Contactează-ne

Politica

Neamţ: Prezidenţiale 2. Nu a fost nimic spectaculos

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ turul 2 al scrutinului pentru alegerea preşedintelui a fost caracterizat printr-o acalmie totală ■ nu s-au înregistrat evenimente nedorite ■ pe la unele secţii, membrii comisiilor au îngheţat de frig ■

Turul doi al alegerilor prezidenţiale programate duminică, 24 noiembrie, a fost, la fel ca şi la scrutinul de acum două săptămîni, caracterizat prin acalmie.

Nimic n-a părut să tulbure liniştea unei zile mohorîte, cu ceaţă, stare care s-a transmis şi alegătorilor. Totuşi, lumea s-a îndreptat către urne, la ora 15.00, în judeţ, prezenţa la vot, era de 31,14%, ceea ce însemna că 144.848 de persoane şi-au exprimat opţiunea electorală.

La nivel naţional, la aceaşi oră, 31,39% dintre votanţi se prezentaseră la secţii, fiind vorba despre 5.719.976 de persoane. În Neamţ au fost amenajate 490 secţii, pe listele permanente fiind înscrise 465.066 persoane. La ora 17.30, conform site-ului Autorităţii Electorale Centrale, 203.801 de nemţeni votaseră.

La Neamţ, în unele secţii de vot comisiile s-au plîns de faptul că este foarte frig. Un SMS primit de redactorul Monitorul la ora 08.14, de la unul din reprezentanţii unui partid politic dintr-o secţie de vot, suna în felul următor: „La secţia 101 se îngheaţă de frig, Nimeni nu ia măsuri“.

Semnalul s-a arătat a fi adevărat, ţinînd cont de faptul că era vorba de Borpul B al Şcolii Vasile Alecsandri din Roman, imobil intrat în această toamnă în proces de reabilitare. Elevii au fost mutaţi la Şcoala Sergiu Celibidache pentru perioada reabilitării clădirii, monument architectonic.

Nimeni n-a înţeles de ce nu s-a decis mutarea secţiei în imobilul nou al şcolii, unde există o secţie de vot şi unde se este centrală termică. Contactat telefonic, secretarul Consiliului  Local Roman, Gheorghe Carnariu, a confirmat ştirea şi a declarat că urmează a fi trimis electricianul primăriei pentru a trage un cablu electric din corpul A şi că vor fi aduse în secţie mai multe radiatoare electrice.

De altfel, situaţia semnalată la secţia de la Roman nu a fost singulară în judeţ. Ca date statistice, la ora 11.00, în judeţ erau localităţi unde numărul de votanţi era mai mare, iar în altele mai mic. La ora menţionată, votaseră 13,25%, 5.674 pe liste suplimentare, 56.335 pe liste permanente, iar 53 de nemţeni ceruseră urna mobilă. Neamţul se afla la ora 11.00, sub media naţională de 15,7% prezenţă la vot.

Nimic deosebit prin Bicaz şi pe Valea Muntelui

Sub privirea şăgalnică şi zîmbitoare a candidaţilor la prezidenţialele lui 2019, ce au împînzit zona de munte, trăitorii Bicazului şi ai Văii Muntelui au trecut volens-nolens şi prin furcile caudine ale celui de-al doillea tur de scrutin.

Spunem volens-nolens luînd în considerare faptul că prezenţa la vot a consemnat pe tot parcursul zilei de ieri, 24 Brumar, unduiri procentuale de la o secţie la alta a fiecărei comune şi cam tot la fel şi-n urbea de sub baraj.

Dacă la Bicaz interesul s-a dovedit a fi promiţător încă de la primele ore ale dimineţii, înregistrîndu-se procente mai mari decît în urmă cu două săptămîni, nu acelaşi lucru a putut fi constatat în comunele situate în amonte de oraş, începînd cu Hangu şi terminînd cu Borca ori Dămuc, unde procentele urcau anevoie spre cifrele prognosticate de către edilii locali.

Astfel, la ora 11.00, în cele 10 secţii de votare ale Bicazului, situaţia înregistra cifre procentuale între 10%, la Secu şi Dodeni şi 28, în Izvoru Muntelui, cu o medie de 16%, la nivel de oraş, iar curba avea să urce constant, astfel încît, în jurul orei 16.00, media prezenţei la vot să atingă 38%.

Revenind la situaţia din secţiile de votare ale comunelor, pe parcursul dimineţii prezenţa a fost firavă, atingînd doar pe alocuri 10%. Speranţa celor din comisii era ca, odată întorşi de la biserică, votanţii să ia cu asalt urnele. Numai că n-a fost să fie, oamenii preferînd să meargă mai întîi acasă, şi abia după o clipă de odihnă să ia, eventual, calea secţiilor, spre exercitarea dreptului lor constituţional.

