Contactează-ne

Politica

Neamţ: Prezidenţiale 2. Nu a fost nimic spectaculos

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ turul 2 al scrutinului pentru alegerea preşedintelui a fost caracterizat printr-o acalmie totală ■ nu s-au înregistrat evenimente nedorite ■ pe la unele secţii, membrii comisiilor au îngheţat de frig ■

Turul doi al alegerilor prezidenţiale programate duminică, 24 noiembrie, a fost, la fel ca şi la scrutinul de acum două săptămîni, caracterizat prin acalmie.

Nimic n-a părut să tulbure liniştea unei zile mohorîte, cu ceaţă, stare care s-a transmis şi alegătorilor. Totuşi, lumea s-a îndreptat către urne, la ora 15.00, în judeţ, prezenţa la vot, era de 31,14%, ceea ce însemna că 144.848 de persoane şi-au exprimat opţiunea electorală.

La nivel naţional, la aceaşi oră, 31,39% dintre votanţi se prezentaseră la secţii, fiind vorba despre 5.719.976 de persoane. În Neamţ au fost amenajate 490 secţii, pe listele permanente fiind înscrise 465.066 persoane. La ora 17.30, conform site-ului Autorităţii Electorale Centrale, 203.801 de nemţeni votaseră.

La Neamţ, în unele secţii de vot comisiile s-au plîns de faptul că este foarte frig. Un SMS primit de redactorul Monitorul la ora 08.14, de la unul din reprezentanţii unui partid politic dintr-o secţie de vot, suna în felul următor: „La secţia 101 se îngheaţă de frig, Nimeni nu ia măsuri“.

Semnalul s-a arătat a fi adevărat, ţinînd cont de faptul că era vorba de Borpul B al Şcolii Vasile Alecsandri din Roman, imobil intrat în această toamnă în proces de reabilitare. Elevii au fost mutaţi la Şcoala Sergiu Celibidache pentru perioada reabilitării clădirii, monument architectonic.

Nimeni n-a înţeles de ce nu s-a decis mutarea secţiei în imobilul nou al şcolii, unde există o secţie de vot şi unde se este centrală termică. Contactat telefonic, secretarul Consiliului  Local Roman, Gheorghe Carnariu, a confirmat ştirea şi a declarat că urmează a fi trimis electricianul primăriei pentru a trage un cablu electric din corpul A şi că vor fi aduse în secţie mai multe radiatoare electrice.

De altfel, situaţia semnalată la secţia de la Roman nu a fost singulară în judeţ. Ca date statistice, la ora 11.00, în judeţ erau localităţi unde numărul de votanţi era mai mare, iar în altele mai mic. La ora menţionată, votaseră 13,25%, 5.674 pe liste suplimentare, 56.335 pe liste permanente, iar 53 de nemţeni ceruseră urna mobilă. Neamţul se afla la ora 11.00, sub media naţională de 15,7% prezenţă la vot.

Nimic deosebit prin Bicaz şi pe Valea Muntelui

Sub privirea şăgalnică şi zîmbitoare a candidaţilor la prezidenţialele lui 2019, ce au împînzit zona de munte, trăitorii Bicazului şi ai Văii Muntelui au trecut volens-nolens şi prin furcile caudine ale celui de-al doillea tur de scrutin.

Spunem volens-nolens luînd în considerare faptul că prezenţa la vot a consemnat pe tot parcursul zilei de ieri, 24 Brumar, unduiri procentuale de la o secţie la alta a fiecărei comune şi cam tot la fel şi-n urbea de sub baraj.

Dacă la Bicaz interesul s-a dovedit a fi promiţător încă de la primele ore ale dimineţii, înregistrîndu-se procente mai mari decît în urmă cu două săptămîni, nu acelaşi lucru a putut fi constatat în comunele situate în amonte de oraş, începînd cu Hangu şi terminînd cu Borca ori Dămuc, unde procentele urcau anevoie spre cifrele prognosticate de către edilii locali.

Astfel, la ora 11.00, în cele 10 secţii de votare ale Bicazului, situaţia înregistra cifre procentuale între 10%, la Secu şi Dodeni şi 28, în Izvoru Muntelui, cu o medie de 16%, la nivel de oraş, iar curba avea să urce constant, astfel încît, în jurul orei 16.00, media prezenţei la vot să atingă 38%.

Revenind la situaţia din secţiile de votare ale comunelor, pe parcursul dimineţii prezenţa a fost firavă, atingînd doar pe alocuri 10%. Speranţa celor din comisii era ca, odată întorşi de la biserică, votanţii să ia cu asalt urnele. Numai că n-a fost să fie, oamenii preferînd să meargă mai întîi acasă, şi abia după o clipă de odihnă să ia, eventual, calea secţiilor, spre exercitarea dreptului lor constituţional.

Asta dacă, între timp, nu se mai iveau niscai probleme care să le reţină atenţia. Şi, într-o oarecare măsură, prezidenţii secţiilor de votare au avut dreptate, înspre ora 16,00 prezenţa la vot fiind ceva mai intensă. La Hangu, ieri la ora 13.00, procentul prezenţei la vot era, în medie de 9%, spre nemulţumirea edilului local, care spera totuşi ca spre după-amiază acesta să sporească.

Cît priveşte situaţia urnelor speciale, aceasta nu a fost una spectaculoasă, fie că a fost vorba de Bicaz, fie despre celelalte localităţi muntene. Altfel spus, n-a fost semnalat vreun eventual turism electoral, asta poate şi pe motiv că ochiul vigilent al „duşmanului“a vegheat din vreun habitaclu de automobil parcat întîmplător în vecinătatea amplasamentelor electorale.

Una peste alta, în rîndul muntenilor s-a constat, ieri, o atmosferă liniştită asemănătoare cu cea din primul tur comparativ cu primul tur, cînd electoratul a abordat chestiunea într-o manieră zîmbitoare şi relaxantă.

„De s-ar termina odată, că atîta ne-au bătut la cap cu campania asta a lor, încît ne-au plictisit. Să dea domnul să iasă cine vrem noi“, avea să ne spună unul dintre bicăjenii din categoria celor mai copţI la minte şi la trup, care avea să ne spună în şoaptă că pusese ştampila pe doamna Viorica pe care o considera o adevărată româncă. De altminteri, dată fiind constatarea noastră ca urmare a discuţiilor purtate cu o parte dintre votanţi, cei drept ceva mai în vîrstă, se pare că la Bicaz şi chiar pe Valea Muntelui „macazul“ politic a luat-o spre stînga. De lămurit însă o să ne lămurim la ora 21.00 trecute fix, vorba lui nenea Iancu. Cert e că lumea a ieşit într-un număr mai mare la vot şi asta a fost de bine.

Pace şi-n zona Tîrgu Neamţ

Tîrgnemţenii au participat în număr destul de mare la alegerile prezidenţiale de duminică. La cele 14 secţii de votare de la nivelul oraşului erau aşteptaţi la urne 18.329 cetăţeni, atîţia fiind înscrişi pe listele permanente.

Prezenţa la vot părea destul de bună, cel puţin pînă la orele amiezei. Potrivit informaţiilor de pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central, pînă la ora 11,15 votaseră circa 2.400 de alegători, reprezentînd puţin peste 13%, ajungîndu-se la 3.200 votanţi la ora 12 (circa 17.5%). Pe 10 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, au participat la vot 8.548 cetăţeni (46,7%) la nivelul oraşului Tîrgu Neamţ.

Viorica Dăncilă (PSD) s-a clasat atunci pe primul loc în preferinţele electoratului de sub Cetate, primind în jur de 2.430 de voturi (28,3%) şi a fost urmată de Klaus Iohannis (PNL), cu aproape 2.280 de voturi (26,6%). Pe următoarele locuri s-au situat Mircea Diaconu (15%), Dan Barna (12,7%) şi Theodor Paleologu (7%).

