Contactează-ne

Cultural

Neamţ: Seară de Colinde, ediţia a XIII-a, la Grădiniţa Taşca

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ „am organizat acest spectacol de colinde, datini şi obiceiuri, în ideea valorificării potenţialului artistic al copiilor de la unitatea noastră şi unităţile invitate, scoţînd în evidenţă specificul local al comunei Taşca, dar şi al zonei", a declarat profesoara Dorina Mucenicu ■

Deşi mai sînt cîteva zile bune pînă la intrarea în Sărbătorile de iarnă ale lui 2019-2020, atmosfera specifică unui astfel de eveniment s-a instalat deja în unităţile de învăţămînt de pe Valea Bicazului.

Astfel, la Grădiniţa cu Program Normal Nr.1 Taşca, în după-amiaza zilei de miercuri, 11 decembrie, a fost organizată o manifestare ce a purtat titulatura Seară de colinde.

Pentru mai bine de trei ore, sala de festivităţi a Centrului Cultural Taşca a mustit de lume, compusă din copii şi gospodarii comunităţii, aceştia din urmă abandonîndu-şi preocupările cotidiene pentru a-i asculta întru datini şi obiceiuri pe copiii locului, conduşi de către profesoara Dorina Mucenicu şi oaspeţii săi, educatoarele  Elena Ilioaia şi Mariana Chişor, de la Grădiniţa Stejaru şi Grădiniţa Pîngărăcior, ambele instituţii aparţinînd comunei Pîngăraţi, care au adus copiii la o manifestare artistică de calitate, colindul şi urătura fiind la rang de act artistic veritabil.

Implicată în acţiunea de datini şi obiceiuri a mai fost profesoara de muzică Liliana Roibu, care a adus pe meleag nemţean o frumoasă colindă veche din plai bucovinean, dar şi Grupul Folk Eu Cred, totul fiind încununat cu apariţia surpriză, la final, a urşilor şi ursarilor din Taşca, care deşi nu erau în formaţie completă au asigurat farmecul evenimentului.

„Am organizat acest spectacol de colinde, datini şi obiceiuri, în ideea valorificării potenţialului artistic al copiilor de la unitatea noastră şi unităţile invitate, scoţînd în evidenţă specificul local al comunei Taşca, dar şi al zonei. Nu întîmplător, am realizat acest dialog cultural, la care au aderat şi cei mari, însemnînd alaiurile şi trupele folclorice din Taşca şi Pîngăraţi.

Ceea ce s-a petrecut la Taşca a fost ediţia a XIII-a a manifestării, iniţiată în urmă cu mulţi ani pe baza unui proiect cultural-educativ, avînd ca parteneri unităţile preşcolare şi şcolare din localităţile Stejaru şi Pîngărăcior.

Eu spun că a fost o reuşită şi, sigur, asta se va observa cu ocazia sărbătorilor, cînd copiii vor merge bine pregătiţi şi-ntr-un număr mare cu colinda pe la casele oamenilor”, a declarat profesoara Dorina Mucenicu.

Toţi cei implicaţi în activitatea de la Taşca, mai cu seamă copiii, au fost în final răsplătiţi, conform tradiţiei, cu cîte un colac cît sufletul lor de continuatori ai tradiţiilor şi datinilor străbune.

Cît o priveşte pe profesoara Gabriela Mădălina Bîrsan Son, directorul Şcolii Vasile Mitru, Taşca, prezentă în mijlocul copiilor alături de alţi membri ai corpului didactic, dar şi de profesoare ale Liceului Carol I Bicaz, aceasta le-a urat colindătorilor pentru noul an sănătate, viaţă rodnică şi succes la învăţătură, făcîndu-le totodată invitaţia de a-i călca pragul casei şi-n ajun de Crăciun sau Anul Nou.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Ziua Culturii Naţionale, la Biblioteca Judeţeană

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ mai multe manifestări sînt programate a avea loc pe 15 ianuarie, atunci cînd se marchează şi 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu ■ pe site-ul bibliotecii a fost publicată Colecţia Mihai Eminescu, una care cuprinde 53 de documente însumînd 14.000 de pagini ■

Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu“ Neamţ sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale – 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, printr-o serie de manifestări dedicate evenimentului. Miercuri, 15 ianuarie 2020, de la ora 10.00, va fi depusă o jerbă de flori la bustul poetului din faţa bibliotecii, iar personalul instituţiei vor împărţi trecătorilor mape cu cartoline avînd imagini şi text despre G.T. Kirileanu, Mihai Eminescu şi Ion Creangă. La ora 13.00, scriitorul Petruţ Andrei, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR), Filiala Bacău, va susţine, în sala Cupola, conferinţa cu tema „Mihai Eminescu – tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte“. Întîlnirea va fi presărată cu momente muzicale susţinute de elevi ai clasei de canto de la Liceul de Arte „Victor Brauner“ Piatra Neamţ coordonaţi de profesoarele Elena Botez, Narcisa Pavel şi Olguţa Toma. Bibliotecarul Dan Iacob va recita din versurile eminesciene. De la ora 17.00, preotul poet Dorin Ploscaru va vernisa expoziţia de pictură Constantin Filimon, cu tablouri din colecţia Elena şi Vasile Pleşca. Expoziţia poate fi vizionată în perioada 13 – 26 ianuarie 2020. cu începere de la ora 17.30 va fi lansată cartea „Bibliotecarul infernului“ de Constantin Severin, „una dintre cele mai tulburătoare cărţi scrisă în ultimii ani în România“. Prezentarea autorului şi a cărţii va fi făcută de poetul Dumitru Brăneanu, preşedintele Filialei Bacău a USR. De asemenea, secţiile bibliotecii vor organiza colocvii, recitaluri de poezie şi expoziţii tematice dedicate Zilei Culturii Naţionale şi naşterii poetului Mihai Eminescu. Secţia de carte pentru copii şi Ludoteca „Ion Creangă“ a ales genericul „Mihai Eminescu – mare poet român, jurnalist, prozator şi traducător“, Secţia de carte pentru adulţi „Mihail Sadoveanu“ – „Mihai Eminescu, eterna fascinaţie…“, iar Centrul de Informare Comunitară – „Eminescu – Ziua Culturii Naţionale, 170 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu“. Tot miercuri, 15 ianuarie, Secţia de carte pentru adulţi „Mihail Sadoveanu“ va organiza la Centrul Social „Pietricica“, între orele 11:00 şi 14:30, un recital de poezie, audiţii, vizionări şi micro-expoziţie de publicaţii cu tema „Eminescu, eterna fascinaţie… (I) 170 de ani de la naşterea scriitorului“, manifestare moderată de Adriana Ciocoiu şi Daniela Anechitei. Totodată, Compartimentul informatizare, digitizare şi dezvoltare IT a publicat pe site-ul bibliotecii Colecţia Mihai Eminescu, ce cuprinde 53 de documente însumînd 14.000 de pagini. Colecţia este disponibilă pe site-ul bibgtkneamt.ro, accesînd Biblioteca digitala/Mihai Eminescu (imaginea ataşată) sau Catalogul, cu căutare avansată şi opţiunea „Bibliotecă digitală“ sau la:

Căutare avansată

„Gavril Galinescu, – Cîntece populare din Moldova“

Tot de Ziua Culturii Naţionale, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ a pregătit lansarea unei valoroase lucrări alcătuită, îngrijită şi prefaţată de profesor universitar doctor Vasile Vasile. Este vorba despre cartea „Gavriil Galinescu – Cîntece populare din Moldova“. Profesorul Vasile Vasile se va întîlni, miercuri, 15 ianuarie, mai întîi cu cititorii Bibliotecii Mihai Eminescu din Bicaz (ora 13:00), apoi, la ora 17.00, la Casa Culturii Ion Creangă din Tîrgu Neamţ. Joi, 16 ianuarie, ora 13.00, la sala de festivităţi a Colegiului Naţional Calistrat Hogaş va fi rîndul elevilor şi profesorilor lor de a face cunoştinţă cu o parte din opera lui Gavriil Galinescu. În aceeaşi zi, începînd cu ora 18.00, la CJ Neamţ, sala Calistrat Hogaş, publicul din Piatra Neamţ va fi martor la spectacolul final al lansării cărţii, protagonişti fiind autorul lucrării, profesorul Vasile Vasile şi corul Bazil Anastasescu condus de profesor Eugenia Tiugea. Motivaţia autorului cînd a conceput cartea este cuprinsă în Studiul introductiv: „În condiţiile în care Colecţia Naţională de Folclor, iniţiată de Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române «Constantin Brăiloiu», nu a reuşit să valorifice vechile colecţii datorate unor inimoşi intelectuali din perioada precomunistă şi a lăsat în atribuţiile forurilor culturale locale valorificarea unor asemenea preţioase documente, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean, îşi îndeplineşte una dintre obligaţiile de bază din acest domeniu. Publicarea antologiei de folclor realizată de Gavriil Galinescu, un eminent fiu al Văii Bistriţei, susţine afirmaţia. Asemenea forurilor culturale sucevene (care au început activitatea de restituire a bogatei colecţii a lui Alexandru Voievidca şi a monumentalei monografii închinate de către Leca Morariu lui Iraclie şi Ciprian Porumbescu), celor bistriţene (care au făcut eforturi pentru restituirea colecţiei lui Ilarion Cocişiu, colecţii valoroase, contemporane cu cea a lui Galinescu) (…), forurile culturale nemţene au răspuns iniţiativei de a pune în circulaţie o antologie de folclor reprezentativă vetrei de folclor locale, realizată în prima parte a secolului trecut“. Lucrarea cuprinde cântece de leagăn, cântece din folclorul copiilor, colinde, cântări din repertoriul nupţial, funebru, păstoresc, de şezătoare, doine, balade, melodii instrumentale de joc.

Citește știrea

Actualitate

„Gavril Galinescu, – Cîntece populare din Moldova“, de Ziua culturii naţionale

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ lucrarea prof. univ. dr. Vasile Vasile va fi prezentată, pe 15 şi 16 ianuarie, la Bicaz, Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ

Evenimentul cultural al începutului de an este Ziua culturii naţionale. În cadrul acestui proiect, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ a pregătit lansarea unei valoroase lucrări alcătuită, îngrijită şi prefaţată de profesor universitar doctor Vasile Vasile.

Este vorba despre cartea „Gavriil Galinescu – Cîntece populare din Moldova“, recent apărută la editura Nona a Centrului Saeculare. Motivaţia autorului este cuprinsă în Studiul introductiv: „În condiţiile în care Colecţia Naţională de Folclor, iniţiată de Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române «Constantin Brăiloiu», nu a reuşit să valorifice vechile colecţii datorate unor inimoşi intelectuali din perioada precomunistă şi a lăsat în atribuţiile forurilor culturale locale valorificarea unor asemenea preţioase documente, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean, îşi îndeplineşte una dintre obligaţiile de bază din acest domeniu.

Publicarea antologiei de folclor realizată de Gavriil Galinescu, un eminent fiu al Văii Bistriţei, susţine afirmaţia. Asemenea forurilor culturale sucevene (care au început activitatea de restituire a bogatei colecţii a lui Alexandru Voievidca şi a monumentalei monografii închinate de către Leca Morariu lui Iraclie şi Ciprian Porumbescu), celor bistriţene (care au făcut eforturi pentru restituirea colecţiei lui Ilarion Cocişiu, colecţii valoroase, contemporane cu cea a lui Galinescu), celor din Caracal (care şi-au asumat răspunderea tipăririi monografiei unuia dintre eminenţii fii ai Romanaţilor), forurile culturale nemţene au răspuns iniţiativei de a pune în circulaţie o antologie de folclor reprezentativă vetrei de folclor locale, realizată în prima parte a secolului trecut“.

Lucrarea, bogată în material muzical, grupat şi sistematizat tematic, cuprinde cântece de leagăn, cântece din folclorul copiilor, colinde, cântări din repertoriul nupţial, funebru, păstoresc, de şezătoare, doine, balade, melodii instrumentale de joc.

Noua carte scoasă la editura Nona, cu importantul aport al tehnoredactorului muzical Florin Podariu, se adresează atât publicului specializat – profesori de muzică, dirijori de cor, preoţi, interpreţi ai folclorului nemţean -, dar şi celui larg sau mai puţin iniţiat, care vor să aspire la cunoaştere muzicală – elevi, seminarişti, membri ai unor grupări corale semiprofesioniste.

Aflată sub auspiciile unei sărbători româneşti – Ziua culturii naţionale – lansarea acestei importante lucrări este privită de organizatori ca un eveniment cultural de o amploare deosebită. Astfel, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ a invitat Corala Bazil Anastasescu, dirijată de prof. Eugenia Tiugea, să ilustreze muzical opera componistică a lui Gavriil Galinescu. De informaţii primite direct de la autor se va bucura publicul cititor de toate vârstele din Bicaz, Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ.

La debutul manifestării, profesorul Vasile Vasile se va întîlni, miercuri, 15 ianuarie, mai întîi cu cititorii Bibliotecii Mihai Eminescu din Bicaz (ora 13:00). Apoi, începînd cu ora 17.00, la Casa Culturii Ion Creangă din Tîrgu Neamţ, autorul, alături de corala Bazil Anastasescu, se va întîlni cu publicul din Tîrgu Neamţ.

Joi, 16 ianuarie, ora 13.00, la sala de festivităţi a Colegiului Naţional Calistrat Hogaş va fi rîndul elevilor şi profesorilor lor de a face cunoştinţă cu o parte din opera lui Gavriil Galinescu. În aceeaşi zi, începînd cu ora 18.00, la Consiliul Judeţean Neamţ, sala Calistrat Hogaş, publicul din Piatra Neamţ va fi martor la spectacolul final al lansării cărţii „Gavriil Galinescu – Cîntece populare din Moldova“, protagonişti fiind autorul lucrării, profesorul Vasile Vasile şi corul Bazil Anastasescu condus de profesor Eugenia Tiugea. Participarea la oricare dintre evenimentele amintite este liberă, în limita locurilor disponibile.

Cine a fost Gavril Galinescu

Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor s-a născut în ziua de 15 decembrie 1883, la Hangu. Însă, ca la atâţia alţi oameni de seamă, şi data naşterii lui este destul de imprecisă: Enciclopedia României a lui Lucian Predescu îi consemnează naşterea la 31 decembrie 1883, Dicţionarul lui Constantin Prangati – la 16 decembrie 1883, cel al lui Constantin Tomşa – 16 decembrie 1883, o altă sursă recentă – data de 25 decembrie 1883, iar Teoctist Galinescu ne indică (în cartea Ţara Hangului) data de 15 decembrie 1883. Venind de la un apropiat al compozitorului, cel care a fost Teoctist Galinescu, ziua de 15 pare a fi cea mai plauzibilă. După absolvirea Seminarului Teologic Veniamin Costache din Iaşi (1903), a studiat la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti (1905-1909) cu Dumitru G. Kiriac (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct, compoziţie) şi la Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Drept, 1905-1909). S-a perfecţionat la Konservatorium din Leipzig şi a urmat şi cursurile Universităţii Musikwissenschaft din Viena (1930-1931.

Între anii 1906-1910 este dirijor la Societatea corală Doina din Bucureşti, profesor de muzică vocală la Şcoala normală Spiru Hare din Buzău (1913-1914), la Gimnaziul de băieţi din Hangu şi Liceul Alexandru cel Bun din Iaşi (1925-1929), profesor de teorie la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cemăuţi (1931-1935), profesor de dirijat coral la Academia de Muzică şi Artă Dramatică George Enescu (1935-1941) şi la Conservatorul George Enescu (1946-1948) din laşi. Este licenţiat în drept în 1909.

Din 1929 este membru al Societăţii Compozitorilor Români. A fost ultimul primar al Hangului înainte de 23 august 1944. Nu a fost membrul niciunui partid politic. A compus creaţii simfonice, corale, de scenă, camerale, vocal-simfonice. Este autorul a numeroase manuale didactice de muzică pentru elevi. Compozitorul a trecut în eternitate în ziua de 10 iulie 1960, la Durău, locuinţa sa din Hangu fiind acoperită de lacul de acumulare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: O profesoară de „mate“, a XVI-a lansare de carte

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ „Pelicule de film“ este ultimul volum apărut pe piaţa editorială nemţeană sub semnătura Aspaziei Sandu ■ „O posibilă monotonie a formei este evitată de autoare prin varietatea tematică a conţinutului volumului“, arată în postfaţa lucrării profesorul Iosif Gille ■

Biblioteca Mihai Eminescu Bicaz a fost la finele anului trecut, cu cîteva zile înainte de a păşi în 2020, gazda unui manifestări culturale.

În cadrul acesteia calitatea de personaje centrale ale dezbaterilor au fost poeta Apazia Sandu, membră a Societăţii Scriitorilor – Filiala Neamţ, creaţia sa literară şi profesorul Iosif Gille, fost coleg de catedră la Liceul Bicaz şi autor al Postfaţei celui de-al 16-lea volum de versuri scos de Aspazia Sandu în 2019.

Aşadar, acţiunea la care facem referire a presupus lansarea publică a volumului de versuri „Pelicule de film“, apărut la Editura „Cetatea Doamnei“ şi care cuprinde aproximativ 200 de unităţi poetice prin care, aşa cum avea să spună profesorul Ghile, matematica şi poezia ca mod de exprimare se îmbina armonios. „Poeziile au, în marea lor majoritate, o structură eseistică de forma enunţul-temă, pasajele explicative şi o concluzie.

O posibilă monotonie a formei este evitată de autoare prin varietatea tematică a conţinutului volumului. (…) Volumul cuprinde şi poezii cu tematică politică, înşiruiri de fapte reale şi presupuse, cu glisare spre pastişă hiperbolizantă, în unele poezii resimţîndu-se un uşor iz de pesimism, dar care nu se constituie în temă“, se arată în postfaţa lucrării scrisă de profesorul Gille.

Fiind vorba despre 16 volume de versuri, care totalizează întreaga operă poetică a Aspaziei Sandu, impresia generală este că de la un volum la altul, poeta se reinventează prin ton, mesaj, viziune, construcţie, rostire şi abordare într-o arhitectură care-i poartă propria amprentă şi matrice.

„O poetă de factură intimistă, care se descoperă pe sine în prefacerile metaforice ale versului. Bicăjeanca, matematician pragmatic, în versurile sale îşi pune amprenta pe gîndirea exactă (…) accentuînd educaţia continuă în pregătirea pentru viaţă atît pentru părinţi cît şi pentru tineri. (…) Poemele sale sînt scrise într-o manieră elegantă şi un vocabular ales. Poeta apelează la cuvinte cosmogonice ca: stele, sfere, praf cosmic, meteori, găuri negre etc., dînd o notă fascinantă versurilor sale“, se arată în aprecierea profesoarei Lidia Badea, profesor de română, fostă colegă de generaţie cu autoarea.

Concluzionînd, în urma întregului demers analitic al operei prezentate şi lansate publicului la biblioteca publică din Bicaz, cu privire la cele mai recente volume de versuri ale Aspaziei Sandu se poate afirma că poeta a demonstrat încă o dată că este o personalitate acreditată să-şi aplice inteligenţa artistică în vers, dînd contur maturităţii scriitoriceşti.

Cenaclu în 2018

Printre ultimile întîlniri ale poetei cu publicul din Bicaz a fost cea găzduită tot de Biblioteca Mihai Eminescu pe 22 noiembrie 2018, cînd au fost lansate volumele de versuri „Dincoace de Paradis“, „Undeva, în Calea Lactee“ şi „Armonii şi disonanţe“.

Prezentarea lucrărilor a aparţinut profesoarei ieşene Livia Badea, ce s-a dovedit o bună cunoscătoare a operei Aspaziei Sandu, mergînd cu descrierea poetică pe alocuri pînă la o analiză competentă pe text. „Aspazia Sandu vine în poezia română cu o voce aparte, proaspătă şi inconfundabilă. De la un volum la altul, poeta se reinventează prin ton, mesaj, viziune, construcţie, rostire şi abordare într-o arhitectură care-i poartă propria amprentă şi matrice.

O poetă de factură intimistă, care se descoperă pe sine în prefacerile metaforice ale versului. Aspazia Sandu, matematicianul pragmatic, în versurile sale îşi pune amprenta pe gîndirea exactă (…), accentuînd educaţia continuă în pregătirea pentru viaţă atît pentru părinţi cît şi pentru tineri. (…)

Poemele sale sînt scrise într-o manieră elegantă şi un vocabular ales. Poeta apelează la cuvinte cosmogonice ca: stele, sfere, praf cosmic, meteori, găuri negre etc., dînd o notă fascinantă versurilor sale“, afirma profesoara Lidia Badea.

Cît priveşte Prefaţa volumului „Undeva, în Calea Lactee“, autorul micului studiu arată că „poeta nu este o visătoare habotnică, ce versifică dogme religioase, ba din contra, are luciditatea şi atenţia îndreptată spre ceea ce se întîmplă în jurul ei, luînd o atitudine fermă dezaprobatoare faţă de faptele reprobabile din societatea contemporană, caracteristică a unui poet adevărat prezent în viaţa cetăţii“.

Dar iată ce spunea în 2018 profesoara Paraschiva Chiciu, fostă colegă de liceu şi facultate cu autoarea: „Aspazia Sandu, fostă profesoară de matematică, prin versurile sale se află în perioada de curăţare, de intervenţie rafinată, de implicare prin artă în viaţa comunităţii.

S-a vorbit mult despre matematică şi eu cred că matematica şi literatura merg mînă-n mînă şi fac casă bună. Dovadă, versurile poetei despre care vorbim.

Modul de a sesiza la timpul potrivit raţionamenul subtil, particularităţile logice, chiar fac bine poeziei, fiind sigură că un matematician le percepe repede şi corect punîndu-le mai apoi în versuri de calitate“.

Citește știrea

Trending