Asta dacă, între timp, nu se mai iveau niscai probleme care să le reţină atenţia. Şi, într-o oarecare măsură, prezidenţii secţiilor de votare au avut dreptate, înspre ora 16,00 prezenţa la vot fiind ceva mai intensă. La Hangu, ieri la ora 13.00, procentul prezenţei la vot era, în medie de 9%, spre nemulţumirea edilului local, care spera totuşi ca spre după-amiază acesta să sporească.

Cît priveşte situaţia urnelor speciale, aceasta nu a fost una spectaculoasă, fie că a fost vorba de Bicaz, fie despre celelalte localităţi muntene. Altfel spus, n-a fost semnalat vreun eventual turism electoral, asta poate şi pe motiv că ochiul vigilent al „duşmanului“a vegheat din vreun habitaclu de automobil parcat întîmplător în vecinătatea amplasamentelor electorale.

Una peste alta, în rîndul muntenilor s-a constat, ieri, o atmosferă liniştită asemănătoare cu cea din primul tur comparativ cu primul tur, cînd electoratul a abordat chestiunea într-o manieră zîmbitoare şi relaxantă.

„De s-ar termina odată, că atîta ne-au bătut la cap cu campania asta a lor, încît ne-au plictisit. Să dea domnul să iasă cine vrem noi“, avea să ne spună unul dintre bicăjenii din categoria celor mai copţI la minte şi la trup, care avea să ne spună în şoaptă că pusese ştampila pe doamna Viorica pe care o considera o adevărată româncă. De altminteri, dată fiind constatarea noastră ca urmare a discuţiilor purtate cu o parte dintre votanţi, cei drept ceva mai în vîrstă, se pare că la Bicaz şi chiar pe Valea Muntelui „macazul“ politic a luat-o spre stînga. De lămurit însă o să ne lămurim la ora 21.00 trecute fix, vorba lui nenea Iancu. Cert e că lumea a ieşit într-un număr mai mare la vot şi asta a fost de bine.

Pace şi-n zona Tîrgu Neamţ

Tîrgnemţenii au participat în număr destul de mare la alegerile prezidenţiale de duminică. La cele 14 secţii de votare de la nivelul oraşului erau aşteptaţi la urne 18.329 cetăţeni, atîţia fiind înscrişi pe listele permanente.

Prezenţa la vot părea destul de bună, cel puţin pînă la orele amiezei. Potrivit informaţiilor de pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central, pînă la ora 11,15 votaseră circa 2.400 de alegători, reprezentînd puţin peste 13%, ajungîndu-se la 3.200 votanţi la ora 12 (circa 17.5%). Pe 10 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, au participat la vot 8.548 cetăţeni (46,7%) la nivelul oraşului Tîrgu Neamţ.

Viorica Dăncilă (PSD) s-a clasat atunci pe primul loc în preferinţele electoratului de sub Cetate, primind în jur de 2.430 de voturi (28,3%) şi a fost urmată de Klaus Iohannis (PNL), cu aproape 2.280 de voturi (26,6%). Pe următoarele locuri s-au situat Mircea Diaconu (15%), Dan Barna (12,7%) şi Theodor Paleologu (7%).

Diferenţa dintre candidaţii clasaţi pe primele două locuri a fost destul de strînsă la majoritatea celor 14 secţii de votare, la unele dintre ele fiind primul preşedintele în funcţie, la altele, ex-premierul. Rămîne de văzut ce va arăta numărătoarea voturilor de la finalul zilei. În 2014, rezultatele turului doi arătau că Victor Ponta a fost preferat de majoritatea tîrgnemţenilor, deşi el a pierdut în final alegerile pe plan naţional.

În urmă cu cinci ani, prezenţa la vot în turul doi a fost mai bună decît în primul tur, ajungînd la circa 60%. Din cei peste 10.800 de alegători care au mers la urne, 6.500 votaseră pentru Victor Ponta, iar restul de aproape 4.300, cu Klaus Iohannis. La alegerile prezidenţiale din 2009, prezenţa la urne fusese de circa 55%, la nivel de oraş. La acea vreme, Mircea Geoană obţinuse 3.238 de voturi (32,96%), poziţia secundă fiind ocupată de Traian Băsescu (2.621 voturi – 26,68%). Pe locul trei se clasase candidatul PNL, Crin Antonescu, preferat de 2.245 de tîrgnemţeni (22,85%), iar al patrulea ieşise Vadim Tudor (PRM), cu 767 voturi (7,81%).

Ce-a fost în turul 1

În primul tur al alegerilor de pe 10 noiembrie, prezenţa la vot a fost de 42,84%, votînd 199.243 de nemţeni. Klaus Iohannis a obţinut 36,46%, respectiv 71.089 voturi, aproape la fel ca la nivel naţional, unde procentul a fost de 36,65%. O victorie a liberalilor, în condiţiile în care, cel puţin pînă pe la euroalegeri, dar şi după, judeţul era considerat ca fiind un fief al PSD. Vasilica Viorica Dăncilă a obţinut 26,09%, respectiv 50.881 voturi, iar la nivel naţional 23,79%.

Un rezultat surprinzător de slab a obţinut candidatul USR-PLUS, Ilie-Dan Barna – 12,13%, respectiv 23.654 voturi. La nivel naţional, Barna a obţinut 13,99%. Mircea Diaconu, pe care unele sondaje, mai mult sau mai puţin urechiste, îl dădeau cu şanse reale de a ajunge în turul II, a obţinut la Neamţ un rezultat onorabil – 11,12%, 21.680 de voturi, Theodor Paleologu 5,87%, Ramona-Ioana Bruynseels 3,13%, iar Alexandru Cumpănaşu doar 1,74%.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

„Opoziţia să tacă!“, expresie a bigotismului liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Joi 26 martie, ministrul Sănătăţii Victor Costache a fost obligat să demisioneze, demisie care, în contextul actualei crize medicale este un semn prost din partea guvernului, care îl va costa.

Premierul Orban a motivat, de ochii presei, că între demisia ministrului Costache şi carenţele profesionale ale acestuia, privind managementul situaţiei, ar fi o legătură. De câte ori membrii guvernului Orban au fost audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, Victor Costache nu a primit notă de trecere.

Comisiile i- au imputat aceleaşi carenţe manageriale, pe care ile-a imputat joi şi premierul Orban. Liberalii, printre care şi un deputat de Neamţ, Laurenţiu Leoreanu, au ţinut să ne convingă că „PSD îl critică absurd pe ministrul Sănătăţii, Victor Costache“. În fruntea susţinătorilor mesajului privind „critica absurdă pesedistă“, s-a situat bineînţeles Ludovic Orban. Joi, 26 martie, a fost ziua în care Ludovic Orban, acest adversar fără odihnă al stângii, a fost obligat să recunoască, că cel puţin în materie de carenţe ale lui Victor Costache, PSD -ul a avut dreptate şi a cerut, la rândul său, demisia ministrului.

Semnalul a fost că managementul lui Victor Costache, în criza coronavirusului, începând cu 23 ianuarie până în prezent, a fost un eşec al Guvernului Orban plin sau interimar. Întrebarea firească, la care liberalii trebuie să dea un răspuns, este „Cine plăteşte oalele sparte?“. Le plătesc oare liberalii, sau trebuie să le plătească Opoziţia, după cum sugerează aceştia. Obligându-l în sfârşit pe Victor Costache să plece acasă, Ludovic Orban dovedeşte că este sensibil, nu atât la vectorul coronavirus, cât la vectorul electoral.

Miercuri 25 martie, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a anunţat public că bucureştenii vor intra într- un program amplu de testare a prezenţei coronavirusului. În materie de comunicare, Gabriela Firea, anunţând o măsură concretă, a fost mai eficientă decât Ludovic Orban, ale cărui anunţuri abundă în generalităţi. Miercuri seara, ca să acopere breşa de comunicare a Guvernului, Victor Costache a anunţat şi el că vrea să testeze populaţia Bucureştiului.

Desigur că premierul Orban l-a convocat instant la Cabinet, pentru a-l întreba unde l-a mâncat de a ieşit public cu anunţul testării populaţiei. Isprava ministrului Costache nu putea fi trecută cu vederea, atâta timp cât Ludovic Orban susţine public că „testarea populaţiei este o prostie“. Nu mai conta faptul că un specialist arhicunoscut, ca dr. Streinu Cercel susţine urgentarea testărilor, pentru blocarea escaladării epidemiei şi protecţia corpului medical.

Soluţia liberală în combaterea coronavirusului – pasarea pisicii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a avertizat, pe 23 ianuarie a.c., că „toate ţările trebuie să fie gata să ia măsuri pentru a ţine sub control focarul de infectare cu coronavirus“. Avertizarea a fost trimisă şi Guvernului Orban. În agenda publică a Guvernului nu au fost semnalate preocupări deosebite pe această temă, atât la finele lunii ianuarie, cât şi în luna februarie. În schimb, agenda publică a fost supraîncărcată cu preocupările preşedintelui Iohannis şi a premierului Orban, privind alegerile anticipate.