Diferenţa dintre candidaţii clasaţi pe primele două locuri a fost destul de strînsă la majoritatea celor 14 secţii de votare, la unele dintre ele fiind primul preşedintele în funcţie, la altele, ex-premierul. Rămîne de văzut ce va arăta numărătoarea voturilor de la finalul zilei. În 2014, rezultatele turului doi arătau că Victor Ponta a fost preferat de majoritatea tîrgnemţenilor, deşi el a pierdut în final alegerile pe plan naţional.

În urmă cu cinci ani, prezenţa la vot în turul doi a fost mai bună decît în primul tur, ajungînd la circa 60%. Din cei peste 10.800 de alegători care au mers la urne, 6.500 votaseră pentru Victor Ponta, iar restul de aproape 4.300, cu Klaus Iohannis. La alegerile prezidenţiale din 2009, prezenţa la urne fusese de circa 55%, la nivel de oraş. La acea vreme, Mircea Geoană obţinuse 3.238 de voturi (32,96%), poziţia secundă fiind ocupată de Traian Băsescu (2.621 voturi – 26,68%). Pe locul trei se clasase candidatul PNL, Crin Antonescu, preferat de 2.245 de tîrgnemţeni (22,85%), iar al patrulea ieşise Vadim Tudor (PRM), cu 767 voturi (7,81%).

Ce-a fost în turul 1

În primul tur al alegerilor de pe 10 noiembrie, prezenţa la vot a fost de 42,84%, votînd 199.243 de nemţeni. Klaus Iohannis a obţinut 36,46%, respectiv 71.089 voturi, aproape la fel ca la nivel naţional, unde procentul a fost de 36,65%. O victorie a liberalilor, în condiţiile în care, cel puţin pînă pe la euroalegeri, dar şi după, judeţul era considerat ca fiind un fief al PSD. Vasilica Viorica Dăncilă a obţinut 26,09%, respectiv 50.881 voturi, iar la nivel naţional 23,79%.

Un rezultat surprinzător de slab a obţinut candidatul USR-PLUS, Ilie-Dan Barna – 12,13%, respectiv 23.654 voturi. La nivel naţional, Barna a obţinut 13,99%. Mircea Diaconu, pe care unele sondaje, mai mult sau mai puţin urechiste, îl dădeau cu şanse reale de a ajunge în turul II, a obţinut la Neamţ un rezultat onorabil – 11,12%, 21.680 de voturi, Theodor Paleologu 5,87%, Ramona-Ioana Bruynseels 3,13%, iar Alexandru Cumpănaşu doar 1,74%.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ acesta susţine că poartă negocieri cu trei partide parlamentare ■ va face publică formaţiunea după ce va semna adeziunea ■ pe surse se pare că va candida la funcţia de primar pentru PMP ■ nu este exclusă nici varianta PSD ■

În această perioadă, în care formaţiunile politice se preocupă de alegerea candidaţilor la primării, se vehiculează în spaţiul public numele mai multor potenţiali nominalizaţi.

La Roman, unul dintre aceştia este Sorin Cazan, cel care de vreo patru ani se părea că a renunţat la a face politică.

„Intenţionez să mă întorc în politică şi dacă fac acest lucru e sigur că voi candida pentru funcţia de primar. Ceea ce vă pot spune acum este faptul că mă aflu în negociere cu trei partide parlamentare, dar mă voi hotărî abia atunci cînd voi şti cine candidează din partea PNL.

Nu doresc să mai merg ca independent din cauza faptului că am o experienţă de acest fel şi toţi ştiu «cum am fost făcut ca la Nufărul», cînd am fost furat la numărătoare, cam în fiecare secţie de 3-4 voturi, aşa încît am mai avut nevoie pentru a intra în consiliul local de doar 42 de voturi. Am discutat cu mulţi romaşcani, care susţin că mă vor vota, pentru că s- au săturat de tot felul de promisiuni.

Voi putea anunţa formaţiunea la care mă voi înscrie după ce semnez adeziunea şi după ce primesc răspunsul la propunerile mele“, a declarat Sorin Dumitru Cazan.

