Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: S-a stins pictorul Gheorghe Vadana

Știre publicată în urmă cu

în data de

n Puiu, sau dom' profesor Piua, aşa cum îl ştiau prietenii, a trecut în nefiinţă la vîrsta de 88 de ani n „În cea ce mă priveşte, fac apel la natură. Eu sînt un om al naturii, născut în Poiana Largului, educat de mic în spiritul muncii, cu oile şi cîrlanii pe munte. Dar asta a avut şi o parte bună. Cînd mă întorceam de pe munte, eram plin de frumuseţea naturii. Era un adevărat balsam“, spunea Puiu Vadana, într-un interviu din 2013 n

Gheorghe Vadana, cunoscut artist plastic, dar şi profesor, s-a stins din viaţă în zorii zilei de 20 noiembrie, la vîrsta de 88 de ani. Puiu, aşa cum îl ştia toată lumea, s-a născut la 3 februarie 1931 la Poiana Teiului.

A urmat Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi“ din Piatra Neamţ, apoi a absolvit Facultatea de Arte Plastice Iaşi, promoţia 1967. De-a lungul timpului a fost profesor la mai multe şcoli din Piatra Neamţ, între anii 1967-1993, inspector de specialitate şi lider de sindicat.

A urmat şi pasiunea de-o viaţă, pictura, avînd nenumărate expoziţii personale, sau de grup, pentru care a fost recompensat cu zeci de premii şi distincţii. Lucrările lui Gheorghe Vadana au fost expuse atît în ţară, cît şi în străinătate, multe fiind în colecţii private peste hotare. Lucrările au putut fi admitare şi la expoziţii din ţară, iar de grup la Galeriile Cupola Iaşi, Galeriile Bucureşti, la Piatra Neamţ, Tîrgu Mureş, ori Strassbourg. Prima expoziţie personală a avut-o în 1980, iar cu începere din 1981, cam în fiecare an, de ziua sa de naştere avea cîte o „personală“, în special în Piatra Neamţ.

A fost organizator al unor tabere de creaţie la Almaş, Brateş, Viişoara, Borca sau Durău. Pentru înteaga activitate artistică, în 2018 a primit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ. Lui Puiu Vadana i se datorează înfiinţarea Liceiului de Artă „Victor Brauner“ din Piatra Neamţ, în 1991.

Gheorghe Vadana – artistul la 82 de ani

Acesta era titlul unui interviu realizat cu Puiu Vadana, în 2013, cînd artistul împlinise vîrsta mai sus precizată. Iată ce scria atunci, în paginile Monitorului, Ioan Amironoaie.

A împlinit o vîrstă respectabilă după ce a străbătut tărîmurile, cuprinsurile şi, mai ales, necuprinsurile acestei vieţi în dulcea tovărăşie a culorilor risipite cu generozitate în spaţiul imaculat al pînzei; pe care a însufleţit-o cu harul îngăduit de Dumnezeu, întru bucuria şi satisfacţia privitorilor.

Şi chiar şi acum, în plină, dar activă senectute, maestrul Gheorghe Vadana se învredniceşte a transpune cu sîrg impresiile pe care le-a trăit în mijlocul locurilor natale şi al căror spirit nu l-a părăsit nicicînd.

A fost un prilej şi pentru noi de a mai zăbovi o clipă în preajma unui om care, la venerabila sa vîrstă, priveşte cu nostalgie înapoi şi cu speranţă şi încredere înainte.

Reporter: Nea Puiu – îngăduie-mi să-ţi spun aşa, cum am făcut-o

de-a lungul mai multor zeci de ani de cînd te cunosc – ştiu că nu

crezi în singurătatea artistului.

Gheoeghe Vadana: Am fost un om de societate, de colectiv şi

consider că cel rămas singur e ca o frunză în codru, rămasă în voia

vîntului. Asta este esenţial, ăsta este secretul: senzaţia de

singurătate. Cum spunea Eminescu, atunci cînd te simţi singur mă

duc în lumea mea şi creez. Eu consider că întotdeauna un creator,

un om care vrea să facă ceva, trebuie să vină cu lucruri noi, ca să

nu ai senzaţia că te-ai plictisit de el. În domeniul creaţiei artistice, eu

am simţit întotdeauna că o iau de la început. Mereu şi mereu. Iar

începutul devine esenţial şi m-a terorizat de multe ori pentru că nu

apucam să iau startul cum trebuie. Pe parcurs te redresezi.

Rep.: Mai sinceră, poate…

Gh. V: Da, mai sinceră. Şi, în plus, nu este aşa de amestecată, nici

poluată de unele aşa zise încercări. Dar încercările, niciodată nu

trebuie să apară în public. Încercarea este cea pe care o fac eu, în

laboratorul artistic. Şi apoi destăinui dacă am descoperit. Dacă am

descoperit ceva, dacă nu rămîn acelaşi; cu aceleaşi speranţe, cu

aceleaşi idei, cu aceleaşi sentimente. În cea ce mă priveşte, fac

apel la natură. Eu sînt un om al naturii, născut în Poiana Largului,

educat de mic în spiritul muncii, cu oile şi cîrlanii pe munte. Dar

asta a avut şi o parte bună. Cînd mă întorceam de pe munte, eram

plin de frumuseţea naturii. Era un adevărat balsam, care mi-a dat o

permanentă stare de prospeţime.