Acum, dacă în România nu există dezinfectanţi, mănuşi şi măşti, de vină este Guvernul PSD, care şi-a terminat mandatul în 4 noiembrie 2019. De numărul insuficient de spitale, precum şi de dotarea precară a multora dintre acestea, poate fi învinuit şi Guvernul PSD, precum şi guvernele anterioare, dacă ne amintim că Guvernul Boc a închis spitale.

Dar cum se poate absolvi cu atâta uşurinţă Guvernul Orban de lipsa măştilor, mănuşilor, combinezoanelor de protecţie şi dezinfectanţilor, cel puţin pentru uzul personalului medical? Ca să nu mai vorbim de cele necesare pentru uzul populaţiei… Ce a făcut Guvernul Orban, începând cu 24 ianuarie, până în prezent, pentru a avea asigurat deja acest minim necesar, care nu reprezintă nicio complexitate tehnologică?.

Guvernul Orban, prin parlamentarii săi locali, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne explică că de vină este PSD-ul, pentru că nu se găsesc în comerţ măşti, mănuşi şi dezinfectanţi. Ca să nu mai pomenim şi de lipsa medicamentelor esenţiale pentru alte afecţiuni cronice. Această tâmpenie cu pasarea pisicii, ca vină a altora, izvorâtă din preaplinul bigotismului liberal, ar fi identică cu a acuza Guvernul Orban acum, pentru faptul că în 1907 Guvernul liberal Sturdza a tras în ţărani. Singura măsură concretă a Guvernului Orban, a fost că l-a pus pe ministrul Internelor, Marcel Vela, să ne citească în direct textul celor 3 Ordonanţe militare, bătând-o şi pe Viorica Dăncilă la silabisire.

Gelozia PNL , că doar corpul medical este aplaudat

Nici nu a început să-şi facă deplin mendrele coronavirusul că nu numai Klaus Iohannis, dar şi propagandiştii liberali, au ieşit public să susţină, că măsurile implementate de Guvernul Orban, în zona medicală şi de prevenţie „sunt eficiente“.

O astfel de apreciere făcută public, când suntem încă departe de vârful cocoaşei pandemiei, nu numai că dovedeşte suficienţă, dar este şi periculoasă. Singura şansă de a readuce guvernanţii cu picioarele pe pământ este ca Opoziţia să rămână trează şi să critice Guvernul pentru orice îi trece prin cap sau orice face fără cap. Rolul Opoziţiei va fi mai benefic decât oricând, în aceste momente de restrişte.

Liberalii, în frunte cu Ludovic Orban, au o nedumerire zilnică, de ce populaţia nu iese în balcoane să-i aplaude pe ei şi de ce populaţia aplaudă numai corpul medical. Personal, sunt convins că, pentru implicarea sa în problemele prezente, corpul medical merită mult mai multă recunoştinţă.

Nu ştiu dacă liberalii sunt conştienţi că sunt departe de a fi subiect de recunoştinţă publică. Au vrut guvernarea, să-şi ducă crucea cu stoicism până la capăt. La capăt, românii vor vedea cum îşi vor repartiza recunoştinţa. Sper din toată inima, că în istorie, să nu apară alături de „Ciuma lui Caragea“ şi „Coronavirusul nu ştiu cui“

Pe timp de criză, Opoziţia trebuie să aibă un singur drept – SĂ NU TACĂ!

Deputatul nemţean Laurenţiu Leoreanu, dând semn că a desluşit principiile liberale, s-a trezit pe post de cutie de rezonanţă, rostogolind mesajul pornit de la Cotroceni la vale că „Pe timp de criză, social-democraţii au un singur drept – să tacă!“.

Nu cred că i-a scăpat domnului deputat faptul că, în prezent, social-democraţii sunt singurii care reprezintă Opoziţia în Parlamentul României. Cu alte cuvinte, Guvernul Orban nu trebuie să fie doar beneficiar al voturilor Opoziţiei, dar şi a tăcerii acesteia. Fractura de logică democratică ne poate îndreptăţi să-l bănuim pe domnul deputat, că este bântuit de „complexul renegării pesedismului“, dacă ne amintim că şi-a început cariera politică în 2004, candidând pe listele PSD-ului.

