Contactează-ne

Prima pagină

Neamţ: Soluţii extreme pentru un cimitir musulman?

Știe publicată cu

în data de

■ Daniel Cîniparu, preşedintele Asociaţiei Moscheea Maria, a relatat contextul litigiului pe care îl are cu DSP ■ acesta spune că ar avea documentele necesare construirii unui cimitir musulman, dar e purtat pe drumuri ■ a pomenit şi de forme de protest extreme, greva foamei sau autoincendierea, dar îi e greu să aleagă ■

Preşedintele Asociaţiei Moscheea Maria de la Bîra, comuna Rediu, Daniel Cîniparu, care s-a convertit la islam şi a construit o moschhe în satul menţionat, a organizat vineri, 8 martie, o conferinţă de presă, în care a prezentat jurnaliştilor litigiul pe care acesta îl are cu Direcţia de Sănătate Publică Neamţ. Cîniparu consideră că instituţia tergiversează eliberarea unui acord pentru construcţia unui cimitir musulman pentru zona Moldovei. Demersurile pentru obţinerea acestui document au început în urmă cu trei ani, de nenumărate ori cerîindu-i-se, după spusele sale, tot felul de aprobări pe care le-a adus. Dar, de fiecare dată i s-a tot cerut „altceva şi altceva“. „De fiecare dată am depus toate documentele care mi-au fost solicitate, ultima dată în 10 septembrie 2018. Am venit acasă şi am aşteptat. Am fost invitat, împreună cu un reprezentant al primăriei la Agenţia de Mediu, unde s-a discutat problema noastră, cu mai multe agenţii ale statului. A fost cerut reprezentantului primăriei şi nouă acordul vecinilor. Primăria a organizat o întîlnire, a luat acordul vecinilor consemnat într-un proces verbal. Cei de la DSP au spus că nu e valabil pentru că e nevoie de un acord notarial. În legislaţie nu există această sintagmă. Această cerinţă este în afara legii. DSP nu are competenţa de a verifica acest acord notarial. Am intrat în audienţă la dr. Şerban, care răspunde de cimitire, la directorul executiv, doamna Marcoci. La întîlnirea de la DSP, aşteptînd pe hol, am asistat la o discuţie care se auzea din birou, în care jurista instituţiei spunea: «Trebuie să găsim ceva, trebuie să găsim ceva. Nu se poate să nu găsim ceva !». Ca un «bădăran» ce mă aflu am bătut la uşă şi am intrat, spunînd că eu sînt cel interesat şi vreau să ştiu de ce se caută cu insistenţă ceva pentru a opri construcţia cimitirului şi dacă au ceva cu musulmanii? Evident că discuţia a degenerat, iar eu am ieşit din birou. Am putut însă constata disperarea cu care se caută un motiv de a opri dosarul. În afara notificării notariale şi a acordului vecinilor ni s-au mai cerut şi alte documente: certificatul de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial, eliberat de Judecătoria Roman, în condiţiile în care la dosar se găsea sentinţa civilă, rămasă definitivă şi executorie. Ni s-a mai cerut şi acordul Secretariatului pentru culte, solicitat de primărie, după care mi s-a spus că în condiţiile în care aduc aceste ultime hîrtii «mai vedem noi». Mi-au solicitat un perimetru de protecţie sanitară de 100 metri, în condiţiile în care în Ordinul ministerului Sănătăţii este stipulată distanţa de 50 de metri. Ultima dată mi-au cerut «dovada PUZ», în condiţiile în care la dosar exista acest docment, întocmit de specialişti care au făcut măsurători în teren. Doamna jurist a spus că e doar un proiect, ori ea solicită dovada PUZ“, a declarat Daniel Cîniparu.

O fi vorba de birocraţie?

Daniel Cîniparu a spus că între timp a solicitat audienţă la prefect, Daniela Soriceanu şi la preşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Arsene, pentru a se lămuri dacă e vorba de un exces de zel al DSP sau un ordin de „sus“, de împiedicare a proiectului. Daniel Cîniparu a adăugat şi faptul că a donat o suprafaţă de teren necesar construirii unui cimitir de 400 de locuri către ONG-ul înfiinţat la sfatul DSP. Reprezentantul Asociaţiei Moscheea Maria, care numără acum 30 de musulmani, susţine că ajuns în punctul în care nu ştie cum să găsească o modalitate de protest eficientă: greva foamei sau autoincendierea în faţa DSP, la care să fie însoţit de musulmani din Moldova. Apreciază că ambele decizii sînt greu de luat, pentru că sînt periculoase şi că un om raţional, oricît de disperat şi abuzat ar fi, nu poate recurge decît în situaţii limită la asemenea gesturi. La sugestia redactorului Monitorul, în perioada care urmează va lua legătura cu toţi parlamentarii de Neamţ, cărora le va solicita sprijin pentru interpelarea ministrului Sănătăţii. Asta în speranţa că lucrurile vor intra pe făgaşul normal şi instituţiile statului, spune Cîniparu, îşi vor îndeplini atribuţiile legale şi nu vor discrimina o comunitate, obligînd-o să-şi îngroape morţii în colţul sinucigaşilor, la marginea cimitirelor creştine, în condiţiile în care s-au cheltuit resurse pe tot felul de documentaţii şi avize care expiră în curînd. Ar mai fi şi calea instanţei, dar un proces durează foarte mult. Primarul comunei Bîra, Dănuţ Petariu, a pomenit paşii făcuţi de instituţia pe care o conduce în rezolvarea problemei: „Domnul Daniel Cîniparu a venit la primărie, solicitîndu-ne acordul vecinilor. Astfel, s-a constituit o comisie formată din inginera Ştirbu, şefa Compartimentului agricol, doamna Lili Rădeanu, agent agricol şi viceprimarul comunei, Constantin Ciobanu, care s-au deplasat în teren şi au discutat cu vecinii, consemnînd acest lucru într-un proces verbal, care conţine acordul vecinilor. Un exemplar i-a fost înmînat domnului Cîniparu. Dumnealui, mai departe, pentru a obţine PUZ-ul va trebui să aducă documentele solicitate de Compartimentul urbanism. Urmează ca după obţinerea avizelor eliberate de instituţiile abilitate de lege să se întocmească un proiect de hotărîre care să fie trecut prin consiliul local“.

Actualitate

Zi de scrutin, ce ar trebui să ştim

Știe publicată cu

în data de

■ românii vor vota duminică, 26 mai, pentru alegerea celor 32 de europarlamentari care îi vor reprezenta timp ce cinci ani ■ în aceeaşi zi este organizat şi Referendumul pentru Justiţie ■ alegătorii care doresc să-şi exprime opţiunile vor primi trei buletine de vot: unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum ■ se poate afla dacă cineva a votat în numele nostru, dacă nu am mers la vot ■

România este chemată la vot duminică, 26 mai pentru a-şi desemna europarlamentarii, dar şi pentru un Referendum solicitat de preşedintele Klaus Iohannis. În Neamţ, votul poate fi exprimat în cele 488 de secţii, cu două mai multe decît la ultimul scrutin organizat în judeţ, acestea urmînd să fie deschise începînd cu ora 7.00 şi pînă seara la ora 21.00. Conform datelor furnizate de Instituţia Prefectului Neamţ, pe listele permanente sînt înscrise 467.737 de persoane, iar pentru procesul electoral sînt disponibile 1.543.830 de buletine de vot. Numărul uriaş de buletine de vot este explicat de faptul că sînt trei tipuri de formulare, unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum, aferente celor două întrebări la care electoratul este chemat să răspundă. În ziua celor două scrutinuri, fiecare alegător se va prezenta la secţia unde este arondat pentru a vota cu actul de identitate la operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Acesta va scana buletinul şi va înscrie CNP-ul alegătorului în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot, aşa cum prevede Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru Organizarea Autorităţii Electorale Permanente. Sistemul ajută la prevenirea votului ilegal şi semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vîrsta de 18 ani, şi-a pierdut drepturile electorale, şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, este arondată altei secţii de votare etc. Dacă un alegător nu merge la vot duminică, din diverse motive, poate să afle, ulterior, dacă a votat altcineva în numele său. După alegeri, în temeiul Regulamentului European cu privire la protecţia datelor, orice cetăţean poate trimite o solicitare Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru a afla dacă CNP-ul său a fost înscris în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV). Cu alte cuvinte, românii care nu se duc la alegeri sau la referendum vor putea afla dacă cineva a votat fraudulos în locul lor. Solicitarea se va face printr-un formular adresat AEP, prin care se va putea verifica dacă la rubrica CNP-ului celui care a făcut solicitarea apare vreo semnătură. Încă nu există un formular oficial pentru alegerile din 26 mai, dar este probabil ca modelul să apară cît de curînd pe site-ul oficial al AEP.