Rep.: Care balsam şi care prospeţime au fost cele care au menţinut

şi nota picturii cu rădăcinile înfipte acolo, undeva departe…

Gh. V.: Da, m-am adăpat la aceste frumuseţi. Eu n-am trădat

niciodată acest spirit. Ce greşim noi pictorii deseori? Că vrem să

facem natura mai frumoasă. Şi acest lucru nu se poate. Doar o

filtrezi prin tine, imaginînd acele culori care să ne reprezinte starea.

Artele, fie cele vizuale, fie cele auditive, adăpostesc sufletul, într-un

fel sau altul. Dar îl liniştesc. Uite, eu cînd mă aflu în faţa şevaletului

uit de toate relele. Sînt acolo eu cu imaginea mea, cu copilăria

mea, cu frumuseţile pe care le-am asimilat. De multe ori, chiar dacă

am văzut şi chiar sînt în mijlocul naturii, o asemăn cu cea de la

Poiana Largului.

Rep.: Din acest punct de vedere, iată că pictura poate fi şi o terapie.

Gh. V.: Sigur că da. Pentru mine este mare bucurie şi o deschidere

spre viitor. Adică eu tot mă mai uit spre vitor. Mulţi ar zice: „Mă, dar

ce mai vrei, la 82 de ani de acum înainte poţi să-ţi faci copîrşeul“,

cum fac în Ardeal.

Rep.: În ciuda acestor hîtroşenii mai răscolitoare, iată că Puiu

Vadana apare în faţa iubitorilor de artă cu imaginea proaspătă a

unui pictor lucid şi care dovedeşte că îşi cunoaşte menirea. Ca pe

vremea cînd, harnic şi neobosit, organiza tabere de creaţie.

Gh. V.: Fiecare ieşire a colectivului nostru era o sărbătoare care

acum a dispărut. Cum au dispărut şi unii dintre noi, din păcate. Şi

mă refer la Simionescu, la Dan Cepoi sau la Costică Filimon, care

este într-o stare jalnică acum (a decedat şi el între timp – n.r.).

Rep.: Era copilul teribil al acestui conclav artistic.

Gh. V.: Era un, cum să spun, un om care umplea de spirit spaţiul

dintre noi. Un clovn frumos, pitoresc din toate punctele de vedere.

Deranja doar pe cei care nu aveau umor. Dan Cepoi era un

maestru al ironiei, uneori nepercepute ca atare. Aşa se întîmplă,

unii ard repede, alţii…

Rep.: … sînt mai cuminţi.

Gh. V.: Nu sînt cuminte. Sînt disciplinat. A fi cuminte înseamnă a

sta în banca ta. Or eu trec dintr-o bancă într-alta. Cum s-a întîmplat

cu mine care am trecut de la didactică la munca de creaţie, care e

cu totul deosebită.

Rep.: Mai există astăzi boema aceea artistică ce caracteriza viaţa

grupului sau grupurilor artistice?

Gh. V.: Dragul meu, boema trebuie să-şi permită să existe. Adică să

nu-ţi fie teamă de ziua de mîine. Să n-ai grijă. Or pentru noi acest

lucru este în mod deosebit cu totul altceva.

Rep: Cu alte cuvinte, epoca de astăzi, pe care o trăim cu atîta

fericire şi cu atîta superbie, nu ne mai permite nici măcar să fim

boemi.

Gh. V.: Nu, chiar nu-ţi permite. Şi dacă ţi-ar permite, te-ai duce în

tagma celorlalţi: a boschetarilor sau a oamenilor fără rost.

Rep.: Asta chiar că-mi place: boschetarii au rămas ultimii boemi.

Un fel de a privi şi din alte unghiuri viaţa.

Gh. V.: Viaţa nu trebuie să fie lungă şi chinuitoare. Să fie atît cît

trebuie, dar să fie sănătate. Şi dacă există sănătate, şi fizică şi

spirituală, atunci le avem pe toate.

Actualitate

Coronavirus: A doua zi cu peste 2.000 de cazuri de infectări

Știre publicată în urmă cu

în data de

n au fost înregistrate, la nivel naţional, 2.086 de cazuri n la Neamţ au fost înregistrate 41 de cazuri noi, iar numărul total a ajuns la 3.259 n

Numărul total al cazurilor de COVID-19 a ajuns la 129.658 joi, după ce Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că 2,086 de persoane au fost diagnosticate în ultimele 24 de ore. În Bucureşti sunt 301 cazuri noi, Iaşi – 133, Constanţa – 122, Bacău – 104, Cluj – 104. 37 de persoane au decedat, numărul total fiind 4.862. La ATI sunt internaţi 557 de pacienţi.

”Până astăzi, 1 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 129.658 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 103.994 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.086 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, indică datele anunţate joi. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 509 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 4.862 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 30.09.2020 (10:00) – 01.10.2020 (10:00) au fost înregistrate 37 de decese (28 bărbaţi şi 9 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş şi Municipiul Bucureşti. Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 11 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 7 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.617. Dintre acestea, 557 sunt internate la ATI.  Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.445.488 de teste. Dintre acestea 25.797 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.991 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.806 la cerere. Pe teritoriul României, 8.169 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.497 de  persoane se află în izolare instituţionalizată.

De asemenea, 22.844 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 2 persoane. Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 294 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 62.000 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate miercuri 2 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal. În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 6.701 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franţa, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 7 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite şi câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria şi Qatar.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 126 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo şi unul în Grecia, au decedat. Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 733 au fost declaraţi vindecaţi: 613 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia. Notă: aceste date sunt obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autorităţile competente din statele de reşedinţă, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetăţenii români din străinătate.

Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor şi este valabilă pentru apelurile naţionale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Trending