Pe drept cuvânt, s-a decretat recent că întreaga lume traversează „o stare de război“. E însă un război condus cu Constituţia în mână. Ordonanţele militare emise nu abrogă Constituţia, ci doar impun ceva mai multă ordine. Şi în perioada anilor 1939-1945 omenirea a traversat o stare de război. Dar a fost o stare de război real, care a început însă decretându-se unora că „Mai aveţi un singur drept…“. Experienţa de viaţă şi politică mă obligă să ripostez la derapajul deputatului Leoreanu, reformulându-i mesajul „Pe timp de criză, Opoziţia are un singur drept, SĂ NU TACĂ!“.

Citește știrea

Actualitate

”Guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Şapu- Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare a declarat că guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic, decizia fiind luată în urma consultării cu mediul privat.

“În urma consultărilor cu mediul privat, Guvernul Orban a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic. Astfel, una din cele mai importante decizii este aceea că angajatorii nu mai trebuie să avanseze din propriile resurse financiare plăţile către angajaţii care beneficiază de şomaj tehnic.

Plăţile se vor face direct  de către AJOFM, după 15 zile în loc de 30 de zile, aşa cum era prevăzut iniţial. O primă tranşă se va deconta la începutul lunii aprilie, pentru perioada 16 – 31 martie, urmată de o a doua, la începutul lunii mai, pentru perioada 1 – 16 aprilie. Pentru a cîştiga timp şi pentru a elimina eventualele disfuncţionalităţi cauzate de birocraţie, angajatorii pot depune cererile şi on-line. Indemnizaţia de şomaj tehnic reprezintă 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.

Angajatorii care vor primi sume pentru plata angajaţilor trecuţi în şomaj tehnic, au obligaţia să le vireze în maxim trei zile din momentul încasării acestora. O altă prevedere importantă o reprezintă facilităţile acordate altor categorii de profesionişti, cluburi sportive, persoane fizice, întreprinderi individuale, PFA. Şi aceştia vor primi 75% din salariu mediu brut pe ţară, în baza unei declaraţii pe propria răspundere”, a declarat Eugen Ţapu – Nazare, vicelider al Grupului PNL din Senatul României.

Citește știrea

Actualitate

Facilităţi pentru transportatori şi coridoare speciale pentru alimente şi medicamente

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

Pentru a preîntîmpina eventualele dificultăţi ale conducătorilor auto, angajaţi ai operatorilor de transport rutier români, Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, a intervenit la statele membre ale Uniunii Europene, pentru ca autorităţile de control ale acestora să ia în calcul prelungirea valabilităţii tuturor documentelor eliberate de Autoritatea Rutieră Română (ARR), care ar putea expira în perioada în care este instituită starea de urgenţă.

Este vorba despre: licenţele comunitare şi copiile conforme ale acestora; certificatele de transport în cont propriu şi copiile conforme ale acestora; licenţele pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogări şi intermediere a operaţiunilor de transport rutier; autorizaţiile de transportul alternativ / în regim de închiriere; autorizaţiile pentru transportul rutier naţional contra cost şi copiile conforme ale acestora; autorizaţiile pentru şcolile de conducători auto; atestatele/certificatele profesionale. ”Este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt.

Totodată, ministrul Lucian Bode a solicitat şi stabilirea de urgenţă a unor coridoare de transport, pentru transporturile rutiere, feroviare şi portuare, prin toate punctele de frontieră, inclusiv prin cele închise în această perioadă publicului”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu – Nazare.

Ministrul Lucian Bode a propus şi exceptarea, pentru o perioadă de 30 de zile, a măsurilor privind perioadele de conducere şi odihnă ale şoferilor, pentru transportul naţional şi internaţional de mărfuri. Ministrul român a mai solicitat Comisiei Europene şi identificarrea posibilităţilor de finanţare pentru sprjinirea companiilor care activează în domeniul transporturilor.

”La nivelul Uniunii Europene, deciziile trebuie să fie unitare, pentru că doar aşa putem asigura funcţionarea economiilor europene, chiar şi în situaţii dificile. Zona transporturilor este poate cea mai importantă componentă a economiei româneşti, fără de care toate industriile pot intra în colaps. De aceea, am discutat şi cu reprezentanţii industriei de transport din România şi am stabilit o serie de decizii comune, inclusiv nevoia de accesare a unor scheme de ajutor de stat pentru toate modurile de transport, care să permită ca, la încheierea perioadei de criză, firmele româneşti de transport să-şi revină rapid”, a declarat ministrul Lucian Bode.

Acest nou set de măsuri apare pe fondul suspendării în România a tuturor curselor spre şi dinspre Italia şi Spania pentru 14 zile, sistarea transportului internaţional de persoane pe relaţia cu Italia, carantinarea pentru 14 zile a navelor provenite din zonele roşii, dar şi suspendarea anumitor trase feroviare de călători pînă la 31 martie 2020.

Citește știrea

Trending