Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: S-a stins pictorul Gheorghe Vadana

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Puiu, sau dom' profesor Piua, aşa cum îl ştiau prietenii, a trecut în nefiinţă la vîrsta de 88 de ani ■ „În cea ce mă priveşte, fac apel la natură. Eu sînt un om al naturii, născut în Poiana Largului, educat de mic în spiritul muncii, cu oile şi cîrlanii pe munte. Dar asta a avut şi o parte bună. Cînd mă întorceam de pe munte, eram plin de frumuseţea naturii. Era un adevărat balsam“, spunea Puiu Vadana, într-un interviu din 2013 ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare
Gheorghe Vadana, cunoscut artist plastic, dar şi profesor, s-a stins din viaţă în zorii zilei de 20 noiembrie, la vîrsta de 88 de ani. Puiu, aşa cum îl ştia toată lumea, s-a născut la 3 februarie 1931 la Poiana Teiului.

A urmat Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi“ din Piatra Neamţ, apoi a absolvit Facultatea de Arte Plastice Iaşi, promoţia 1967. De-a lungul timpului a fost profesor la mai multe şcoli din Piatra Neamţ, între anii 1967-1993, inspector de specialitate şi lider de sindicat.

A urmat şi pasiunea de-o viaţă, pictura, avînd nenumărate expoziţii personale, sau de grup, pentru care a fost recompensat cu zeci de premii şi distincţii. Lucrările lui Gheorghe Vadana au fost expuse atît în ţară, cît şi în străinătate, multe fiind în colecţii private peste hotare. Lucrările au putut fi admitare şi la expoziţii din ţară, iar de grup la Galeriile Cupola Iaşi, Galeriile Bucureşti, la Piatra Neamţ, Tîrgu Mureş, ori Strassbourg. Prima expoziţie personală a avut-o în 1980, iar cu începere din 1981, cam în fiecare an, de ziua sa de naştere avea cîte o „personală“, în special în Piatra Neamţ.

A fost organizator al unor tabere de creaţie la Almaş, Brateş, Viişoara, Borca sau Durău. Pentru înteaga activitate artistică, în 2018 a primit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ. Lui Puiu Vadana i se datorează înfiinţarea Liceiului de Artă „Victor Brauner“ din Piatra Neamţ, în 1991.

Gheorghe Vadana – artistul la 82 de ani

Acesta era titlul unui interviu realizat cu Puiu Vadana, în 2013, cînd artistul împlinise vîrsta mai sus precizată. Iată ce scria atunci, în paginile Monitorului, Ioan Amironoaie.

A împlinit o vîrstă respectabilă după ce a străbătut tărîmurile, cuprinsurile şi, mai ales, necuprinsurile acestei vieţi în dulcea tovărăşie a culorilor risipite cu generozitate în spaţiul imaculat al pînzei; pe care a însufleţit-o cu harul îngăduit de Dumnezeu, întru bucuria şi satisfacţia privitorilor.

Şi chiar şi acum, în plină, dar activă senectute, maestrul Gheorghe Vadana se învredniceşte a transpune cu sîrg impresiile pe care le-a trăit în mijlocul locurilor natale şi al căror spirit nu l-a părăsit nicicînd.

A fost un prilej şi pentru noi de a mai zăbovi o clipă în preajma unui om care, la venerabila sa vîrstă, priveşte cu nostalgie înapoi şi cu speranţă şi încredere înainte.

Reporter: Nea Puiu – îngăduie-mi să-ţi spun aşa, cum am făcut-o

de-a lungul mai multor zeci de ani de cînd te cunosc – ştiu că nu

crezi în singurătatea artistului.

Gheoeghe Vadana: Am fost un om de societate, de colectiv şi

consider că cel rămas singur e ca o frunză în codru, rămasă în voia

vîntului. Asta este esenţial, ăsta este secretul: senzaţia de

singurătate. Cum spunea Eminescu, atunci cînd te simţi singur mă

duc în lumea mea şi creez. Eu consider că întotdeauna un creator,

un om care vrea să facă ceva, trebuie să vină cu lucruri noi, ca să

nu ai senzaţia că te-ai plictisit de el. În domeniul creaţiei artistice, eu

am simţit întotdeauna că o iau de la început. Mereu şi mereu. Iar

începutul devine esenţial şi m-a terorizat de multe ori pentru că nu

apucam să iau startul cum trebuie. Pe parcurs te redresezi.

Rep.: Mai sinceră, poate…

Gh. V: Da, mai sinceră. Şi, în plus, nu este aşa de amestecată, nici

poluată de unele aşa zise încercări. Dar încercările, niciodată nu

trebuie să apară în public. Încercarea este cea pe care o fac eu, în

laboratorul artistic. Şi apoi destăinui dacă am descoperit. Dacă am

descoperit ceva, dacă nu rămîn acelaşi; cu aceleaşi speranţe, cu

aceleaşi idei, cu aceleaşi sentimente. În cea ce mă priveşte, fac

apel la natură. Eu sînt un om al naturii, născut în Poiana Largului,

educat de mic în spiritul muncii, cu oile şi cîrlanii pe munte. Dar

asta a avut şi o parte bună. Cînd mă întorceam de pe munte, eram

plin de frumuseţea naturii. Era un adevărat balsam, care mi-a dat o

permanentă stare de prospeţime.

Rep.: Care balsam şi care prospeţime au fost cele care au menţinut

şi nota picturii cu rădăcinile înfipte acolo, undeva departe…

Gh. V.: Da, m-am adăpat la aceste frumuseţi. Eu n-am trădat

niciodată acest spirit. Ce greşim noi pictorii deseori? Că vrem să

facem natura mai frumoasă. Şi acest lucru nu se poate. Doar o

filtrezi prin tine, imaginînd acele culori care să ne reprezinte starea.

Artele, fie cele vizuale, fie cele auditive, adăpostesc sufletul, într-un

fel sau altul. Dar îl liniştesc. Uite, eu cînd mă aflu în faţa şevaletului

uit de toate relele. Sînt acolo eu cu imaginea mea, cu copilăria

mea, cu frumuseţile pe care le-am asimilat. De multe ori, chiar dacă

am văzut şi chiar sînt în mijlocul naturii, o asemăn cu cea de la

Poiana Largului.

Rep.: Din acest punct de vedere, iată că pictura poate fi şi o terapie.

Gh. V.: Sigur că da. Pentru mine este mare bucurie şi o deschidere

spre viitor. Adică eu tot mă mai uit spre vitor. Mulţi ar zice: „Mă, dar

ce mai vrei, la 82 de ani de acum înainte poţi să-ţi faci copîrşeul“,

cum fac în Ardeal.

Rep.: În ciuda acestor hîtroşenii mai răscolitoare, iată că Puiu

Vadana apare în faţa iubitorilor de artă cu imaginea proaspătă a

unui pictor lucid şi care dovedeşte că îşi cunoaşte menirea. Ca pe

vremea cînd, harnic şi neobosit, organiza tabere de creaţie.

Gh. V.: Fiecare ieşire a colectivului nostru era o sărbătoare care

acum a dispărut. Cum au dispărut şi unii dintre noi, din păcate. Şi

mă refer la Simionescu, la Dan Cepoi sau la Costică Filimon, care

este într-o stare jalnică acum (a decedat şi el între timp – n.r.).

Rep.: Era copilul teribil al acestui conclav artistic.

Gh. V.: Era un, cum să spun, un om care umplea de spirit spaţiul

dintre noi. Un clovn frumos, pitoresc din toate punctele de vedere.

Deranja doar pe cei care nu aveau umor. Dan Cepoi era un

maestru al ironiei, uneori nepercepute ca atare. Aşa se întîmplă,

unii ard repede, alţii…

Rep.: … sînt mai cuminţi.

Gh. V.: Nu sînt cuminte. Sînt disciplinat. A fi cuminte înseamnă a

sta în banca ta. Or eu trec dintr-o bancă într-alta. Cum s-a întîmplat

cu mine care am trecut de la didactică la munca de creaţie, care e

cu totul deosebită.

Rep.: Mai există astăzi boema aceea artistică ce caracteriza viaţa

grupului sau grupurilor artistice?

Gh. V.: Dragul meu, boema trebuie să-şi permită să existe. Adică să

nu-ţi fie teamă de ziua de mîine. Să n-ai grijă. Or pentru noi acest

lucru este în mod deosebit cu totul altceva.

Rep: Cu alte cuvinte, epoca de astăzi, pe care o trăim cu atîta

fericire şi cu atîta superbie, nu ne mai permite nici măcar să fim

boemi.

Gh. V.: Nu, chiar nu-ţi permite. Şi dacă ţi-ar permite, te-ai duce în

tagma celorlalţi: a boschetarilor sau a oamenilor fără rost.

Rep.: Asta chiar că-mi place: boschetarii au rămas ultimii boemi.

Un fel de a privi şi din alte unghiuri viaţa.

Gh. V.: Viaţa nu trebuie să fie lungă şi chinuitoare. Să fie atît cît

trebuie, dar să fie sănătate. Şi dacă există sănătate, şi fizică şi

spirituală, atunci le avem pe toate.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Cursul Moldovei e deviat pentru a rezolva criza apei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ compania ApaServ şi Apele Române se află în curs de finalizare a lucrărilor pentru creşterea nivelului hidrostatic din puţurile captării de la Pildeşti ■

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Compania ApaServ, care are mari probleme în asigura apă potabilă în zona Roman, furnizînd utilitatea cu preziune scăzută de aproape două luni, din cauza scăderii nivelului hidrostatic în puţurile de la staţia de captare de la Pildeşti, pe fondul secetei, caută soluţii pentru a depăşi acest inconvenient.

Astfel, pentru refacerea pînzei freatice, firma a realizat, împreună cu Apele Române, o lucrare de deviere a albei rîului Moldova.

„Din cauza nivelului scăzut a apei, în puţurile de la Pildeşti, de cîteva săptămîni sîntem nevoiţi să furnizăm apă cu presiune scăzută, noaptea, pentru a putea reface stocul de apă din bazine.

Noi, împreună cu Apele Române, am demarat o lucrare de deviere a Moldovei către puţuri. Lucrarea de amenjare a Moldovei constă în aducerea apei mai aproape de staţia de captare, pe albia veche a Moldovei“, a explicat inginerul Bogdan Curcudel, şef ApaServ, zona operaţională Est.

Şeful staţiei de captare de la Pildeşti, Mihai Tamaş, susţine că deşi lucrarea se află în curs de execuţie, efectele devierii cursului Moldovei încep să se cunoască, deja.

„Moldova are tendinţa de a curge pe o albie nouă, pe care şi-a croit-o în timp, ajungînd spre malul de la Corhana, comuna Dulceşti. Deviind cursul spre albia veche, deja se vede o îmbunătăţire a stratului de apă din pînza freatică, pentru că se formează o barieră, ce asigură menţinerea nivelului în puţurile de captare“, a precizat Mihai Tamaş.

Acesta spune că 2019 este cel mai secetos an din ultimii zece, lucru care a cauzat scăderea nivelului hidrostatic în puţuri, motiv pentru care s-a decis ca soluţie tehnică de rezolvare a problemei prin devierea cursului Moldovei.

Probleme cu apa sînt şi la Tîrgu Neamţ şi în cîteva comune din zonă, despre toate acestea vorbindu-se într-o conferinţă de presă susţinută, la finalul lunii trecute, deVlad Angheluţă, director general ApaServ, Cristian Buzdugan, fost şef al Zonei Operaţionale Est, actual coordonator al Programului Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi şeful al Zonei operaţionale Est, Bogdan Curcudel.

„Vorbim de o investiţie care s-a derulat în mai mulţi ani. Primul sector al captării a fost construit în anii 1964-1967, partea a doua între 1975 – 1979 şi captarea de la Simioneşti, Captarea 3, între 1993 şi 1995. (…) În momentul de faţă, funcţionăm cu 76 de pompe“, a precizat Vlad Angheluţă, care a spus că viiturile din 2018 au distrus o bună parte a investiţiilor din zonă şi au afectat una mai veche a Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ.

Criza apei din acest an este cauzată de seceta prelungită, care a scăzut nivelul apei din pînza freatică şi a dus la scăderea nivelului hidrostatic din puţuri.

„Debitul rîului Moldova, în 25 noiembrie era de 8,2 metri cubi pe secundă, în 26 noiembrie, un pic în creştere, de 9,2 metri cubi pe secundă. Dar o medie anuală a debitului rîului în zona captării Plideşti – Simioneşti este de 15 metri cubi pe secundă, deci este vizibil că ne confruntăm cu acest fenomen de secetă.

Aceeaşi situaţie este şi la captarea Lunca-Vînători, care alimentează sistemul din zona Tîrgu Neamţ şi comunele învecinate, unde avem aceleaşi probleme de raţionalizare a consumului. Acolo albia chiar este secată aproape integral, debitul fiind asigurat mai mult de un pîrîu care, la confluenţa cu Ozana, alimentează fronturile de la Tîrgu Neamţ, din 12 puţuri.

Acolo lucrăm cu 8 puţuri, fiind afectată în primul rînd distribuţia apei din zonele înalte din Tîrgu Neamţ, precum şi în comunele: Bălţăteşti, Agapia, Grumăzeşti şi, parţial, Răuceşti“, a mai afirmat Vlad Angheluţă. Acesta a ţinut să precizeze faptul că aceeaşi situaţie o au extrem de multe companii de apă din România, care nu pot ţine pasul înlocuirii conductelor de apă cu măsura în care acestea se uzează, susţinînd că pentru înlocuirea tuturor reţelelor de apă din judeţ ar fi nevoie de bugetul companiei pe 100 de ani.