Acesta a spus că nu este vorba de PNL, dar nu a negat că ar fi vorba de PSD, partid de care este legat şi prin unul din ginerii săi, avocatul Iştoc, fost vicelider al Organizaţiie de Tineret PSD, în prezent şef al Cabinetului de avocatură al ex-senatorului Ioan Chelaru. Surse credibile susţin însă probabilitatea ca Sorin Cazan să fie candidatul la Roman al PMP, avînd susţinerea lui Traian Băsescu.

De-a lungul timpului, Sorin Cazan a trecut prin mai multe partide politice: în 2007 se afla în Partidul Conservator al lui Voiculescu, în 2009 trecuse la Partidul Naţional Democart Creştin, formaţiune autodizolvată, cîteva luni a condus la Roman PD-L, prin 2014, cînd preşedinte la Neamţ era Alexandu Drăgan.

În 2016, Sorin Cazan avea să devină liderul PRU, al fostului deputat Bogdan Diaconu, de care s-a despărţit, însă, destul de repede. Sorin Cazan a fost şi consilier al Partidului Conserator, a lui Dan Voiculescu, cînd era extrem de vocal şi cînd a avut în consiliul local patru consilieri, ca în mandatul următor să aibă doar doi.

Citește știrea

Actualitate

USR şi-a stabilit candidatul pentru Primăria Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Marius Irimia are 38 de ani şi este inginer silvic

Adunarea Generală a filialei USR Piatra Neamţ a ales, la finalul săptămînii trecute, candidatul pentru funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ. Este vorba despre Marius Ioan Irimia, un tînăr inginer silvic în vîrstă de 38 de ani.

„Sînt foarte bucuros că într-un timp relativ scurt am reuşit să-mi conving colegii de filială să-mi acorde votul lor, motiv pentru care le mulţumesc. Nu îi voi dezamăgi. Pentru cei care nu mă cunosc, sînt un pietrean care, din cînd în cînd, descoperă cîte o “comoară”, contribuind astfel la îmbogăţirea patrimoniului arheologic al judeţului Neamţ şi la completarea informaţiilor privind istoria acestor locuri.

Sînt un patriot convins, iubesc acest frumos oraş de munte şi sînt interesat de protejarea mediului, dar sufăr cînd văd cum autorităţile locale actuale refuză să promoveze cu adevărat potenţialul turistic pe care îl avem. Mă consider un om simplu, serios, perseverent, responsabil, pun suflet în toate lucrurile în care mă implic şi ştiu că împreună cu un grup de oameni bine intenţionaţi putem face o schimbare, schimbarea de care avem nevoie pentru ca acest oraş să devină un adevărat oraş turistic. Eu am considerat că acest grup este USR şi voi fi implicat total pentru împlinirea acestui deziderat”, a declarat Marius Irimia.

Marius Ioan Irimia are 38 de ani, este căsătorit şi este tatăl unei fetiţe de 7 ani. De profesie inginer silvic, Marius Irimia este absolvent al Facultăţii de Silvicultură din Suceava, iar din anul 2007 lucrează în cadrul Administraţiei Parcului Natural Vînători Neamţ, unde s-a specializat în protejarea mediului, promovarea turismului şi crearea hărţilor digitale.

„Îl felicit pe Marius Irimia pentru că a cîştigat încrederea colegilor şi pentru modul în care şi-a pregătit programul şi l-a prezentat la dezbaterile interne. Este un coleg valoros şi va fi un candidat puternic. Alegerile locale sînt tot mai aproape, astfel că în perioada următoare vor avea loc multe astfel de evenimente în interiorul USR Neamţ. Vom avea candidaţi în toate oraşele şi în cea mai mare parte a localităţilor din mediul rural.

USR va creşte mult pînă la alegerile locale. Lansez din nou invitaţia tuturor nemţenilor care doresc să se implice alături de noi în comunităţile din care fac parte: nu staţi deoparte, doar implicîndu-vă direct puteţi contribui la dezvoltarea unei comunităţi”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ.

În următoarele săptămîni, filiala USR Piatra Neamţ îşi va definitiva lista pentru Consiliul Local, în timp ce la mijlocul lunii februarie va fi votată şi lista de candidaţi la Consiliul Judeţean.

Citește știrea

Actualitate

Alegerile anticipate – proiectul lui Klaus Iohannis de a rămâne în istorie ca făuritorul celei de-a treia Republici

Știre publicată în urmă cu

în data de

Singurul proiect de ţară a lui Klaus Iohannis, a fost „România educată“, pentru care acesta a organizat sau participat la peste 60 de evenimente, a căror subiect unic a vizat educarea populaţiei României în spiritul urii faţă de PSD. Nu a existat eveniment în care, indiferent de temă, Preşedintele să nu includă şi tema sa preferată, aceea de a ataca PSD, din toate poziţiile, susţinând desfiinţarea acestuia. La atât s-a rezumat efectul proiectului „România educată“, efect care poate fi pomenit în istorie, precum „Ciuma lui Caragea“. Pentru a satisface ambiţia şefului suprem, cu sediul la Cotroceni, aceea de a rămâne pomenit totuşi în istorie, liberalii şi sateliţii lor ar trebui să înceapă în primul rând cu modificarea Constituţiei. Trebuie croită o nouă Constituţie, după comportamentul Preşedintelui, în aşa fel, încât orice ar face acesta în viitor să nu-l mai poată acuza nimeni, că o încalcă. Nu de alta, dar în România nu există un exerciţiu democratic, cel al sancţionării unui Preşedinte, încă de la prima încălcare a prevederilor Constituţiei. Liberalii ar trebui să urmărească stresul prin care trece preşedintele Donald Trump, deoarece Congresul SUA a declanşat procedura de destituire, pentru că a încălcat o prevedere constituţională. Faţă de americani, toleranţa politicienilor români este menită să îngroape firava noastră democraţie. În loc să asigure un climat favorabil instalării normalităţii, Guvernul Orban preferă să lanseze abrupt proiectul reconstrucţiei României, fără a face dovada că ar avea habar ce fel de Românie doresc în mod real românii. Ambiţia supremă a Preşedintelui Iohannis, pentru cel de al doilea mandat, este reconstrucţia din temelii a actualei Românii, pentru ca el să rămână în istorie ca făuritor al celei de a treia Republici, prin lansarea noului proiect „O Românie normală“. Nu cred că există vreun român care să nu-şi dorească să trăiască într-o Românie normală. Dar tezele acestui proiect, mediatizate până în prezent, sunt dominate de nihilism, nu la constructivism. După Klaus Iohannis şi liberalii acestuia, în România celor 30 de ani nu s-a construit nimic bun, ceea ce impune „reconstruirea României“, ca o treia Republică, de la firul ierbii. Cum va arăta cea de a treia Republică, nu s-au trasat încă jaloanele, doar vorbe în vânt. Înainte de a scoate proiectul „O Românie normală“, din fişetul cu cifru secret al Cotroceniului, Klaus Iohannis a anunţat că vrea declanşarea alegerilor anticipate.

Pentru a asigura intrarea în istorie a lui Klaus Iohannis, PNL creează o criză politică artificială.

Alegerile anticipate sunt ultima soluţie democratică de a rezolva cea mai gravă criză politică, aceea în care toate forţele politice parlamentare nu reuşesc să aprobe un guvern. În România, în acest moment, nu există o astfel de criză şi liberalii, de la vlădica de la Cotroceni şi până la opinca de la Văscăuţii din Deal, nu o pot justifica cu nici un argument constituţional. După cum ne explică K.W. Iohannis, criză se numeşte şi atunci când în Parlament există o Opoziţie prea puternică. Acesta consideră că un Parlament normal este doar acel Parlament în care Opoziţia este nesemnificativă. Pentru aceasta se impune ca PSD să dispară, să se pulverizeze, iar pulberea să nu depăşească 15 % în Parlament şi în teritoriu. Personal, în guvernările PSD din 2017 – 2019 m-am simţit inconfortabil, deoarece Opoziţia de atunci, dominată de PNL, era nevolnică şi nu-mi asigura protecţia normalităţii. Din această cauză, PSD a instalat o stare de haos, care i-a dăunat grav ulterior. Astăzi, în guvernarea PNL, mă simt mult mai confortabil, deoarece Opoziţia reprezentată de PSD fiind foarte puternică, asigură un echilibru în Parlament, pentru a nu se reinstala haosul. Militând pentru pieirea PSD -ului, care reprezintă acum Opoziţia, Klaus Iohannis militează pentru Noul Haos, cu condiţia ca acesta să fie de factură liberală. Klaus Iohannisne ne împuie capul, cu rost şi fără rost, cu necesitatea alegerilor anticipate, motivând cu scorul obţinut de el în alegerile prezidenţiale. După gândirea lui cu premeditare, ori de câte ori un lider câştigă prezidenţialele României, este un prilej de a provoca o criză, numai bună de a fi rezolvată prin alegeri anticipate. Deoarece în horoscopul politic al lui Klaus Iohannis a fost scris că trebuie să rezolve o criză, acesta a preluat din Geneză, decretând „Să fie criză!. Şi criză se făcu“.

Ludovic Orban, la mâna PSD

Premierul Orban este cu fundul în două luntre. Vrea alegeri anticipate, dar nu demisionează. Dacă nu-l dă jos PSD -ul, nu vom avea alegeri anticipate. Ludovic Orban este depăşit de propria lui subtilitate. Liberalii au decis că primul pas pentru alegeri anticipate, trebuie să-l facă PSD, prin a propune o moţiune de cenzură. Liberalii consideră că PSD trebuie forţat să depună moţiunea izbăvitoare, bombardând Parlamentul cu proiecte de legi, prin asumarea răspunderii, pe teme care să-i enerveze pe social democraţi. Asumarea răspunderii nu este lansată pe teme aşteptate de români, ci pe teme neagreate de PSD. S-a decis în forumul liberal, ca în această fază, asumarea răspunderii să se realizeze pe tema alegerii primarilor în două tururi. Este o temă total falsă, deoarece există o decizie a Curţii Constituţionale care interzice schimbarea legii electorale mai devreme de 6 luni până la data alegerilor. Problema alegerii primarilor în două tururi poate fi considerată reală doar în condiţia în care această lege ar intra în vigoare pentru alegerile din 2014. Aceasta nu justifică acum asumarea răspunderii pe această lege. Guvernul ar trebui să-şi asume răspunderea pentru guvernarea ţării, nu pentru rezolvarea diferendelor PNL-ului cu PSD-ul.

Alegerea primarilor, într-un tur sau două, la fel de democratică şi constituţională

Cei care mai ţin cont că România se conduce pe bază de Constituţie, nu pe bază de directive de partid sau alte mofturi, ştiu că alegerea primarilor, într-un tur sau două, este la fel de constituţională. În esenţă, ambele soluţii politice nu intră în conflict cu litera şi spiritul Constituţiei. Alegerea primarilor într-un singur tur nu este nici antidemocratică, după cum vor să ne convingă liberalii, pentru că astfel ar fi intervenit Curtea Constituţională. În consecinţă, dacă vreun lider sau lideraş liberal susţine public că soluţia constituţională, de a alege primarii într-un singur tur, nu face parte din normalitate, se ajunge la filozofia de bodegă că nu tot ce este constituţional, este şi democratic. Bătutul câmpilor a devenit principalul program de guvernare liberal. Teoria, cu care liberalii şi Klaus Iohannis ne sufocă zilnic, ca şi propaganda TV de pe vremea lui Ceauşescu, este că trebuie să consolidăm democraţia demolând tot ceea ce este democratic. Cu alte cuvinte, democraţia PNL -istă trebuie să înlocuiască democraţia PSD -istă, chiar şi acolo unde Constituţia nu a fost lezată. Dacă o ţinem tot aşa, ori de câte ori sondajele şi urnele ne oferă „succesuri“ conjuncturale, „România normală“ rămâne doar un deziderat. PSD a anunţat, spre uşurarea lui Orban, că depune o moţiune de cenzură pe asumarea Guvernului Orban. Dacă liberalii vor alegeri anticipate, aceştia trebuie musai să voteze moţiunea. În caz contrar, alegerile anticipate trâmbiţate vor rămâne doar o fata Morgana în variantă liberală.

Citește știrea

Trending