Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Record de naşteri cu mămici minore

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în 2019, în Neamţ au fost luate în evidenţă 11 gravide cu vîrsta sub 15 ani ■ tot anul trecut, întreruperi de sarcină au fost 872, pacientele avînd vîrste cuprinse între 15 şi 49 de ani ■ n în perioada 2007-2017, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la mame minore ■

Direcţia de Sănătate Publică Neamţ a anunţat că, în luna februarie, se va derula şi în judeţul Neamţ în cadrul Programului Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii o campanile de promovare a sănătăţii reproducerii, intitulată generic „Protejează-ţi sănătatea! Sănătatea reproducerii – Dreptul şi responsabilitatea ta!“.

Acţiunea are menirea de a aduce în atenţia publică problematica sănătăţii reproducerii pentru adolescenţi şi femeile gravide. Obiectivul este creşterea nivelului de informare al acestora despre contracepţie, importanţa planificării familiale, sănătatea în perioada sarcinii, avorturile şi complicaţiile acestora, bolile cu transmitere sexuală, etc.

„Sănătatea reproducerii este definită ca fiind o bună stare fizică, mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător şi la funcţiile şi procesele acestuia. Ea se referă la faptul că oamenii sînt capabili să aibă o viaţă sexuală satisfăcătoare şi sigură şi că au capacitatea de a se reproduce şi libertatea de a decide cu privire la viaţa lor sexuală“, spun reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică.

În perioada 2007-2017, Romania s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul naşterilor înregistrate la adolescente. Acest aspect este unul complex, ale cărui consecinţe afectează atît mama, cît şi copilul. Fenomenul „Copiii cu copii“, mai multe naşteri premature, rată de vaccinare scăzută şi riscuri sociale sînt fenomene sociale, pentru că efectele nu se limitează doar la situaţia unei mame sau a unei comunităţi, ci vizează, în lanţ, sănătatea fizică şi emoţională a unor copii, care se nasc într-un mediu vulnerabil şi supus riscurilor sociale.

Pe de altă parte, mamele minore sînt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămîne una dintre cauzele majore ale mortalităţii infantile. În anul 2017, România era pe primul loc în UE în ce priveşte numărul de naşteri înregistrate la adolescente cu vîrste sub 15 ani, reprezentînd 9,78 % din totalul naşterilor, conform datelor Eurostat.

Comparativ cu anul 2017, în 2018, a crescut numărul şi ponderea gravidelor cu vîrsta sub 15 ani, o grupă de vîrstă de mare risc pentru mamă şi copil, care necesită monitorizarea lor pe întreaga perioadă a sarcinii. În 2018, în judeţul Neamţ, în cabinetele medicilor au fost luate în evidenţă 14 gravide cu vîrsta sub 15 ani, din care cinci din mediul urban şi nouă din mediul rural, iar în anul 2019 au fost luate în evidenţă 11 gravide cu vîrsta sub 15 ani, şase în mediul urban şi restul în rural.

În 2019, la Spitalul din Roman au născut 53 de minore, din care 4 cu vîrstă sub 14 ani, 13 cu vîrsta de 15 ani, 15 cu vîrsta de 16 ani şi 21 cu vîrsta de 17 an, iar la Tîrgu Neamţ, din 434 naşteri în 2019, un număr 15 copii au fost aduşi pe lume de mame minore.

Şi la avorturi stăm… bine

Cît priveşte avorturile în judeţul Neamţ, un raport statistic al aceleaşi instituţii, DSP, relevă faptul că în 2016 au fost făcute 998 de întreruperi de sarcină, din care unul la o fată sub 15 ani, 107 la cele cu vîrsta între 15 şi 10 ani, 202 la femei cu vîrste între 20 şi 24 de ani, 230 la femei cu vîrste între 25 şi 29 de ani, 190 femei cu vîrste între 30 şi 34 de ani.

Alte 180 femei care au decis să renunţe la copii aveau vîrste cuprinse între 35-39 de ani, 81 aveau vîrste între 40 şi 41 de ani şi 7 vîrste între 45 -49 de ani. În 2017, în judeţul Neamţ au fost făcute 974 avorturi, din care 95 la fetişcane cu vîrste între 15 şi 19 ani, 157 la tinere între 20-24 de ani, 219 la femei între 25-29 de ani, 197 la femei cu vîrste între 30 şi 34 de ani, 188 la femei între 35-39 de ani, 105 la femei cu vîrst între 40 şi 44 ani şi 13 la femei între 45-49 de ani.

În anul 2018 au fost făcute 874 avorturi, din care patru la minore sub 15 ani, 113 la tinere între 15 şi 19 ani, 128 la femei între 20 şi 24 de ani, 186 la femei între 25-29 de ani, 193 la femei între 30 şi 34 de ani, 152 la femei între 35 şi 39 de ani, 84 la femei între 40 şi 44 de ani şi 14 la femei între 45-49 de ani.

Cele mai recente date statistice prezentate de Direcţia de Sănătate pe acest subiect arată faptul că în 2019, în Neamţ au avortat 872 femei, din care 94 cu vîrste între 15 şi 19 ani, 148 cu vîrste între 20- 24 de ani, 198 avînd vîrste între 25-29 de ani, 44 între 35-39 de ani, 81 cu vîrste între 40-44 ani şi doar opt cu vîrste între 45 de ani.

De menţionat şi faptul că în judeţ, ca şi în întreaga ţară sporul demografic este negativ, cu repercusiuni asupra depopulării şi îmbătrînirii populaţiei. DSP va organiza, pe 13 februarie, la nivelul judeţului Neamţ mai multe activităţi de informare şi educare a adolescenţilor despre sănătatea reproducerii.

Acestea sînt planificate a avea loc la Clubul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ, la Colegiul Naţional Gheorghe Acachi Piatra Neamţ, la Liceul Tehnologic Economic din Piatra Neamţ, la Colegiul Naţional Roman-Vodă şi la Colegiul Tehnic Petru Poni din Roman. Asemenea activităţi vor desfăşura şi asistenţii medicali comunitari în localităţile din mediul rural.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Bărbat mort în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Corpul neînsufleţit al unui bărbat a fost găsit de pompierii nemţeni într-o locuinţă cuprinsă de flăcări, vineri seara, 3 aprilie, în localitatea Vădurele, comuna Cîndeşti.

“Prin apel la 112, în jurul orei 21.25, pompierii au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la o locuință în localitatea Vădurele, comuna Cîndești. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri  cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

La sosirea primului echipaj (redirecționat de la Borlești, unde încheiase o misiune de stingere a unui incendiu de vegetație uscată) incendiul se manifesta generalizat”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ, în momentul declanşării intervenţiei. Cîteva zeci de minute mai tîrziu a fost anunţat faptul că incendiul a fost localizat, iar în locuinţă a fost găsită o persoană decedată.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Prefectul de Neamţ îl acuză pe preşedintele CJ că vrea să dea un “tun financiar” de milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Arsene îşi doreşte o şedinţă de îndată pentru a aloca fonduri pentru un spital mobil COVID-19 ■ valoarea proiectului ar fi de 17,6 milioane de euro ■ prefectul de Neamţ afirmă că un astfel de spital ar costa doar 10,2 milioane de euro ■ “diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene?”, întreabă George Lazăr ■

Acuze grave formulate de prefectul de Neamţ, George Lazăr, la adresa preşedintelui CJ Neamţ Ionel Arsene. Cel din urmă a anunţat că îşi doreşte convocarea unei şedinţe de CJ în care să fie alocate fonduri pentru construirea în regim de urgenţă a unui Spital Mobil Covid-19, care să deservească populaţia din judeţele Neamţ, Iaşi şi Bacău.

“Voi convoca de îndată o ședință a Consiliului Județean Neamț, pentru a aloca fondurile necesare construirii în regim de urgență, a Spitalului Mobil COVID-19, care va deservi populația din județele Neamț, Iași și Bacău.

Spitalul va avea o capacitate de 250 de paturi și va avea o structură modulară. Va fi instalat în circa trei săptămâni, astfel încât la momentul atingerii vârfului epidemic, unitatea să fie operațională.

Cele trei județe vor asigura personalul medical și toate costurile și logistica necesare operaționalizării spitalului.

Valoarea totală a acestui proiect este de 17,6 milioane de euro și se realizează în cadrul Asociației Intercomunitare Euronest.

Această unitate vine ca o soluție pentru a crește capacitatea de absorbție și de reacție a sistemului medical dar și de a ține sub control strict aria de răspândire a virusului”, a publicat Ionel Arsene pe pagina sa de Facebook.

Replica lui George Lazăr a venit puţin mai tîrziu sub forma unui atac extrem de dur. “Văd că m-aţi ascultat domnule preşedinte Arsene, v-aţi conformat în decizia de a schimba managerul Spitalului Judeţean Neamţ. Oricum rămîne o mare realizare pentru dumneavoastră, dar şi dezamăgire pentru judeţul Neamţ, să schimbaţi directorii de la Spitalul Judeţean la două săptămîni, pe bandă rulantă, după ce tot dumneavoastră îi anunţati, îi instalaţi şi vă lăudaţi cu competenţele lor.

De data asta vă cer să ascultaţi din nou şi să nu greşiţi în acţiunile dumneavoastră, pentru că e mare păcat să risipiţi banii publici ai nemţenilor, pentru că nu sînt ai dumneavoastră de acasă. Vreţi cu orice preţ să daţi un tun financiar de aproximativ 17,6 milioane de euro şi asta nu e bine domnule Arsene. Se pare că atunci cînd vine vorba de bani, dumneavoastră nu mai ţineţi cont de nimic, nici de starea de urgenţă, nici de sănătatea publică a cetăţenilor şi nici de cheltuirea responsabilă a banului public.

Vreţi să faceţi un spital modular cu 17,6 milioane de euro în condiţiile în care acest spital costă doar 10,2 milioane de euro. Întreb şi întreabă foarte mulţi cetăţeni, diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene? Şi vă ataşăm şi oferte de preţ ca să fie pe înţelesul oricui.. Vă cer să nu risipiţi banii comunităţii pe invenţii financiare ale dumneavoastră şi cel mai bine, dacă tot vreţi să investiţi în sănătate, faceţi acest efort financiar pentru Spitalul Neamţ – pentru dotări cu aparatură medicală, echipamente de protecţie, sisteme de ventilaţie mecanică şi alte dispozitive care lipsesc şi sînt de maximă necesitate. Nu vă ocupaţi în această perioadă de artificii financiare, fiţi eficient în cheltuirea banului public”, scrie, tot pe Facebook, prefectul de Neamţ.

Nu ştim cine are dreptate şi nici nu e datoria noastră de jurnalişti să dăm dreptate unuia sau altuia. Un lucru e cert: de spitale avem nevoie acum mai mult decît oricînd, însă ar trebui ca instituţiile statului să vegheze foarte atent la cheltuielile care se fac în această perioadă sub “umbrela” stării de urgenţă. Aşteptăm şi o eventuală replică a preşedintelui CJ Neamţ, dar mai ales aşteptăm o poziţie clară a instituţiilor care ne pot spune dacă se pregăteşte sau nu un tun financiar.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Spălăm virusul de pe străzi sau “spălăm… bani”?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Luare de poziţie cel puţin… surprinzătoare a MAI pe un subiect ce părea “tranşat”: şi anume că în perioada epidemiei este indicat să fie dezinfectate străzile. Cine dădea indicaţia, e mai puţin clar, ca multe alte lucruri în această perioadă de urgenţă, dar cert este că mulţi primari s-au conformat şi s-au apucat de spălat virusul de pe străzi. Cel puţin aceasta era explicaţia oficială. Mai mult, preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene, ridica în slăvi, deunăzi, pe primarul/primarii care deja spălau străzile şi îi trăgea, politic, de urechi pe cei care încă nu se apucaseră de acest lucru.Şi se bătea cu pumnul în piept că va spăla drumurile din judeţ.

Ei bine, pe 3 aprilie, reprezentanţii Ministerului de Interne dau următorul comunicat:“Pentru a analiza eficiența dezinfectării mediilor externe (suprafața drumurilor, ziduri de protecție, pavaje etc.), trebuie luați în considerare factori precum mijloacele de transmitere a Coronavirus, dovada prezenței virusului pe suprafețe, precum și posibilul impact asupra mediului și riscul asupra sănătății în cazul folosirii unor produse nepotrivite, cu potențial toxic. Pentru spălarea pavajelor urbane, recomandările sunt să se utilizeze procedurile obișnuite, pe bază de săpunuri convenționale / detergenți convenționali, evitând, însă, producerea de praf și aerosoli. Dezinfectarea acestora este o măsură a cărei utilitate nu a fost stabilită, întrucât nu există dovezi că suprafețele de mers sunt implicate în transmiterea virusului. Informațiile legate de utilizarea hipocloritului și abilitatea lui de a distruge virusul pe suprafețe externe (cum ar fi drumurile) și în aer sunt contradictorii”.

Se naşte firesc întrebarea: Cine are dreptate şi, pînă acum, am spălat virusul de pe străzi sau s-au “spălat… nişte bani? Care puteau fi folosiţi mult mai bine pentru dotarea spitalelor, de exemplu. Sperăm să ne răspundă cineva la această întrebare.

Citește știrea

Trending