Ce rol vor avea europarlamentarii pe care îi alegem pe 26 mai

Parlamentul European este o instituţie legislativă a Uniunii Europene. Membrii săi sînt aleşi prin scurin direct: alegeri în care cetăţenii votează în mod direct candidaţii/partidele pe care le doresc alese, o dată la cinci ani. Împreună cu alt organism – Consiliul Uniunii Europene şi cu această Comisie Europeană, Parlamentul European exercită puterea legislativă a Uniunii Europene. Cele mai recente alegeri pentru Parlamentul European au fost în 2014, iar următorul scrutin are loc, în România, pe data de 26 mai 2019. Fiecare ţară din Uniunea Europeană are repartizat un anumit număr de deputaţi în Parlamentul European, modul de stabilire a numnărului de deputaţi pentru fiecare ţară fiind stabilit de tratatele europene. Deputaţii aleşi la finele lui mai în toată Europa vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din toate statele membre. În principiu, numărul deputaţilor din fiecare ţară este proporţional cu populaţia sa, dar se aplică sistemul „proporţionalităţii degresive“, după cum explică Parlamentul European pe site-ul oficial. Cu alte cuvinte, cu toate că statele cu o populaţie mai numeroasă au, într-adevăr, mai mulţi reprezentanţi decît statele mai mici, acestora din urmă le revin mai multe locuri decît ar avea dacă s-ar face un calcul strict proporţional. Totuşi, nici o ţară nu poate avea mai puţin de şase, sau mai mult de 96 de parlamentari, iar numărul total al europarlamentarilor nu poate depăşi 750, plus preşedintele. României îi revin 32 de locuri pentru Parlamentul European dacă Marea Britanie rămîne în Uniunea Europeană, iar dacă decide să părăsească Uniunea Europeană atunci numărul europarlamentarilor români se va mări la 33. Membrii Parlamentului European nu sînt repartizaţi în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afilierea politică. În prezent, în cadrul Parlamentului European există opt grupuri politice, după cum urmează: Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat); Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European; Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni; Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa; Grupul Confederal al Stîngii Unite Europene/Stînga Verde Nordică; Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană; Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe; Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii. Pentru a fi alese în Parlamentul European, partidele politice trebuie să obţină la alegeri cel puţin 5% din voturi. Normele UE prevăd că trebuie utilizată o formă de reprezentare proporţională, ceea ce înseamnă că numărul de deputaţi aleşi de la fiecare partid depinde de numărul de voturi obţinute de respectivul partid. Cu alte cuvinte, dacă un partid politic obţine, de exemplu, 20% din voturi, atunci va cîştiga aproximativ 20% din mandate, adică din numărul total de europarlamentari ai ţării. În ceea ce priveşte Referendumul, cele două întrebări care se vor regăsi pe buletine duminică, 26 mai sînt: „Sînteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“ şi „Sînteţi de acord cu interzicerea adoptării de cãtre Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituþională?“. În cazul în care un alegător nu doreşte să voteze la Referendum, membrii biroului electoral vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură de pe listele permanente. F. ORDEAN; C. FILIP

Citește știrea

Prima pagină

Neamţ: Vine vara?

Știe publicată cu

în data de

■ pe final de Florar aşteptăm valori termice în creştere ■ în cea mai caldă zi, la Piatra Neamţ vor fi 27 de grade ■

Finalul lunii mai pare a ne aduce căldura la care tînjim de atîta amar de vreme. Pînă la sfîrşitul lunii aşteptăm valori termice în creştere, iar în cea mai caldă zi meteorologii anunţă în Piatra Neamţ temparaturi de 27 de grade. Vestea rea este că nu scăpăm de instabilitate, iar ploile îşi vor face de cap, aşa că e bine să nu uităm acasă umbrela. Cea mai rece zi din întreg intervalul de prognoză se anunţă a fi cea de sîmbătă, 25 mai. Conform informaţiilor de pe site- ul ANM, vom vedea soarele dar ploi în aversă ar putea veni după amiază. În schimb, va fi destul de rece pentru acest moment al anului, iar la amiază nu vor fi mai mult de 19 grade. Noaptea aduce cer variabil şi o minimă de 12 grade. De duminică, 26 mai, aşteptăm temperaturi în creştere cu cîteva grade bune, iar la amiază termometrele vor indica 23 de grade Celsius. Săptămîna viitoare debutează cu soare, dar în fiecare zi vin precipitaţii în aversă. Meteorologii spun că va fi bine şi cald iar la amiază se va înregistra o maximă de 24 de grade. Cea mai caldă zi din întreg intervalul de prognoză pare a fi cea de marţi, cînd meteorologii dau asigurări că ne vom bucura de 27 de grade. Asta nu înseamnă că putem pleca de acasă fără umbrelă, pentru că pot veni ceva ploi răzleţe. Cam la fel va fi vremea şi miercuri, cu excepţia faptului că se mai răceşte niţel, şi nu vor fi mai mult de 24 de grade. Va fi şi soare dar şi episoade cu ploi. Se face mai bine şi peste noapte cînd termometrele vor indica 16 grade. O zi mai caldă şi una mai rece, pentru că joi vor fi 26 de grade. Vedem şi soarele, dar nu scăpăm de instabilitate. După lăsarea întunericului va fi cea mai caldă noapte, cu o minimă care ajunge pînă la 17 grade. Se mai răcoreşte pe parcursul zilei de vineri, cînd maxima diurnă nu mai depăşeşte valoarea de 21 de grade, timp în care episoadele de instabilitate vor alterna cu cele cu soare. Prima zi a lunii iunie nu aduce nici o noutate din punct de vedere meteo, decît faptul că nu plouă. Cireşar debutează cu un regim termic modest, nu mai mult de 21 de grade ziua şi vreo 13 grade peste noapte.

Citește știrea

Educatie

Neamţ: Desant de inspectori în patru şcoli din judeţ

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ au fost vizate toate aspectele legate de procesul instructiv- educativ

Inspectorii şcolari şi corpul de metodişti ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ se află în perioada de evaluare a situaţiei din şcolile în care, săptămîna trecută, au fost efectuate inspecţii generale. Au fost vizitate următoarele unităţi: Şcoala gimnazială Stăniţa, Centrul de Educaţie Incluzivă Roman, Şcoala Postliceală Moldova Roman şi Colegiul Tehnic Ion Creangă din Tîrgu Neamţ. „În perioada 13-17 mai Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ a efectuat inspecţii şcolare generale în patru şcoli din judeţ. La sfîrşitul acestor inspecţii, pentru fiecare unitate vizitată va fi elaborat un raport de inspecţie, care va fi discutat cu personalul didactic şi didactic auxiliar din fiecare şcoală inspectată. În următoarele două săptămîni, inspectorii care au realizat vizita în şcoli au obligaţia de a prelucra datele. Fiecare şcoală are un contract semnat cu Inspectoratul Şcolar pentru a se realiza vizita de raportare, care poate dura două – trei săptămîni. Dacă există situaţii în care lucrurile nu au fost constatate ca fiind în regulă se fac recomandări şi se întocmeşte un plan de remediere a disfuncţiilor găsite. Prin aceste inspecţii au fost urmărite absolut toate aspectele din sistemul educaţional. Inspecţia generală înseamnă, în primul rînd, evaluarea calităţii educaţiei, şi apoi tot ceea ce este legat de şcoală, comunitate, părinţi, elevi“, a precizat Elena Preda, purtătorul de cuvînt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Graficul de inspecţii generale este stabilit în Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar, încă de la începutul anului de învăţămînt, iar aceste controale vizează nu doar activitatea la clasă a cadrelor didactice din unitatea vizitată, ci toate aspectele care ţin de procesul instructiv-educativ dintr-o şcoală.

Citește știrea

Trending