„Ca să schimbăm la nivel de companie întrega reţea am avea nevoie mîine de 223 milioane lei pentru întreg judeţul, ceea ce reprezintă bugetul companiei pe 100 de ani. Oraşul Roman are probleme mari în ceea ce priveşte reţelele expirate. E vorba de 107 km, adică 83% din total conducte, cu o valoare de înlocuire la 31 decembrie 2016 de 62.893.028 lei.

În Roman, porţiunea de reţele expirate are o lungime de 53,4 km, adică 78% din total, cu o valoare de înlocuire de 21.643 lei“, a mai spus directorul general.

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Înlocuirea prefectului a intrat în linie dreaptă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deşi toată lumea se aştepta ca Daniela Soroceanu şi mulţi prefecţi să fie înlocuiţi în şedinţa de Guvern din 5 decembrie, lucrul acesta nu s-a întîmplat ■ surse liberale declară că prefecţii vor fi schimbaţi, în proxima şedinţă, marţi, 9 decembrie ■ la Neamţ rămîne în cărţi George Lazăr, a cărui numire este pregătită tehnic din 19 noiembrie, cînd a devenit funcţionar public la Primăria Roman ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Zilele Danielei Soroceanu în funcţia de prefect al judeţului par a fi numărate. Dincolo de ipocrizia faptului că despre prefecţi şi subprefecţii se zice că ar fi apolitici, în realitate lucrurile stînd altfel, ţinînd cont de faptul că aceşti demnitari, ca şi şefi ai instituţiilor descentralizate sînt reprezentanţii guvernului în teritoriu.

La instalarea guvernului liberal, premierul Ludovic Orban anunţa că prefecţii vor fi iute schimbaţi, foarte mulţi au rămas pe funcţii. Un prim lot , de la Alba, Harghita, Sălaj şi subprefectul de la Arad, a fost schimbat la sfîrşit de noiembrie.

Un al doilea a fost schimbat în şedinţa de Guvern de pe 5 decembrie, fiind hotărîri de încetare a exercitării funcţiilor de prefect pentru Matei Lupu de la Caraş Severin, Ilfov – Mihai Sandu Niţă, Mehedinţi – Nicolae Drăghici (acesta fiind trecut după reţeta clasică drept inspector guvernamental), Suceava – Mirela Adomnicăi.

Încetinirea ritmului de înlocuire, după ce Rareş Bogdan anunţase că reprezentanţii Guvernului în teritoriu urmau să fie schimbaţi în 48 de ore a alimentat şi la Neamţ o serie de zvonuri.

Unul din acestea ar fi că Daniela Soroceanu ar urma să rămînă pe post, ţinînd cont de trecutul său liberal şi de susţinerea care s-ar bucura din partea senatorului Eugen Ţapu.

Contactat , acesta a ţinut să dea asigurări că la mijloc e vorba de o intoxicaţie şi că nici într-un caz nu o sprijină pe Daniela Soroceanu.

Cît despre prezenţa la ceremonia de 1 Decembrie de la Roman a Danielei Soroceanu, care a trecut în revistă gărzile militare, deputatul Laurenţiu Leoreanu a ţinut să spună că aceasta a participat ca prefect în exerciţiu şi că nu a fost invitată de primarul Lucian Micu.

Surse din PNL spun că în următoarea şedinţă de guvern, de marţi, 10 decembrie, ar urma să fie schimbată şi Daniela Soroceanu, funcţie pe care o va ocupa primvicepreşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, pentru care, de altfel s-au şi făcut „preparativele“, constînd în susţinerea unui concurs de ocupare a postului de şef Serviciu Control Calitate şi Monitrorizare Mediu şi Marketing Instituţional, la Primăria Roman, promovat în 19 noiembrie, cînd a fost admis cu 97,5 puncte la scris şi 10 la oral.

George Lazăr este avocat, a absolvit Facultatea Petre Andrei din Iaşi, a fost viceprimar al Romanului, timp de doi ani, în timpul primului mandat de primar  al lui Laurenţiu Leoreanu. A mai fost prefect al judeţului în 2013, fiind susţinut de liberalul Dorinel Ursărescu, la vremea respectivă preşedinte al PNL Neamţ şi urmîndu-se aceeaşi „reţetă“ de angajare la Primăria Roman, pe un post de funcţionar public.

