Contactează-ne

Prima pagină

Neamţ: Stranierii se plîng de umilinţe şi birocraţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Zilele Diasporei, nemţenii care lucrează în străinate şi-au spus păsurile ■ unii caută sprijin la autorităţi pentru a deschide mici afaceri, iar alţii s-au plîns de birocraţie şi umilinţele la care sînt supuşi la consulate şi ambasade ■ „De cele mai multe ori te loveşti de acest sistem anchilozat, care blochează orice iniţiativă“, a declarat o participantă la dezbatere ■

Fiecare din cei 30 de participanţi la Zilele Diasporei, organizate la Roman, marţi, 20 august, şi-au spus păsurile legate de umilinţele pe care le îndură, o parte dintre ei în străinătate, dar şi ceea ce-i nemulţumesşte în ţară. Vasile Cojocea, din Trifeşti, a auzit de întîlnirea organizată de Primăria Roman şi a venit pentru a primi sprijin în dezvoltarea unei mici afaceri pentru fiul său, care student fiind, în anul III, s-a îmbolnăvit de schizofrenie paranoică. „Din 2006, cînd am plecat la muncă în străinătate am făcut un du-te-vino continuu. Problema este că m-am îmbolnăvit şi eu. Nimeni nu ştie exact cîţi români lucrează în străinătate. Sînt mulţumit că încă mă mai ţin pe picioare, dar problema mea este că fiul meu, care era student a făcut o schizofrenie paranoică, tot în străinătate, acolo unde munceam. Lumea trebuie să ştie că străinătatea nu oferă doar bani şi bunătăţi. Să nu credeţi că vreau printr-o afacere să mă îmbogăţesc, ci doresc doar să-i dau fiului meu o posibilitate de a face o activitate pentru a nu ajunge un caz social. Vă rog să-mi aprobaţi 15 metri pătraţi de teren unde să ridic un chioşc pentru a-i da de lucru fiului“, a spus bărbatul. Primarul Lucian Ovidiu Micu i-a răspuns astfel: „Vă rog să vă înscrieţi într-o audienţă la Biroul Unic şi vom căuta o rezolvare“. Nemţeanul a replicat că nu are încredere în funcţionărimea angajată la stat, care aşteaptă numai şpagă ca să rezolve o problemă. Edilul i-a spus că nu este cazul angajaţilor de la Primăria Roman. Maricica Bejan, din Roman, s-a întors în concediu, ca mai toţi românii care lucrează în străinătate, cu o maşină închiriată pe care nu are unde o parca. „Lucrez în Italia şi mai am puţin pînă la pensie, cînd vreau să mă întorc acasă. Cînd vin la Roman nu am unde să parchez maşina pentru că parcarea din faţa blocului a fost închiriată altcuiva.Vă arăt contractul de cumpărare a apartamentului. Am dreptul la o parcare în faţa geamului meu“, a reproşat femeia. Primarul a încercat să o lămurească despre faptul că este proprietară doar pe o suprafaţă de teren de sub apartament. „Am dreptul la parcare, aşa cum scrie în actul de cumpărare al apartamentului“, a spus femeia revoltată. În ajutorul primarului a venit şi deputatul Laurenţiu Leoreanu, încercînd să o facă să înţeleagă că în contract este trecută doar suprafaţa de teren de sub locuinţă şi nu din faţa acestuia. Marius Hăisan s-a întors cu soţia din Danemarca şi ar dori să fie sprijinit pentru a deschide un restaurant cu mîncăruri chinezeşti, în parc. Primarul i-a cerit să depună o solicitare, în scris, cu un plan de afacere. „Ca principiu, în parc este exclus să vă concesionăm un loc pentru o asemenea construcţie, pentru că dorim să-l păstrăm ca pe o oază de verdeaţă. Acolo există un singur restaurant, care a fost vîndut cîţiva ani în urmă. Putem însă lua în calcul, în zonă, concesionarea unei suprafeţe pentru o construcţie provizorie“, a spus Lucian Micu.

„O ţară a hărţogăriei“

Una din „poveştile“ cele mai interesante a fost relatată de Simona Maragel, din Roman, care are patru copii şi pe care-i creşte singură. Ea s-a adresat, în special, deputatului Laurenţiu Leoreanu, femeia solicitîndu-i sprijin pentru obţinerea unor documente de identitate pentru copiii născuţi în Germania din mamă româncă şi tată turc.„Pînă la vîrsta de 39 de ani eu nu am ştiut ce este acela un e- mail. Nu este admisibil modul în care sîntem trataţi la Consulatul de la Bonn, domnule deputat. Parcă nu sîntem români. Am patru copii, toţi minori. Pentru fetiţa de 15 ani nu am act de identitate. Pentru transcrierea certificatului de naştere trebuie să achit 7 milioane lei şi să fac un drum la Piatra Neamţ. Mi s-a spus că paşaport nu se poate face decît dacă învaţă la o şcoală în Germania. Pentru copiii nu primim cine ştie ce sume, ci doar o alocaţie de 75 euro. Nu este de admis să faci 160 de kilometri pînă la consulat şi cînd ajungi acolo să ţi se vorbească urît şi să se ţipe la tine“, s-a plîns romaşcanca. Deputatul i-a promis că în luna septembrie va face o interpelare parlamentară către ministrul de Externe referitor la sesizarea sa. O altă problemă greu de rezolvat este obţinerea semnăturii tatălui pentru paşapoarte, ţinînd cont de faptul că mama nu comunică cu acesta. A fost sfătuită să obţină custodia copiilor pe cale judecătorească. Monica Acatrinei a lucrat ca educatoare în Italia şi ar dori sprijin pentru deschiderea la Roman a unei grădinţe particulare. „Pentru acest lucreu aveţi nevoie de o aprobare a Inspectoratul Şcolar Neamţ“, i s-a spus. La întîlnirea de la Roman a participat şi un grup de opt tineri, însoţiţi de Mihaela Vlăsceanu, din Vălenii de Munte. „Sînt mamă a cinci copii. Am lucrat şapte ani în Germania şi am revenit în ţară pentru a participa la acţiuni de voluntariat. Mulţumesc celor de la R-patriot pentru invitaţia pe care mi-au făcut-o de a participa la întîlnirea de la Roman. Nu e uşor să revii în ţară după ce ai lucrat în străinătate. De cele mai multe ori te loveşti de acest sistem anchilozat, care blochează orice iniţiativă. Este dureros să revii în ţară şi să nu-ţi găseşti locul. E o ţară a hărţogăriei. Ambasadele trebuie să lucreze în slujba cetăţenilor, nu împotriva lor. Sîntem ai nimănui. (…). Tot sistemul trebuie resetat. Mă îngrozesc că din cei cinci copii nu va mai rămîne niciunul lîngă mine. Dar ce argumente să le aduc să rămînă în ţara asta? Cetăţenii din Diaspora ar trebui să fie ţinuţi aproape, pentru că dacă n-ar fi banii lor n-ar mai funcţiona aproape nimic. Toate buticurile merg acum cu banii lor, toate taxiurile la fel. Lucrurile funcţionează doar în perioadele în care vin acasă străinii. Turismul e la pămînt. Am o pensiune pe Valea Prahovei, care abia se tîrîie. Ducem lipsă de educaţie antreprenorială, nu avem ospătari, nu avem barmani, nu avem recepţioneri“, s-a plîns Mihaela Vlăsceanu, căreia i s-a răspuns că la Roman există o cultură serioasă a voluntariatului.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Deputaţi corupţi, ce sentinţe au primit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ fostul parlamentar Dorinel Ursărescu n-a obţinut nimic la Curtea de Apel Bacău ■ apelul formulat de el împotriva sentinţei Tribunalului Bacău, care-l condamnase la 2 ani şi 4 luni de detenţie cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă, a fost respins ■ el ar fi dat bani unui deputat băcăuan ca să-l ajute cu un contract la digul de peste Siret, în comuna Doljeşti ■ şi deputatul Mihai Banu, a fost condamnat cu suspendare ■ faptele au avut loc în perioada 2010- 2011 ■

Fostul parlamentar de Neamţ, în perioada 2004-2008, Dorinel Ursărescu şi Mihai Banu, ex-parlamentar PDL de Bacău, au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

Sentinţele cu suspendare au fost pronunţate pe 6 iulie 2020, de un complet al Curţii de Apel Bacău. Dosarul a ajuns la instanţa menţionată în noiembrie anul trecut, când cei doi contestaseră sentinţa Tribunalului Bacău, care decisese în cazul lui Dorinel Ursărescu o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, fiind găsit vinovat de cumpărare de influenţă.

Mihai Banu a primit o pedeapsă de 3 ani de detenţie, dar pentru că a mai avut o condamnare care a executat-o, magistraţii au păstrat beneficiul eliberării condiţionate. De la el judecătorii au dispus confiscarea sumei de 1.240.000 lei, bani pe care i-a primit de la ceilalţi doi acuzaţi.

„În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca fiind nefondate, apelurile formulate de inculpaţii Banu Mihai şi Ursărescu Dorinel împotriva sentinţei penale nr. 351/D/2019 din 13.11.2019, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 5282/110/2017. În temeiul art. 275 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre apelanţi la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 6.07.2020“, se arată în sentinţa pe scurt a magistraţilor de la Curtea de Apel Bacău.

Cel de-al treilea inculpat din acest dosar, afaceristul Ion Rotaru, a fost condamnat şi el la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere de 2 ani. Cei trei acuzaţi au fost deferiţi justiţiei de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău, care au finalizat dosarul penal pe numele ex-deputatului Dorinel Ursărescu, acuzîndu-l de săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale.

Cauza a fost deferită justiţiei la finele anului 2017, pe 27 decembrie, Ursărescu fiind judecat în stare de libertate. Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacău, a fost acuzat şi găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

Parlamentarii nu erau „uşă de biserică“

Spre deosebire de Ursărescu, la momentul inculpării Banu era în executarea unei pedepse privative de libertate. Ion Rotaru, administrator al unei societăţi comerciale, a fost trimis în judecată tot pentru cumpărare de influenţă.

„În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit pentru partidul din care făcea parte, prin intermediul unei societăţi comerciale, de la ceilalţi doi inculpaţi, suma totală de 1.264.000 lei (824.000 lei de la Ursărescu Dorinel şi 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinşi şi primiţi pentru ca inculpatul Banu Mihai să-şi exercite influenţa asupra reprezentanţilor unei societăţi comerciale, astfel încît aceasta să subcontracteze lucrările de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruieneşti, comuna Doljeşti, judeţul Neamţ, firmelor administrate de inculpaţii Ursărescu Dorinel şi Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie Bacău.

De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor să fie achitate prin bilete la ordin, a căror valoare a fost încasată, în cele din urmă, de către Banu. Pentru a exista o justificare legală a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele două societăţi subcontractoare şi firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii fictive, mai spun anchetatorii.

În cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză. Trebuie spus că Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare.

Şi Ursărescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate corupţiei. A fost trimis în judecată pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare, sancţiune care a fost contopită cu cea din prezentul dosar.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Adrese peste adrese pentru redeschiderea Spitalului Judeţean

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Ministerul Sănătăţii nu a răspuns la prima adresă trimisă de DSP ■ a fost emisă o a doua şi una de la Prefectură ■ soluţia dorită este redeschiderea totală şi transferul bolnavilor de Covid-19 la Tîrgu Neamţ ■

Tare încurcate se dovedesc a fi căile administrative care ar trebui să ducă la redeschiderea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ pentru bolnavii non-COVID. În urmă cu ceva timp a fost emisă o adresă în acest sens de către Direcţia de Sănătate Publică Neamţ şi a fost înaintată spre “competentă” soluţionare Ministerului Sănătăţii. Care n-a catadicsit să răspundă pînă astăzi.

Aşa că a fost emisă o nouă adresă, a anunţat prefectul de Neamţ, George Lazăr, într-o conferinţă de presă susţinută marţi, 7 iulie. Şi a mai spus prefectul că o adresă similară a fost înaintată şi de instituţia pe care o conduce. Aşadar aşteptăm să răspundă onor Ministerul. Cît priveşte motivele pentru care Spitalul Judeţean ar trebui redeschis cît mai curînd ele sînt evidente şi numeroase: pornind de la faptul că 860 de paturi sînt ţinute “ocupate” doar de 21 de bolnavi COVID şi de 32 de suspecţi, continuînd cu realitatea că personalul medical de la Spitalul Roman, care a preluat mai toate cazurile, este supraaglomerat şi sînt cozi la propriu la Urgenţă, şi terminînd cu faptul că foarte mulţi nemţeni, care au alte afecţiuni decît cea provocată de noul coronavirus, sînt practic privaţi de serviciile medicale de care au atîta nevoie.

Prefectul de Neamţ a declarat că speră într-un răspuns favorabil de la minister cît mai curînd şi a încercat să justifice întîrzierea prin aceea că specialiştii de la centru trebuie să verifice documentaţia ce însoţeşte adresa prin care se cere redeschiderea unităţii sanitare. Soluţia propusă, după cum am mai scris în articolele anterioare, este următoarea: scoaterea Spitalului Judeţean de pe lista unităţilor sanitare suport COVID şi înscrierea pe respectiva listă a Spitalului Tîrgu Neamţ. Astfel bolnavii cu alte afecţiuni ar putea fi trataţi în spitalul judeţean, iar cei cu noul coronavirus la Tîrgu Neamţ, unde sînt 260 de paturi şi unde va fi dusă aparatură medicală suplimentară, de la Piatra, pentru tratarea pacienţilor.

De menţionat că a fost luată în calcul şi redeschiderea parţială a unităţii sanitare, anumite secţii, însă varianta a fost respinsă de specialiştii DSP, dintr-un motiv foarte clar: nu pot fi asigurate circuite funcţionale separate pentru bolnavii cu COVID şi cei cu alte afecţiuni şi există riscul infectării celor din urmă.

Spitalul Judeţean trebuie deschis în interesul sănătăţii publice şi al pacienţilor. Soluţia aleasă, cu Spitalul Tîrgu Neamţ, este una corectă din toate punctele de vedere şi nu are niciun fel de alte conotaţii decît legate de interesul pacienţilor”, a declarat prefectul de Neamţ, George Lazăr.

Care a prezentat şi alte date statistice legate de numărul pacienţilor cu COVID-19 trataţi la Piatra: în total 786 de bolnavi confirmaţi şi  995 de suspecţi, cu “vîrf maxim” în luna aprilie, cînd au fost înregistraţi 319 bolnavi. Revenind la adresa trimisă la minister şi la lipsa unui răspuns după atît timp scurs, un singur comentariu poate fi făcut: dacă nu va fi găsită extrem de rapid o soluţie ne vom regăsi în situaţia în care birocraţia ne poate omorî. La propriu. Se aude domnule ministru?

Citește știrea

Actualitate

FOTO/Pamflet: O groapă şi doi muncitori. “Mobilizare şi eficienţă” marca Apa Serv

Știre publicată în urmă cu

în data de

Avarie la Sarata. Dacă ar fi prima, ne-am mira, dacă ar fi ultima, ne-am bucura. Dar e doar una dintre multe altele. Foste şi viitoare. Nu despre asta vrem însă să vorbim acum. Primind pozele de la cititorii Monitorul ne-a izbit o… “discordanţă”: cât de mare e groapa/avaria şi cât de mici sunt muncitorii. Asta spune totul despre “mobilizarea şi eficienţa” marca Apa Serv.

 

Citește știrea

Trending