ar fi spre
exemplu: anunţarea realizărilor autorităţilor locale prin demnitarii
săi, vizitele miniştrilor în judeţul Neamţ, inclusiv declaraţiile
acestora, inaugurarea unor clădiri cu orice scop, diverse
evenimente prin care reprezentanţii autorităţii locale urmăresc
publicitatea proprie pe seama fondurilor publice, nu reprezintă
informaţii pentru a căror transmitere se impune a se efectua plăţi
din bugetul unităţii administrativ teritoriale”.

Fotografii de zeci de mii de lei

Tot în documentul menţionat se mai precizează: „Pe parcursul
anului 2019, UATJ Neamţ a utilizat fonduri bugetare aferente
categoriei de operaţiuni „Cheltuieli cu bunuri şi servicii, paragraful
51.02.01.03 – „Autorităţi executive”, alineatul 20.01.30 – „Alte bunuri
şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”, pentru activităţi care nu
sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute de
actele normative, respectiv de cele care îi reglementează
activitatea. Astfel, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 34.268
lei reprezentând contravaloare servicii de fotografie. (…)

În baza
rapoartelor de activitate (nedatate şi fără numere de înregistrare),
aferente celor două contracte, au fost predate responsabilului
mass-media din cadrul CJ Neamt un număr total de 3.489 fotografii.
Având în vedere că în referatele de necesitate s-a menţionat că
scopul fotografiilor profesionale este acela de a însoţi informaţiile
difuzate către mijloacele de informare mass-media, de a fi
distribuite pe reţelele de socializare, pe site-ul oficial al instituţiei
sau pe alte portaluri, este foarte puţin probabil ca fiecare fotografie
din cele 3.489 de bucăţi să fi fost şi utilizată în scopul declarat. De
menţionat este că, de regulă, articolele publicate în presa online şi
tipărită sunt însoţite de fotografii care îl plasează pe preşedintele CJ
Neamt în diverse momente, de cele mai multe ori. (…)

S-a procedat
la vizualizarea fotografiilor predate CJ Neamţ, ocazie cu care s-a
constatat că au fost fotografiate diverse întîlniri ale reprezentanţilor
CJ Neamţ, diverse evenimente organizate de CJ, obiective de
investiţii, inclusiv prezenţa preşedintelui CJ la inspecţia acestor
obiective, dar şi şedinţe de consiliu judeţean, evenimente ca Ziua
Comunei Piatra Şoimului, Zilele Comunei Borleşti, petrecerea
personalului CJ Neamţ. (…) Conform Regulamentului de organizare
şi funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean
Neamţ, Biroului Guvernanţă Corporativă, Comunicare şi Imagine îi
revine sarcina de a realiza materiale de prezentare şi imagine a
Consiliului Judeţean Neamţ şi materiale foto-video, care urmează a
fi puse la dispoziţia mass-media, a altor persoane fizice sau juridice
interesate sau publicului larg, prin postarea pe site-ul entităţii şi pe
reţelele de socializare.

Avînd în vedere cele descrise se
concluzionează că materialele difuzate prin mijloacele mass-media
(presa scrisă tipărită, online şi producţii TV difuzate pe posturile
locale de televiziune) au avut ca scop nedeclarat conturarea
vizibilităţii publice în favoarea unor persoane prin promovarea unor
activităţi ale instituţiei, cum ar fi cea de investiţii”.

Şi concluzia care
descrie clar că a fost vorba despre bani cheltuiţi pentru cultul
personalităţii: „Astfel, plăţile constatate ca prejudiciu de echipa de
audit nu au fost efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Legii
nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public,
deoarece materialele publicate în presa online, ziare tipărite şi
producţii TV au avut scopul de promovare a unei imagini pozitive a
demnitarului – preşedintele CJ Neamţ, prin redarea declaraţiilor
acestuia, prin anunţarea realizărilor autorităţilor locale, în special pe
linie de investiţii, a vizitelor de miniştri şi a altor diverse evenimente
prin care s-a urmărit publicitatea proprie pe seama fondurilor
publice”.

Dar pagina de Facebook nu „merită” 70.000 de lei?

Ş ca să fie treaba, treabă, cei de la Curtea de Conturi vorbesc şi de
două contracte de 35.700 lei fiecare pentru pagina de Facebook.
Şi spun aşa: „Prin urmare, deşi la nivelul aparatului de specialitate
al Consiliului Judeţean Neamţ existau compartimente funcţionale cu
atribuţii clar definite în regulamentul de organizare şi funcţionare
aprobat prin hotărâre a autorităţii deliberative privind activităţile de
comunicare, promovare a imaginii prin actualizarea, administrarea,
întreţinerea şi dezvoltarea paginii web găzduite pe reţeaua de
socializare Facebook, entitatea auditată a contractat şi a plătit un
terţ operator economic pentru prestarea unor activităţi care se
regăsesc în fişele de post ale personalului din cadrul Direcţiei de
Dezvoltare Turistică şi Guvernanţă Corporativă şi Compartiment
Baze de Date. (…)

De asemenea, este de notorietate faptul că atât
crearea, cât şi actualizarea, administrarea, întreţinerea şi
dezvoltarea unei pagini pe reţeaua de socializare Facebook sunt
gratuite şi la îndemâna oricărui utilizator de internet, cu atât mai
mult cu câ la nivelul Consiliului Judeţean Neamţ, pe baza cerinţelor
specifice posturilor din domeniul comunicăriişi imaginii, a fost
recrutat şi angajat personal calificat şi apt să asigure ducerea la
îndeplinire a acestor cerinţe.

În loc de final

În concluzie: bani mulţi pentru imaginea domnului preşedinte, bani
mulţi pentru servicii pe care CJ le putea obţine de la proprii
angajaţi, pe care oricum îi plătea tot din banii noştri. Chiar când se
pregătea toată şmecheria cu banii de publicitate, acum vreo doi ani,
Monitorul de Neamţ a scris mai multe articole pe această temă.
Unul din ele cu titlul „Cît sînt dispuşi şefii CJ să plătească pentru a fi
pupaţi în fund?”. Link aici: http://monitorulneamt.ro/cit-sint-dispusi-sefii-cj-sa-plateasca-pentru-a-fi-pupati-in-fund-banii-de-reclama-sau-toate-site-urile-sa-apeleze-la-mine/
Iată că ne spune acum Curtea de Conturi cât au
fost dispuşi să plătească.

Citește știrea

Trending