La vremea respectivă era  cel mai tînăr prefect, avînd doar 32 de ani, aşa cum de altfel a fost şi cel  mai tînăr viceprimar în perioada decembrie 2011-iunie 2012.

„Îi vom schimba, dar nu am vrut să-i schimbăm (pînă atunci – n.r.) să nu se spună că vrem să afectăm procesul electoral, ei pregătiseră alegerile şi i-am lăsat să-şi îndeplinească atribuţiile, astfel încît să fie alegeri corecte şi să nu existe nici un fel de problemă. Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, orice Guvern are dreptul de a-şi alege proprii reprezentanţi în teritoriu“, declara Ludovic Orban într-o vizită făcută înainte de alegerile prezidenţiale în judeţul Olt.

Şi mai vorbea despre schimbarea şefilor instituţiilor deconcentrate: „Să nu-şi imagineze cineva că dacă a cîştigat un concurs pe vremea PSD-ului mă poate împiedica să-l schimb din funcţie, dacă nu e bun şi dacă nu-şi face treaba“.  Aceleaşi surse liberale susţin că după schimbarea prefecţilor vot urma instituţiile descentralizate.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Sabia lui Ştefan primită de la papa Sixt, expusă la Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un ceremonial militar şi religios a avut loc ieri, la statuia domnitorului din Parcul Central ■ replica armei va putea fi văzută pînă pe 12 decembrie, la Muzeul de Artă ■ sabia originală primită de la papa Sixt al VI-lea după bătălia de la Vaslui este la Istanbul, la Muzeul Topkapî ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

În cadrul unui ceremonial militar şi religios desfăşurat ieri, în oraşul de sub Pietricica, a fost prezentată o replică fidelă a sabiei domnitorului ştefan cel Mare.

Evenimentul a avut loc lîngă statuia voievodului din centrul oraşului, foarte aproape de Curtea Domnească ctitorită cu cinci secole în urmă de domnitorul care şi-a legat numele şi de ţinutul Neamţului.

Sabia aflată în custodia Ordinului Militar Sfînta Maria – Creştin Ortodox din Braşov va putea fi văzută pînă pe data de 12 decembrie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ.

Ceremonia a fost organizată în contextul împlinirii a 101 ani de la înfăptuirea Marii Uniri şi a fost organizat de către Inspectoratul de Jandarmi general de brigadă Constantin Stavăr Neamţ, cu sprijinul Inspectoratului Nicolae Titulescu Braşov, Ordinului Militar Sfănta Maria, în colaborare cu Primăria Piatra Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean.

„Replica sabiei lui ştefan cel Mare şi Sfînt a fost adusă în România în urma demersurilor efectuate de către cîţiva patrioţi români din cadrul Jandarmeriei, Ordinului Militar Creştin Ortodox Sfînta Maria şi Casei de Comerţ Balcanice, care îşi are sediul la Braşov. Mulţi români care au mers în Turcia au văzut această sabie la Muzeul Topkapî.

Este unul dintre cele mai preţioase obiecte rămase de la domnul Moldovei. A fost primită de Ştefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaştere a rolului Moldovei în apărarea creştinătăţii”, a declarat sergentul-major Magdalena Gabriela Muraru, purtător de cuvînt al Jandarmeriei Neamţ.

Despre original se ştie că este realizată din oţel de Toledo, cel mai bun material existent în perioada feudală pentru fabricarea armelor. Mînerul în forma de cruce şi îmbrăcat în fir de argint împletit este împodobit cu stema Moldovei.

Lungimea totală a armei este de 125 de centimetri, al lamei de 102 cm şi cîntăreşte 2,5 kilograme. Mînerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat cu aramă, pe faţa superioară fiind inscripţia: „Eu domnul Ştefan, voievod!“ şi semnul crucii.

Circulă două variante despre modul cum sabia a ajuns la Istanbul. Conform uneia dintre ele, sabia a fost trimisă chiar de Ştefan cel Mare sultanului, în ultimii ani de domnie, ca recunoaştere a meritelor unui adversar redutabil, sau strict din raţiuni de strategie politică în ton cu vremurile.

Se mai spune că sabia a luat calea Istanbulului la sfîrşitul primei domnii a lui Petru Rareş, fiul lui ştefan cel Mare. Acesta a încercat să redeschidă lupta cu imperiul, în 1538, dar campania sultanului Soliman Magnificul a dus îndepărtarea voievodului.

Otomanii au impus ca domn în Moldova pe ştefan al V-lea, zis şi Lăcustă-Vodă (din cauza unei invazii de insecte din timpul său), iar trupele turceşti au jefuit tezaurul, luînd şi sabia lui Ştefan.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending