Contactează-ne

Eveniment

Neamţ: Poliţist mituit cu un… scaun. Şi cîteva milioane vechi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şeful Postului de Poliţie Bodeşti a fost acuzat de trafic de influenţă, luare de mită şi abuz în serviciu ■ faptele penale, şapte în total, ar fi avut loc în perioada 2015 - septembrie 2019 ■ cel care i-a dat mită, un pădurar, l-a şi reclamat ■

Procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a lui Valentin Viorel Lungu, şeful Postului de Poliţie Bodeşti. El a fost acuzat de numai puţin de şapte infracţiuni, două fapte de trafic de influenţă, trei infracţiuni de luare de mită şi două de abuz în serviciu.

Totul ar fi avut loc într-o perioadă mai mare de timp, aproximativ cinci ani, din 2015 pînă pe 10 septembrie 2019. Pentru cercetarea cazului poliţiştii de la Anticorupţie ar fi ridicat mai multe înscrisuri, cauza ajungînd la un procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ.

Ulterior s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore a agentului de poliţie, iar mai apoi omul legii a fost plasat în arest la domiciliu. Poliţistul este acuzat că timp de vreo trei ani, în perioada 2015 – 2018 a închis ochii şi s-a făcut că nu vede că pădurarul din localitate circulă fără permis.

Pentru asta, silvicultorul i-a dat omului legii un scaun ergonomic de vreo 370 de lei şi, în două rînduri, cîte 500 de lei pentru „ajutorul“ oferit, dar s-au certat tot de la bani în cele din urmă. Asta după ce Lungu i-ar fi cerut cu împrumut suma de 10.000 de lei, însă cum pădurarul nu avea, a împrumutat de la altul.

Silvicultorul şi-a achitat datoria faţă de terţ, însă poliţistul nu i-a mai restituit împrumutul, aşa că pădurarul l-a reclamat.

 

Acesta din urmă nu a fost inculpat pentru că l-a denunţat pe omul legii, însă alături de poliţist a mai fost trimis în judecată un alt inculpat fără calitate specială, Florin Iacoboaia. Lungu a fost acuzat de anchetatori că nu s-ar fi sesizat pentru o infracţiune de fals în declaraţii comisă de Iacoboaia.

Acuzele de trafic de influenţă pentru agent i se trag de la faptul că ar fi pretins de la Iacoboaia vreo 2.000 de euro ca să obţină o soluţie de clasare în cazul unui accident. Cu aceşti bani ar fi trebuit să cumpere colegi poliţişti şi procurorul de caz.

Nu a rezolvat problema aşa că i-a mai cerut 2.000 de euro, dar a primit 9.000 de lei pentru a interveni, în acelaşi dosar, la o grefieră. Pe 26 septembrie 2019, ofiţeri anticorupţie au pus în executare mai multe ordonanţe de ridicare a unor înscrisuri şi un mandat de aducere emise de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunal pe numele poliţistului Lungu.

„După audieri, procurorul a dispus reţinerea acestuia pentru o perioada de 24 de ore, sub aspectul săvîrşirii infracţiunilor de trafic de influenţă (2 fapte), luare de mită (3 fapte) şi abuz în serviciu (2 fapte), infracţiuni săvîrşite în perioada 2015 – 10.09.2019, în legătură cu dosare penale aflate în cercetare“, conform Serviciului Judeţean Anticorupţie Neamţ.

Pe 27 septembrie, anchetatorii au luat decizia de a-l duce pe poliţist în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă. Judecătorii au decis însă arestul la domiciliu, măsură prelungită în şedinţa din 21 octombrie, fiind valabilă pînă la data de 25 noiembrie.

 

„În temeiul art. 234 Cod procedură penală, admite propunerea de prelungire a arestului la domiciliu a inculpatului Lungu Valentin Viorel, formulată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ. Dispune prelungirea duratei măsurii arestului la domiciliu a inculpatului Lungu Valentin Viorel, cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 al. 1 Cod penal (2 infracţiuni), trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 al. 1 Cod penal (2 infracţiuni) şi luare de mită, prevăzută de art. 289 alin.1 Cod penal (3 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal, pentru o perioadă de 30 de zile începînd cu data de 27 octombrie 2019 şi pînă la data de 25 noiembrie 2019 inclusiv. Modifică obligaţia impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul unde locuieşte efectiv, în sensul obligării acestuia de a nu părăsi imobilul situat în sat Pîngăraţi, comuna Pîngăraţi, judeţul Neamţ (la familia Lungu Viorel), supravegherea acestuia urmînd a fi exercitată de Postul de Poliţie Pîngăraţi, judeţul Neamţ“, conform instanţei.

Poliţistul a contestat decizia la Curtea de Apel Bacău, dar fără succes, fiind şi acum în arest la domiciliu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: “Foto-întrebare” pentru autorităţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un cititor al Monitorului de Neamţ ne-a trimis, joi, 5 decembrie, nişte poze. Podul e din Pîngăraţi. Buştenii… din România. Profitorii… o parte tot din România. “Foto-întrebarea” către autorităţi este nu dacă e legal, ci dacă nu ar putea înălţa podul, că mai sînt încă păduri de defrişat…

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Medicii cu şpaga, tot control judiciar

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ măsura preventivă impusă de judecătorii nemţeni a fost contestată fără folos de trei ortopezi ■ medicii sînt acuzaţi că în repetate rînduri au condiţionat actul medical de primirea unor sume de bani ■

Trei din cei cinci ortopezi judecaţi pentru acuze de luare de mită au vrut, dar nu au putut, să scape de cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar.

Decizia de prelungire a fost luată de Tribunalului Neamţ, în şedinţa din 26 noiembrie. Hotărîrea a fost atacată de trei dintre inculpaţi, doctorii Constantin Nanu, Ghenadie Bucătaru şi Gheorghe Borş.

Cauza a ajuns la Curtea de Apel Bacău însă în şedina de ieri, 5 decembrie, a fost respinsă ca nefondată, astfel că rămîn cu libertatea limitată. Nu au uzat de calea de atac medicii Florică Guţu şi Grigore Berea.

Cei cinci, împreună cu alte 18 persoane, foşti pacienţi sau rudele acestora, acuzate că au dat bani medicilor, au fost trimişi în judecată de procurorii nemţeni.

Ortopezii au fost protagoniştii celui mai mare scandal de corupţie care a zguduit sănătatea nemţeană. A început pe 5 martie 2019, cînd forţele de ordine au luat cu asalt Ortopedia din spital şi cabinetul de specialitate din Policlinică. Lucrătorii DGA Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, sub cordonarea procurorului competent din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au efectuat 7 percheziţii dintre care două la sediul Spitalului Judeţean Neamţ şi au pus în executare 5 mandate de aducere faţă de tot atîtea persoane suspectate de săvîrşirea unor fapte de corupţie.

Activităţile au fost derulate într-un dosar penal constituit ca urmare a sesizării din oficiu a lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Neamţ, ce vizează fapte de corupţie săvîrşite de medici din cadrul Spitalului Judeţean – Secţia Ortopedie şi Traumatologie, în legătură cu îndeplinirea actului medical.

La plecarea forţelor de ordine, Secţia ortopedie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a rămas doar cu doi din cei şapte medici, pentru că anchetatorii i-au reţinut pe restul de cinci. În dosar, doctorul Nanu e acuzat de 27 de acte materiale de luare de mită, iar doctorul Guţu ar fi responsabil de 20 de acte materiale de luare de mită.

Locul trei este ocupat de doctorul Berea cu 13 fapte, doctorul Bucătaru are şapte fapte, iar Borş cinci. Medicii ar fi primit bani pentru diferite acte medicale – intervenţii chirurgicale, acordare prelungire concedii medicale, precum şi pentru anestezist.

La acel moment, patru din cei cinci inculpaţi au fost arestaţi preventiv, iar unul a fost plasat sub control judiciar şi a fost lăsat să profeseze. În timp cu toţii au scăpat de cătuşe şi au fost în arest la domiciliu, acum cu toţii fiind sub control judiciar.

Între timp medicii Nanu şi Berea au cerut voie să muncească însă li s-a permis acest lucru doar în clinici private, nu şi în spitale de stat, iar recent şi doctorul Florică Guţu a repurtat o victorie similară în instanţă. El este singurul din lot care mai are la activ o condamnare pentru fapte similare, iar la momentul la care a fost reţinut, pe 5 martie, era încă în termenul de încercare.

La percheziţiile de la locul de muncă, dar şi de la domiciliile medicilor au fost ridicate importante sume de bani. De la unul din ortopezi au fost indisponibilizaţi vrei 60.000 de ei, iar acasa la altul peste 480.000 de lei, 18.000 de euro, dolari americani si lire sterline.

Din dosar rezultă ca inculpaţii Nanu, Guţu şi Berea au mai fost vizaţi de o anchetă penală, pentru infracţiunile de luare de mită, dar s-a dispus clasarea, întrucît nu au existat suficiente probe din care să rezulte, dincolo de orice dubiu rezonabil că aceste fapte au fost săvîrşite.

De această dată, anchetatorii s-au asigurat că suspecţii nu mai scapă şi au fost efectuate înregistrări audio şi video, fiind folosiţi şi investigatori sub acoperire.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Pinalti, greu de… judecat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ magistraţii de la Tribunalul Bucuresti a amînat pronunţarea de nu mai puţin de cinci ori ■ alături de Gheorghe Ştefan au mai fost inculpaţi preşedintele şi un membru CNA, dar şi deputatul Viorel Hrebenciuc ■

Dosarul licenţei Giga Tv în care a fost inculpat fostul primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, a ajus la final, la instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti.

Numai că, de la sfîrşitul dezbaterilor şi pînă acum instanţa a amînat pronunţarea de nu mai puţin de cinci ori. Cercetarea judecătorească s-au încheiat pe 13 septembrie şi cauza a rămas în pronunţare pentru data de 3 octombrie 2019.

De atunci, o sentinţă  s-a tot amînat, ajungînd-se ca un ultim termen să fie fixat pentru jumătatea lunii decembrie 2019. Rămîne de văzut dacă atunci se va da o soluţie în cauză sau va fi altă amînare. Oricare va fi decizia judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, aceasta nu va fi una definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Alături de Pinalti în dosar mai sînt inculpate nume grele, membri CNA şi un fost parlamentar. Gheorghe Ştefan, în calitate de persoană ce controla postul Giga Tv, a fost acuzat de instigare la infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid.

În aceeaşi cază preşedintele CNA, Laura Georgescu, a fost acuzată de abuz în serviciu şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale, alături de Narcisa Iorga, membru CNA şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc.

Procurorii au stabilit că pe 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, CNA a decis retragerea licenţei audiovizuale pentru postul Giga Tv, controlat de Ştefan, pe motiv că nu a difuzat programe mai mult de 96 de ore. Ulterior, Narcisa Iorga a fost cea care l-a îndrumat pe Ştefan să apeleze la cunoştinţele sale din mediul politic, pentru a influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestaţia pe care Giga Tv intenţiona să o formuleze.

Iorga i-a indicat lui Pinalti pe cine anume dintre oamenii politici trebuie să îi contacteze pentru a-i putea influenţa pe membrii CNA. Printre aceştia se număra şi fostul parlamentar PSD Viorel Hrebenciuc.

„Ca urmare a indicaţiilor primite, inculpatul Ştefan Gheorghe i-a solicitat sprijin inculpatului Hrebenciuc Viorel, astfel încît acesta să se implice nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a determina funcţionari din cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului ca instituţia să revină asupra deciziei prin care a fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune respectiv“, conform DNA.

Hrebenciuc a răspuns prompt şi s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a o determina pe Laura Georgescu să-i facă pe plac lui Pinalti. Ca urmare a acestor acţiuni, după numai două săptămîni, pe 1 octombrie 2013, CNA a emis o alta decizie care o revoca pe prima, şi prin care se arăta că argumentele conţinute în contestaţia depusă de postul de televiziune al lui Pinalti au fost admise, fară a se mai realiza o analiză tehnică şi fără un punct de vedere al specialiştilor din CNA dacă susţinerile din contestaţie sînt legale şi temeinice.

Procurorii anticorupţie au stabilit că prin atitudinea sa, preşedinta CNA şi-a exercitat necorespunzător atribuţiile de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul audiovizualului, permiţînd funcţionarea, în continuare, a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licenţa, afectînd astfel şi ceilalţi operatori de televiziune.

În aceeaşi cauză, Laura Georgescu mai este acuzată că a instigat la întocmirea a 25 de sesizări false care s-au finalizat cu sancţionarea nedreaptă a 11 posturi tv, unele de mai multe ori. Cei afectaţi de aceste decizii sînt părţi civile în procesul penal cu circa 2,3 milioane de lei.

Opt dosare în cîţiva ani

Procurorii DNA se ţin scai de fostul primar de Piatra Neamţ pe care l-au incupat în opt dosare.

În unul, anchetatorii au contestat sentinţa prin care Tribunalul Neamţ l-a achitat într-un dosar ce viza nereguli în modul de finanţare al FC Ceahlăul.

El a fost găsit nevinovat pentru acuzele de trafic de influenţă, judecătorii stabilind că nu exista probe că persoana a săvîrşit infracţiunea. În alte trei dosare el a fost condamnat la închisoare cu executare.

Dupa ce a fost condamnat definitiv la 3,3 ani de închisoare în dosarul Strong Montaj, fostul primar a fost încarcerat şi a ieşit din penitenciar la jumătatea lunii noiembrie 2018.

În acelaşi dosar Strong Montaj, cele patru firme implicate în cauză, achitate la prima instanţă, au primit amenzi penale care de depăşesc 100.000 lei, respectiv Giga Star SRL are 30.000 lei la fel ca şi Best GSG SRL, Sonic Media SRL are 24.000 lei, iar Euromedia TV SRL are o amendă penală de 20.000 de lei.

Judecătorii au dispus confiscarea de la Ştefan a sumei de 3.031.365 de lei noi, bani obtinuţi din infracţiuni. A fost condamnat definitiv şi în dosarul „Bani pentru partid“ şi a rămas cu pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru care s-a tîrguit cu procurorii. Atunci fostul primar a pierdut prin confiscare 1,65 milioane de euro şi i s-a pus sechestru pe mai multe imobile pentru recuperarea altor 2,35 milioane de euro.

Au fost indisponibilizate două imobile din Piatra Neamţ din care unul de 428 mp, cu multiple dormitoare, beci, piscină şi sală de masaj, precum şi pe un apartament din Bucureşti. În afară de acest dosar, Pinalti a mai fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare în cauza Microsoft, unde a pierdut prin confiscare 3,99 milioane de euro.

Alt dosar este cel cu obţinerea frauduloasă a licenţei pentru Giga Tv. În altul, cu Poşta, Ştefan a fost condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare, decizia instanţei de fond fiind contestată la Curtea de Apel Bucureşti atît de inculpat, cît şi de procurori. Recent, judecătorii au anulat prima sentinţă din cauza unui viciu la procedură de citare şi au trimis cauza la rejudecare la Tribunalul Bucureşti.

În alt dosar, tot cu Poşta, Pinalti a fost condamnat de instanţa de fond la 3,6 ani de închisoare.

Citește știrea

Trending