Contactează-ne

Politica

Neamţ: Prezidenţiale 2. Nu a fost nimic spectaculos

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ turul 2 al scrutinului pentru alegerea preşedintelui a fost caracterizat printr-o acalmie totală ■ nu s-au înregistrat evenimente nedorite ■ pe la unele secţii, membrii comisiilor au îngheţat de frig ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare
Turul doi al alegerilor prezidenţiale programate duminică, 24 noiembrie, a fost, la fel ca şi la scrutinul de acum două săptămîni, caracterizat prin acalmie.

Nimic n-a părut să tulbure liniştea unei zile mohorîte, cu ceaţă, stare care s-a transmis şi alegătorilor. Totuşi, lumea s-a îndreptat către urne, la ora 15.00, în judeţ, prezenţa la vot, era de 31,14%, ceea ce însemna că 144.848 de persoane şi-au exprimat opţiunea electorală.

La nivel naţional, la aceaşi oră, 31,39% dintre votanţi se prezentaseră la secţii, fiind vorba despre 5.719.976 de persoane. În Neamţ au fost amenajate 490 secţii, pe listele permanente fiind înscrise 465.066 persoane. La ora 17.30, conform site-ului Autorităţii Electorale Centrale, 203.801 de nemţeni votaseră.

La Neamţ, în unele secţii de vot comisiile s-au plîns de faptul că este foarte frig. Un SMS primit de redactorul Monitorul la ora 08.14, de la unul din reprezentanţii unui partid politic dintr-o secţie de vot, suna în felul următor: „La secţia 101 se îngheaţă de frig, Nimeni nu ia măsuri“.

Semnalul s-a arătat a fi adevărat, ţinînd cont de faptul că era vorba de Borpul B al Şcolii Vasile Alecsandri din Roman, imobil intrat în această toamnă în proces de reabilitare. Elevii au fost mutaţi la Şcoala Sergiu Celibidache pentru perioada reabilitării clădirii, monument architectonic.

Nimeni n-a înţeles de ce nu s-a decis mutarea secţiei în imobilul nou al şcolii, unde există o secţie de vot şi unde se este centrală termică. Contactat telefonic, secretarul Consiliului  Local Roman, Gheorghe Carnariu, a confirmat ştirea şi a declarat că urmează a fi trimis electricianul primăriei pentru a trage un cablu electric din corpul A şi că vor fi aduse în secţie mai multe radiatoare electrice.

De altfel, situaţia semnalată la secţia de la Roman nu a fost singulară în judeţ. Ca date statistice, la ora 11.00, în judeţ erau localităţi unde numărul de votanţi era mai mare, iar în altele mai mic. La ora menţionată, votaseră 13,25%, 5.674 pe liste suplimentare, 56.335 pe liste permanente, iar 53 de nemţeni ceruseră urna mobilă. Neamţul se afla la ora 11.00, sub media naţională de 15,7% prezenţă la vot.

Nimic deosebit prin Bicaz şi pe Valea Muntelui

Sub privirea şăgalnică şi zîmbitoare a candidaţilor la prezidenţialele lui 2019, ce au împînzit zona de munte, trăitorii Bicazului şi ai Văii Muntelui au trecut volens-nolens şi prin furcile caudine ale celui de-al doillea tur de scrutin.

Spunem volens-nolens luînd în considerare faptul că prezenţa la vot a consemnat pe tot parcursul zilei de ieri, 24 Brumar, unduiri procentuale de la o secţie la alta a fiecărei comune şi cam tot la fel şi-n urbea de sub baraj.

Dacă la Bicaz interesul s-a dovedit a fi promiţător încă de la primele ore ale dimineţii, înregistrîndu-se procente mai mari decît în urmă cu două săptămîni, nu acelaşi lucru a putut fi constatat în comunele situate în amonte de oraş, începînd cu Hangu şi terminînd cu Borca ori Dămuc, unde procentele urcau anevoie spre cifrele prognosticate de către edilii locali.

Astfel, la ora 11.00, în cele 10 secţii de votare ale Bicazului, situaţia înregistra cifre procentuale între 10%, la Secu şi Dodeni şi 28, în Izvoru Muntelui, cu o medie de 16%, la nivel de oraş, iar curba avea să urce constant, astfel încît, în jurul orei 16.00, media prezenţei la vot să atingă 38%.

Revenind la situaţia din secţiile de votare ale comunelor, pe parcursul dimineţii prezenţa a fost firavă, atingînd doar pe alocuri 10%. Speranţa celor din comisii era ca, odată întorşi de la biserică, votanţii să ia cu asalt urnele. Numai că n-a fost să fie, oamenii preferînd să meargă mai întîi acasă, şi abia după o clipă de odihnă să ia, eventual, calea secţiilor, spre exercitarea dreptului lor constituţional.

Asta dacă, între timp, nu se mai iveau niscai probleme care să le reţină atenţia. Şi, într-o oarecare măsură, prezidenţii secţiilor de votare au avut dreptate, înspre ora 16,00 prezenţa la vot fiind ceva mai intensă. La Hangu, ieri la ora 13.00, procentul prezenţei la vot era, în medie de 9%, spre nemulţumirea edilului local, care spera totuşi ca spre după-amiază acesta să sporească.

Cît priveşte situaţia urnelor speciale, aceasta nu a fost una spectaculoasă, fie că a fost vorba de Bicaz, fie despre celelalte localităţi muntene. Altfel spus, n-a fost semnalat vreun eventual turism electoral, asta poate şi pe motiv că ochiul vigilent al „duşmanului“a vegheat din vreun habitaclu de automobil parcat întîmplător în vecinătatea amplasamentelor electorale.

Una peste alta, în rîndul muntenilor s-a constat, ieri, o atmosferă liniştită asemănătoare cu cea din primul tur comparativ cu primul tur, cînd electoratul a abordat chestiunea într-o manieră zîmbitoare şi relaxantă.

„De s-ar termina odată, că atîta ne-au bătut la cap cu campania asta a lor, încît ne-au plictisit. Să dea domnul să iasă cine vrem noi“, avea să ne spună unul dintre bicăjenii din categoria celor mai copţI la minte şi la trup, care avea să ne spună în şoaptă că pusese ştampila pe doamna Viorica pe care o considera o adevărată româncă. De altminteri, dată fiind constatarea noastră ca urmare a discuţiilor purtate cu o parte dintre votanţi, cei drept ceva mai în vîrstă, se pare că la Bicaz şi chiar pe Valea Muntelui „macazul“ politic a luat-o spre stînga. De lămurit însă o să ne lămurim la ora 21.00 trecute fix, vorba lui nenea Iancu. Cert e că lumea a ieşit într-un număr mai mare la vot şi asta a fost de bine.

Pace şi-n zona Tîrgu Neamţ

Tîrgnemţenii au participat în număr destul de mare la alegerile prezidenţiale de duminică. La cele 14 secţii de votare de la nivelul oraşului erau aşteptaţi la urne 18.329 cetăţeni, atîţia fiind înscrişi pe listele permanente.

Prezenţa la vot părea destul de bună, cel puţin pînă la orele amiezei. Potrivit informaţiilor de pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central, pînă la ora 11,15 votaseră circa 2.400 de alegători, reprezentînd puţin peste 13%, ajungîndu-se la 3.200 votanţi la ora 12 (circa 17.5%). Pe 10 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, au participat la vot 8.548 cetăţeni (46,7%) la nivelul oraşului Tîrgu Neamţ.

Viorica Dăncilă (PSD) s-a clasat atunci pe primul loc în preferinţele electoratului de sub Cetate, primind în jur de 2.430 de voturi (28,3%) şi a fost urmată de Klaus Iohannis (PNL), cu aproape 2.280 de voturi (26,6%). Pe următoarele locuri s-au situat Mircea Diaconu (15%), Dan Barna (12,7%) şi Theodor Paleologu (7%).

Diferenţa dintre candidaţii clasaţi pe primele două locuri a fost destul de strînsă la majoritatea celor 14 secţii de votare, la unele dintre ele fiind primul preşedintele în funcţie, la altele, ex-premierul. Rămîne de văzut ce va arăta numărătoarea voturilor de la finalul zilei. În 2014, rezultatele turului doi arătau că Victor Ponta a fost preferat de majoritatea tîrgnemţenilor, deşi el a pierdut în final alegerile pe plan naţional.

În urmă cu cinci ani, prezenţa la vot în turul doi a fost mai bună decît în primul tur, ajungînd la circa 60%. Din cei peste 10.800 de alegători care au mers la urne, 6.500 votaseră pentru Victor Ponta, iar restul de aproape 4.300, cu Klaus Iohannis. La alegerile prezidenţiale din 2009, prezenţa la urne fusese de circa 55%, la nivel de oraş. La acea vreme, Mircea Geoană obţinuse 3.238 de voturi (32,96%), poziţia secundă fiind ocupată de Traian Băsescu (2.621 voturi – 26,68%). Pe locul trei se clasase candidatul PNL, Crin Antonescu, preferat de 2.245 de tîrgnemţeni (22,85%), iar al patrulea ieşise Vadim Tudor (PRM), cu 767 voturi (7,81%).

Ce-a fost în turul 1

În primul tur al alegerilor de pe 10 noiembrie, prezenţa la vot a fost de 42,84%, votînd 199.243 de nemţeni. Klaus Iohannis a obţinut 36,46%, respectiv 71.089 voturi, aproape la fel ca la nivel naţional, unde procentul a fost de 36,65%. O victorie a liberalilor, în condiţiile în care, cel puţin pînă pe la euroalegeri, dar şi după, judeţul era considerat ca fiind un fief al PSD. Vasilica Viorica Dăncilă a obţinut 26,09%, respectiv 50.881 voturi, iar la nivel naţional 23,79%.

Un rezultat surprinzător de slab a obţinut candidatul USR-PLUS, Ilie-Dan Barna – 12,13%, respectiv 23.654 voturi. La nivel naţional, Barna a obţinut 13,99%. Mircea Diaconu, pe care unele sondaje, mai mult sau mai puţin urechiste, îl dădeau cu şanse reale de a ajunge în turul II, a obţinut la Neamţ un rezultat onorabil – 11,12%, 21.680 de voturi, Theodor Paleologu 5,87%, Ramona-Ioana Bruynseels 3,13%, iar Alexandru Cumpănaşu doar 1,74%.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

”Încă o victorie a PNL, în Camera Deputaţilor: recursul compensatoriu a fost abrogat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

După abrogarea recursului compensatoriu, senatorul PNL de Neamţ, Eugen Ţapu Nazare, a făcut o declaraţie publică în care a punctat că abrogarea reprezintă încă o promisiune respectată a Guvernului Orban.

“Recursul compensatoriu, controversata lege a PSD care a îndoliat familii de români, a fost abrogat astăzi, în Camera Deputaţilor, la propunerea Partidului Naţional Liberal. Siguranţa românilor trebuie să fie pe primul plan.

Locul tîlharilor, al criminalilor şi al violatorilor este în spatele gratiilor, nu pe străzi, beneficiind de tot felul de facilităţi din partea statului român. Actualul proiect de lege a fost iniţiat în ianuarie 2019, de zece parlamentari ai PNL.

În iunie, proiectul a fost respins de Senat, cu majoritatea PSD. Nici două luni mai tîrziu, în august 2019, PSD nu a vrut să convoace o sesiune extraordinară, pe aceeaşi temă, deşi toate semnalele societăţii civile arătau o îngrijorare maximă: peste 21.000 de infractori eliberaţi înainte de termen, 1.877  reîncarceraţi, dintre care 509 fiind autori ai unor fapte cu violenţă.

Prin actualul proiect de  lege, Guvernul Orban îşi respectă încă o promisiune făcută românilor, înainte de  investire”, a declarat Eugen Ţapu Nazare.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Advertorial

”Guvernul PNL nu taie bani”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ “Ionel Arsene face ce ştie mai bine: minte! Şi o face cu neruşinare!”, susţine senatorul Eugen Ţapu Nazare

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Senatorul nemţean Eugen Ţapu Nazare, vicelider al Grupului PNL din Senat, a transmis recent un comunicat de presă în care îl acuză pe preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, că minte cu neruşinare atunci cînd afimă că guvernul liberal ar fi tăiat din banii pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.

“Guvernul PNL nu a tăiat, la rectificarea bugetară, din drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul special desfăşurat la nivelul judeţului Neamţ.

Este o informaţie incorectă răspândită de preşedintele PSD Neamţ. Deşi a fost sancţionat de nemţeni pentru contraperformanţele administrative, la alegerile europarlamentare şi, mai apoi, la cele prezidenţiale, Ionel Arsene, continuă dezinformările şi răspândirea de ştiri false.

Recent, o văicăreală a plecat dinspre preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, preocupat, chipurile, de alocaţiile bugetare pentru copiii cu handicap, care ar fi fost tăiate. În mod normal, unui asemenea personaj, ipochimen, nu merită să i se răspundă, dar, pentru că afirmaţiile sale pot stârni îngrijorare în rândul categoriilor menţionate mai sus, trebuie să o facem”, afirmă Eugen Ţapu Nazare.

Care mai adaugă că Ionel Arsene fie nu ştie să citească un proiect de buget, fie ar răspândi, intenţionat, ştiri false.

“Şi să spunem adevărul. Iar adevărul este că Guvernul PNL nu taie niciun leu de la copiii cu nevoi speciale.

Ceea ce Ionel Arsene susţine că a văzut este, de fapt, o rectificare bugetară a sumelor care au rămas necheltuite, la acest capitol.

Atât şi nimic mai mult. Copiii cu nevoi speciale vor avea în contiuare finanţarea asigurată, iar economiile înregistrate la acest capitol sunt redirecţionate spre alte capitole bugetare.

Acum, fie Ionel Arsene nu ştie să citească un proiect de buget, fie răspândeşte, cu bună ştiinţă, ştiri false. În ambele situaţii, trebuie să plece din fruntea Consiliului Judeţean Neamţ”, mai susţine senatorul nemţean.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Politica

Neamţ: Iohannis a cîştigat alegerile, dar sub 60%

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 58,72%, respectiv 119.063 de alegători nemţeni, l-au votat pe Iohannis ■ Dăncilă a cîştigat în 22 de comune ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare
Rezultat previzibil în Neamţ, în turul II al alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis obţinînd 58,72% din voturile exprimate.

119.063 de nemţeni l-au votat pe Iohannis, în vreme ce doar 83.694 de alegători au optat pentru Viorica Dăncilă, reprezentînd un procent de 41,27%.

Prezenţa la vot a fost sub 50%, respectiv 45,5%, iar cît priveşte voturile pe localităţi, Iohannis s-a impus în cele două municipii şi în oraşe, precum şi în 56 de comune, în vreme ce contracandidata sa a reuşit să cîştige în doar 22 de comune:  Tupilaţi, Bîrgăuani, Stăniţa, Români, Negreşti, Ţibucani, Borca, Dochia, Gîdinţi, Dulceşti, Păstrăveni, Bozieni, Agapia, Brusturi, Pînceşti, Văleni, Petricani, Războieni, Valea Ursului, Urecheni, Grumăzeşti şi Oniceni.

La nivel naţional, Iohannis a obţinut 66%, iar Viorica Dăncilă 34%.

În ţară, Klaus Iohannis a obţinut 63,17% (peste 5.625.000 de voturi), iar Viorica Dăncilă – 36,82% (peste 3.280.000 voturi), iar în diaspora Klaus Iohannis a cîştigat cu un procent record: 94%.

Rezultatele de la Neamţ vor fi din nou interpretate în funcţie de interesul politic. PNL a obţinut victoria, dar cu aproximativ cinci procente sub rezultatul obţinut în ţară. Însă într-un judeţ considerat ani buni ca fiind fief PSD, este un rezultat ce probabil va fi apreciat. Rămîne de văzut cît de “apreciat” va fi rezultatul obţinut de PSD în judeţ.

A pierdut însă a obţinut aproape opt procente peste media naţională ceea ce s-ar putea să cîntărească destul de greu. Au apărut în spaţiul public informaţii cum că preşedintele social-democraţilor nemţeni, Ionel Arsene, ar avea funcţia în joc şi că ar fi lideri de la centru care abia ar aştepta să-i arate firmanul dacă rezultatele sînt catalogate ca fiind slabe.

Rămîne însă de văzut dacă aproape 42 de procente obţinute în Neamţ de Viorica Dancilă va fi considerat un rezultat slab.

Revenind la votul pe localităţi în judeţ, au fost şi “campioni” la procentaje: cum ar fi cei din Tămăşeni, de exemplu, unde Iohannis a obţinut aproape 80% sau cei din Bicazu Ardelean, cu un procentaj de peste 76%. A stat foarte bine şi la Cordun, procentaj de 71%, dar şi la Dumbrava Roşie, peste 70%. La Gherăieşti, procentajul a fost aproape de 75%, iar la Săbăoani puţin peste 70%.

De partea cealaltă, Dăncilă a obţinut procentaje bune la Oniceni, peste 70%, la Grumăzeşti, peste 62%, la Urecheni şi Valea Ursului, peste 60%. La Războieni s-a obţinut puţin sub 60% şi la Văleni puţin sub 59%.

De comentat şi prezenţa destul de slabă la vot în Neamţ, sub 50% şi sub media naţională, ceea ce poate duce la concluzia că în judeţ ar avea loc “să crească” şi alte partide decît PNL şi PSD, cum ar fi USR sau Pro România.

Sigur că evoluţia viitoare va depinde şi de ceea ce va face PNL, care trebuie să se apuce să guverneze, dar şi cît de bine se va replia PSD în opoziţie, dacă nu va face implozie din cauza luptelor interne ce sînt mai mult decît probabile după rezultatul slab de la alegerile prezidenţiale. Dacă ne luăm după “fotografia” din 24 noiembrie, la alegerile locale şi parlamentare ce vin nu putem spune cine va fi marele cîştigător, însă se prefigurează din nou un mare învins: acelaşi PSD. Însă pînă atunci multe lucruri se pot schimba.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending