Contactează-ne

Educatie

Neamţ: Şcoală ca-n Evul Mediu – toaletele din fundul curţii, pericol public

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 58 de unităţi şcolare din Neamţ au toaletele în fundul curţii ■ în cazul a 24 se impun controale de urgenţă ■ au fost date asigurări că aceste controale se vor desfăşura pînă la debutul anului şcolar ■ 33 de şcoli nu au autorizaţie sanitară ■

Cazul publicat recent, al grupului sanitar de la Şcoala Slobozia, care, din cauza pericolului prezentat, a fost dezafectat, pus lacăt pe uşă şi aduse provizoriu toalete ecologice, a determinat o adevărată dezbatere, pe adresa redacţiei sosind numeroase mesaje în care ni se atrăgea atenţia că mai sînt cazuri similare în judeţ. Motiv pentru care am adresat Prefecturii Neamţ o solicitare de informaţii pe această temă, iar, ca urmare, joi, 5 septembrie, a fost organizată o conferinţă de presă. La care au participat prefectul de Neamţ, Daniela Soroceanu, şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar şi Direcţiei de Sănătate Publică. A fost prezentantă starea unităţilor de învăţămînt din Neamţ şi, cu această ocazie, am aflat că toalete în curte mai sînt la 58 de şcoli. “Trei dintre aceste grupuri sanitare sînt modernizate, chiar dacă sînt în curtea şcolii. 34 sînt prinse pentru modernizare în baza Hotărîrii de Guvern 363/2019. Ţin să precizez că în Monitorul Oficial a apărut legislaţia de la începutul verii. Autorităţile locale ar fi avut timp suficient să demareze lucrările, banii există la nivelul judeţului Neamţ. Dar din păcate sînt anumite unităţi administrativ teritoriale care nu au accesat aceste fonduri. Mai avem aproximativ 17 unităţi şcolare care au realizat de-a lungul timpului modernizări ale grupurilor sanitare din diverse surse de finanţare şi sînt în diferite stadii de execuţie, restul… sînt autorităţi locale care nu s-au interesat de acest aspect, probabil primarii şi consilierii locali nu sînt interesaţi de sistemul educaţional şi de copiii din comunităţile lor”, a declarat prefectul de Neamţ, Daniela Soroceanu. Întrebat direct dacă mai sînt cazuri similare cu cel de la Slobozia şi unde se impune dezafectarea de urgenţă a clădirilor şi aducerea cu caracter provizoriu a unor toalete ecologice, prefectul de Neamţ a răspuns: “După cum v-am spus, rămîn aproximativ 24 de locaţii care eu sper să nu fie la fel precum cea de la Roznov. Vor fi efectuate controale pentru fiecare dintre acestea pentru a vedea exact cum stau lucrurile“. Şi a dat asigurări că aceste controale vor fi finalizate pînă la începerea anului şcolar astfel încît, dacă mai sînt cazuri în judeţ în care grupurile sanitare reprezintă un real pericol pentru elevi, să se intervină pentru a găsi măcar soluţii provizorii, cum ar fi cea a instalării unor toalete ecologice. Pînă cînd vor fi finalizate controalele autorităţilor, cititorii Monitorului de Neamţ şi Roman ne pot contacta în continuare pentru a ne furniza informaţii despre astfel de situaţii, informaţii ce vor fi aduse la cunoştinţa factorilor judeţeni de decizie. Revenind la un alt subiect sensibil, cel al şcolilor fără autorizaţie sanitară, 33 la număr în Neamţ, date statistice au fost oferite de Roxana Pipirigeanu, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. “Principalele motive pentru care cele 33 de şcoli nu au putut fi încă autorizate sînt reprezentate de lipsa apei potabile, fie că respectivele unităţi nu au o sursă de apă corespunzătoare, fie apa nu este potabilă din punct de vedere bacteriologic şi chimic. Dintre cele 33 de unităţi, anul următor cinci vor fi închise, două unităţi au fost reabilitate şi acest proces s-a încheiat şi au solicitat autorizaţii, două au încheiat procesele de reabilitare, dar nu au depus acte pentru autorizare. 12 au sursă de apă, dar apa este nepotabilă. În aceste cazuri se realizează o serie de măsuri de igienizare a surselor de apă şi, pînă la rezolvarea problemelor, s-au montat în şcoli recipiente cu apă potabilă. 9 unităţi nu au o sursă proprie de apă şi vor trebui să-şi construiască o astfel de sursă sau să se racordeze la reţeaua comunelor. O unitate nu poate obţine în acest moment autorizaţie pentru că nu deţine acte de proprietate asupra spaţiului şi două unităţi încă sînt în curs de reabilitare”, a declarat Roxana Pipirigeanu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Vreau să fiu un Schimbă-Lumea, proiect Impact la Şcoala Ceahlău

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ „Învăţarea este relevantă pentru elevi deoarece fac lucruri concrete în domenii precum protecţia mediului, antreprenoriat, educaţie, implicare civică, ajutîndu-i să-şi crească încrederea, independenţa, rezilienţa şi compasiunea“, a declarat Liliana Ciucanu, directorul Şcolii Ceahlău

La Şcoala Gimnazială Grigore Ungureanu Ceahlău, judetul Neamţ, s-au făcut primii paşi spre implementarea proiectului Impact, avînd sloganul Vreau să fiu un Schimbă-Lumea! Promovarea programului a început prin prezentarea lui în cadrul festivităţii de deschidere a anului şcolar, unde directorul unităţii, profesoara Liliana Ciucanu, a anunţat implementarea lui ca oportunitate pentru elevi. Săptămîna trecută, elevii interesaţi au discutat în detaliu subiectul, copiii au transmis detalii părinţilor şi au completat împreună formularul de înscriere. Membrii clubului se arată nerăbdători, entuziasmaţi şi curioşi, noii lideri debordînd de energia lor pentru a face următorii paşi, mari şi apăsaţi, intrînd în acţiune zilele următoare. „Şcoala a fost una dintre cele două din Neamţ, ce a avut şansa de a fi selectată în acest program de succes, cu recunoaştere internaţională, obţinînd o bursă care asigură formarea liderilor, materiale necesare pentru deschiderea clubului şi finanţarea a două proiecte, ce se vor desfăşura în acest an şcolar. În cluburile Impact, copiii îşi construiesc abilităţile de viaţă prin participarea la activitivităţi reale, conectate la propria lor comunitate. Învăţarea este relevantă pentru ei deoarece fac lucruri concrete în domenii precum protecţia mediului, antreprenoriat, educaţie, implicare civică, ajutîndu-i să-şi crească încrederea, independenţa, rezilienţa şi compasiunea. În cîteva vorbe, Impact înseamnă învăţare cu scop“ a declarat profesoara Ciucanu. Echipa de lideri de proiect este compusă din învăţătoarea Corina Creţu şi bibliotecara Cristina Răşchitor, o instruire desfăşurîndu-se între 28 şi 30 august în patru centre, la Iaşi adunîndu-se viitori lideri Impact din 12 şcoli din Regiunea N-E – Neamţ, Suceava, Bacău, Buzău, Galaţi, Vrancea şi Vaslui. Programul e unul de iniţiere şi susţinere pentru înfiinţarea şi funcţionarea unor cluburi pentru elevi de gimnaziu şi liceu. Este singurul program educaţional exportat de ţara noastră, astfel de cluburi înfiinţîndu-se în 24 de ţări. Referitor la cluburile Impact, structurile asociative presupun doi lideri, care gestionează clubul şi organizează activităţi săptămînale cu copiii, 15-25 elevi de gimnaziu, periodicitatea activităţii clubului derulîndu-se săptămînal, una-două ore, într-un loc stabil de întîlniri pentru activităţi. Elevii, membri ai clubului, vor explora propria comunitate, vor alege o temă, vor cerceta pentru a înţelege ce se întîmplă cu adevărat şi vor planifica un proiect, pe care îl vor implementa. Pentru implementarea acestor proiecte de serviciu în folosul comunităţii vor avea la dispoziţie 1.200 de lei – dacă proiectele elaborate vor fi eligibile. Clubul Impact va fi o clasă „simulată“, în care elevii nu vor primi note, se înscriu şi participă voluntar, vor învăţa prin activităţi practice, vor deveni cetăţeni activi, vor contribui prin forţe proprii la progresul comunităţii.

Citește știrea

Actualitate

Burse în SUA pentru liceeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Ministerul Educaţiei informează liceenii că pot să acceseze o bursă americană din Programul Flex. „Competiţia este deschisă liceenilor care îndeplinesc următoarele criterii: au cetăţenie română, sînt născuţi între 15 februarie 2002 – 15 iulie 2005, sînt în primele trei clase de liceu, studiază engleza, îndeplinesc criteriile pentru a obţine viza în SUA şi nu au stat aici mai mult de 3 luni în ultimii 5 ani. Candidaţii sînt invitaţi să competeze o aplicaţie on-line pînă pe 17 octombrie, la adresa: https://americancouncils.ro/programe/flex/“, a precizat inspectorul şcolar Elena Preda. Informaţii complete despre programul Flex sînt disponibile pe site-ul https://americancouncils.ro/.

Citește știrea

Educatie

Neamţ: Medicina şcolară e vai de capul ei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Neamţ sînt 64 de cabinete şcolare ■ asistenţa sanitară este asigurată de doar nouă medici şcolari, patru medici de familie şi 63 de asistenţi ■ la cabinetele stomatologice şcolare situaţia e şi mai gravă, fiind opt stomatologi şi doi asistenţii, care îşi desfăşoară activitatea în 9 cabinete ■ în acest an şcolar, în judeţ urmează o formă de învăţămînt peste 67.000 de elevi ■

În fiecare an, în septembrie, cînd elevii se întorc în bănci, ne lovim de aceleaşi şi aceleaşi probleme. Factorii responsabili „numără“ şcolile cu autorizaţie sanitară, cu autorizaţie PSI, cu WC în curte, cu manuale pe bănci, cu elevi care au sau nu parte de cadre didactice calificate. O altă problemă este cea a asistenţei medicale în şcoli. În Neamţ, este mai mult pe hîrtie, deşi în judeţ există 64 de cabinete şcolare în 73 de comune, oraşe şi municipii, care deservesc 137 de unităţi cu personalitate juridică, la care se adaugă vreo 300 de şcoli şi grădiniţe subordonate acestora. În cabinetele medicale activează doar 9 medici şcolari, 4 medici de familie şi 63 de asistenţi. În Piatra Neamţ erau 31 cabinete şcolare şi 6 medici de familie, la Tîrgu Neamţ 6 cabinete şi 2 medici, la Roman 22 cabinete şi un singur medic şcolar, acesta fiind completat de 4 medici de familie cu care primăria avea încheiate raporturi de colaborare. În comune există asistenţi medicali comunitari, dar nu în toate. În Neamţ, în anul şcolar 2019-2020 sînt peste 67.000 de elevi, care studiază în 334 unităţi, fiind clar că pentru ei 9 medici sînt absolut insuficienţi. Cabinetele şcolare sînt subordonate Direcţiilor de Asistenţă Socială, bugetarea acestora fiind făcută de Ministerul Sănătăţii. La Neamţ, ultima bugetare a acestui timp de asistenţă medicală a fost făcută în urmă cu vreo cinci ani. Cît despre cabinetele de stomatologie şcolare situaţia este şi mai gravă, ţinînd cont că la cei 71.660 de elevi, cîţi au învăţat anul trecut în şcolille nemţene, existau doar 8 stomatologi şi doi asistenţi medicali, care lucrau în 9 cabinete: 7 la Piatra Neamţ şi cîte unul la Roman şi Tîrgu Neamţ. Pe pagina de socializare a Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ sînt publicate şi cîteva lămuriri privind o problemă extrem de controversată la început de an şcolar, aceea a triajului epidemiologic al elevilor. Un subiect de interes, în condiţiile în care reţeaua sanitară şcolară, în Neamţ este „subţire“, mergînd, spre inexistentă. Cine trebuie să facă triajul epidemiologic al elevilor, este întrebarea pe care conducerile şi-o pun în fiecare an? „Triajul epidemiologic în şcoli şi grădiniţe este, teoretic, un consult sumar al copilului pentru supravegherea stării de sănătate în colectivităţi. Acesta se practică, după fiecare vacanţă şcolară în creşe, grădiniţe, centre de plasament, şcoli generale, profesionale şi licee, potrivit Institutului Naţional pentru Sănătate Publică. Cine face triajul? Răspunsul e simplu: doar medicii şi asistentele din cadrul cabinetelor şcolare, acolo unde acestea există, au calificarea şi obligaţia să facă acest triaj. Cadrele didactice nu fac triaj epidemiologic – ele pot cel mult să supravegheze copiii în timpul acestei acţiuni. Acolo unde nu există cabinet medical şcolar, triajul poate fi făcut, de medicul de familie, dacă acesta are încheiat contract de prestări servicii pentru acest serviciu cu finanţatorul şcolii, sau de către asistentul medical comunitar, în lipsa altui cadru abilitat, în cadrul unui parteneriat de colaborare cu şcoala“, se arată în postarea DSP Neamţ la secţiunea Promovarea Sănătăţii. Se dau şi cîteva lămuriri despre modul în care trebuie să se facă, corect, acest triaj: „Triajul se face prin cîteva întrebări puse copilului: dacă a răcit, dacă i-a curs nasul, dacă în familie are pe cineva răcit, apoi se face termometrizarea (măsurarea temperaturii corpului), dacă copilul pare febril. Urmează examenul clinic al cavităţii bucofaringiene, examen clinic al tegumentelor şi mucoaselor“, se mai spune în postare.

Citește știrea

Trending