Contactează-ne

Eveniment

Neamţ: Preot mort în supermarket

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ preotul Adrian Buric a suferit un infarct ■ slujitorul Domnului se afla la cumpărături în Kaufland în momentul cînd s-a produs tragedia ■

Preoţii din Protopopiatul Roman au aflat cu stupoare despre faptul că parohul de la Biserica din Valea Ursului, Adrian Buric, în vîrstă de 48 de ani, a trecut la cele veşnice în după amiaza zilei de 20 noiembrie, în jurul orei 16.00. În acel moment el se afla la cumpărături, în supermarketul Kaufland din Roman. A fost solicitat ajutor medical de urgenţă, dar manevrele de resuscitare efectuate nu au avut efectul scontat pentru salvarea vieţii preotului. „A fost un preot rîvnitor, apropiat de enoriaşii săi pe care i-a păstorit timp de 26 de ani. Solidar cu cei aflaţi în suferinţă, implicat în multe proiecte de construire şi înfrumuseţare a lăcaşurilor de cult în parohiile unde şi-a desfăşurat misiunea, un slujitor care şi-a asumat «jugul» lui Hristos, desăvîrşindu-şi chemarea preoţească. În aceste momente de adîncă suferinţă adresăm familiei îndoliate cele mai profunde gînduri de compasiune, rugînd pe Milostivul Dumnezeu să primească sufletul tînărului şi destoinicului Său slujitor în Împărăţia Cerurilor“, spune IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, în mesajul publicat pe site-ul Arhiepiscopiei. Originar din Dumbrăveni, Vrancea, preotul a urmat Facultatea de Teologie din Bucureşti. Studiile universitare le-a absolvit în 1995, fiind hirotonit ca preot pe data de 15 august 1992, la Mănăstirea Văratec, la ceremonie fiind prezent episcopul Eftimie Luca. Din 1991 a slujit la Valea Ursului, era căsătorit şi avea doi băieţi şi o fată. Alături de lucrarea pastoral-misionară, părintele s-a implicat şi la construcţia sau reabilitarea lăcaşurilor din parohie. A desfăşurat lucrări de restaurare a casei parohiale, a refăcut acoperişul turlei bisericii, a construit o casă de prăznuire la Valea Ursului, a construit o casă de prăznuire la Muncelu de Jos, a construit o nouă troiţă în curtea bisericii din Valea Ursului, săvîrşind şi alte lucrări de restaurare sau reparaţii curente la biserică.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un „ştab“de la minister, judecat în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un fost director general din Ministerul Pădurilor şi Mediului a recunoscut că a luat spagă ■ Gheorghe Tuluc, care a mai fost consultant şi consultant superior, este acuzat de DNA de trei infracţiuni de luare de mită ■ suma primită este de aprape 1,3 miliona ron, sau altfel spus 13 miliarde de lei vechi ■ în dosar, pentru aceeaşi acuzaţie, mai sînt judecate două persoane ■

Procesul a trei persoane, dintre care una a deţinut funcţii importante în cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului, va fi soluţionat la Tribunalul Neamţ, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău a sesizat instanţa cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Este vorba despre Gheorghe Tuluc, din Sibiu, la data faptelor consultant, dar el a mai deţinut şi funcţia de consilier superior şi director general adjunct în Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, care este acuzat că ar fi primit drept mită o sumă extrem de mare, 1,3 milioane de lei.

Practic, magistraţii de la instanţa din Neamţ vor trebui să decidă dacă „acordul“ cu procurorii DNA poate fi admis, dacă pedepsele propuse sunt conforme şi dacă obligaţiile reţinute în cazul inculpaţilor sunt suficiente.

Tribunalul poate decide şi ca urmărirea penală să fie continuată, lucru care înseamnă trimiterea în judecată şi, posibil, în caz de constatare a vinovăţiilor, pedepse mult mai mari decît cele convenite cu procurorii anticorupţie. În ce-l priveşte pe Tuluc, el a deţinut şi o dregătorie locală, fiind viceprimar al municipiului Sibiu.

A mai condus filiala judeţeneană sibiană a formaţiunii al cărui lider era cîndva Dan Voiculescu – Partidul Conservator şi director general adjunct în minister până prin 2018, în vremea guvernării pesediste. În dosar, anchetatorii anticorupţie îl acuză pe Gheorghe Tuluc de trei infracţiuni de luare de mită în formă continuată, iar pe ceilaţi doi, al căror nume nu a fost menţionat, specificându-se doar „persoană fizică“, tot de trei spăgi, respectiv una.

„În perioada 2011-2012, în contextul realizării proiectelor Acumulare nepermanentă Corbeşti, jud. Bihor, Creşterea siguranţei în exploatare a barajului şi lacului de acumulare Dridu, judeţul Ialomiţa şi Servicii pentru pregătirea şi execuţia designului sistemului de monitorizare, verificare, procurare, pregătire, instalare, activare şi testare pentru 2 locaţii Sinaia şi Săcele, inculpatul Tuluc Gheorghe ar fi primit de la trei oameni de afaceri suma totală de 1.293.900 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu“, se arată în comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Bacău emis marţi, 7 iulie 2020.

Cum erau disimulate luările de mită şi ce avere are fostul director

Procurorii mai arată că atribuţiile consultantului din minister vizau verificarea şi promovarea documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii ce erau finanţate din bugetul de stat sau credite externe şi supervizarea calitativă şi cantitativă a lucrărilor realizate. Şi se precizează că Gheorghe Tuluc a favorizat societatea „unuia dintre oamenii de afaceri cu ocazia organizării unei licitaţii, în sensul că i-a pus la dispoziţie caietul de sarcini anterior publicării anunţului de participare“.

Sumele de bani ar fi fost primite prin intermediul unor firme controlate de rude ale inculpatului (printre care şi ceilalţi doi inculpaţi) în baza unor contracte fictive de consultanţă şi asistenţă tehnică în construcţii sau închirieri utilaje, încheiate cu oamenii de afaceri. „În prezenţa avocaţilor, cei trei inculpaţi au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi sunt de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora“, se specifică în comunicatul procurorilor anticorupţie.

În cazul lui Tuluc s-a propus o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi interzicerea pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi. Acestea sunt de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa o funcţie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunilor.

Pentru celelalte două persoane din dosar, care sînt acuzate de comiterea unor infracţiuni de corupţie, pedepsele sînt de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendare, pe durata unui termen de încercare de 5 ani şi 2 ani şi 2 luni închisoare, cu suspendare, cu termen de încercare de 4 ani şi 2 luni. La fel ca în cazul fostului director din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, „persoanelor fizice“ li s-au interzis, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi cetăţeneşti.

Cât îl priveşte de Tuluc, conform unei declaraţii de avere din 2018, el nu se putea plânge că-i sărac lipit. Avea, împreună cu soţia, Elena, terenuri agricole – circa 55.000 de metri pătraţi, o livadă – 57.000 mp, un apartament de 63 de metri pătraţi şi o vilă imensă de 618 mp şi două autoturisme, un Hyndai Santa Fe şi un Wolswagen. Mai deţinea aproximativ 180.000 de acţiuni la o bancă, OMV Petrom şi la SIF- urile Banat, Moldova, Muntenia şi Oltenia şi bijuterii de 10.000 de euro. Împrumuturile la bănci, două la număr, totalizau 180.000 de lei şi sunt scadente în acest an.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – opt cazuri noi. Naţional – 555 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional au fost confirmate 30.175 de cazuri, 1.817 decese şi 20.799 vindecări ■ la Neamţ în total au fost confirmate 989 cazuri ■

Până astăzi, 8 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 30.175 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienți vindecați și 1.485 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Până astăzi, 1.817 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 07.07.2020 (10:00) – 08.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (6 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Prahova, Sălaj, Suceava și Vâlcea.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 7 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 796.484 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 406 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.023 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 111.550 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.095   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia. Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20. Până la data de 7 iulie 2020, au fost raportate 1 558 868 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Deputaţi corupţi, ce sentinţe au primit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ fostul parlamentar Dorinel Ursărescu n-a obţinut nimic la Curtea de Apel Bacău ■ apelul formulat de el împotriva sentinţei Tribunalului Bacău, care-l condamnase la 2 ani şi 4 luni de detenţie cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă, a fost respins ■ el ar fi dat bani unui deputat băcăuan ca să-l ajute cu un contract la digul de peste Siret, în comuna Doljeşti ■ şi deputatul Mihai Banu, a fost condamnat cu suspendare ■ faptele au avut loc în perioada 2010- 2011 ■

Fostul parlamentar de Neamţ, în perioada 2004-2008, Dorinel Ursărescu şi Mihai Banu, ex-parlamentar PDL de Bacău, au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

Sentinţele cu suspendare au fost pronunţate pe 6 iulie 2020, de un complet al Curţii de Apel Bacău. Dosarul a ajuns la instanţa menţionată în noiembrie anul trecut, când cei doi contestaseră sentinţa Tribunalului Bacău, care decisese în cazul lui Dorinel Ursărescu o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, fiind găsit vinovat de cumpărare de influenţă.

Mihai Banu a primit o pedeapsă de 3 ani de detenţie, dar pentru că a mai avut o condamnare care a executat-o, magistraţii au păstrat beneficiul eliberării condiţionate. De la el judecătorii au dispus confiscarea sumei de 1.240.000 lei, bani pe care i-a primit de la ceilalţi doi acuzaţi.

„În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca fiind nefondate, apelurile formulate de inculpaţii Banu Mihai şi Ursărescu Dorinel împotriva sentinţei penale nr. 351/D/2019 din 13.11.2019, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 5282/110/2017. În temeiul art. 275 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre apelanţi la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 6.07.2020“, se arată în sentinţa pe scurt a magistraţilor de la Curtea de Apel Bacău.

Cel de-al treilea inculpat din acest dosar, afaceristul Ion Rotaru, a fost condamnat şi el la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere de 2 ani. Cei trei acuzaţi au fost deferiţi justiţiei de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău, care au finalizat dosarul penal pe numele ex-deputatului Dorinel Ursărescu, acuzîndu-l de săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale.

Cauza a fost deferită justiţiei la finele anului 2017, pe 27 decembrie, Ursărescu fiind judecat în stare de libertate. Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacău, a fost acuzat şi găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

Parlamentarii nu erau „uşă de biserică“

Spre deosebire de Ursărescu, la momentul inculpării Banu era în executarea unei pedepse privative de libertate. Ion Rotaru, administrator al unei societăţi comerciale, a fost trimis în judecată tot pentru cumpărare de influenţă.

„În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit pentru partidul din care făcea parte, prin intermediul unei societăţi comerciale, de la ceilalţi doi inculpaţi, suma totală de 1.264.000 lei (824.000 lei de la Ursărescu Dorinel şi 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinşi şi primiţi pentru ca inculpatul Banu Mihai să-şi exercite influenţa asupra reprezentanţilor unei societăţi comerciale, astfel încît aceasta să subcontracteze lucrările de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruieneşti, comuna Doljeşti, judeţul Neamţ, firmelor administrate de inculpaţii Ursărescu Dorinel şi Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie Bacău.

De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor să fie achitate prin bilete la ordin, a căror valoare a fost încasată, în cele din urmă, de către Banu. Pentru a exista o justificare legală a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele două societăţi subcontractoare şi firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii fictive, mai spun anchetatorii.

În cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză. Trebuie spus că Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare.

Şi Ursărescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate corupţiei. A fost trimis în judecată pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare, sancţiune care a fost contopită cu cea din prezentul dosar.

Citește știrea

Trending