Contactează-ne

Administrație

Neamţ: „Patimi“ politice. Un primar condamnat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ primarul comunei Ruginoasa a fost condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare ■ Nicu Chirilă a fost acuzat de participaţie improprie la infracţiunea de tăiere fără drept de arbori ■

Primarul de Ruginoasa, Nicu Chirilă, a fost condamnat la un an de închisoare pentru care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării, pentru infracţiuni la regimul silvic, participaţie improprie la tăierea fără drept de arbori şi furt de arbori. A fost stabilit un termen de încercare de trei ani, timp în care acesta trebuie să se ţină departe de necazuri penale. „Atrage atenţia inculpatului (…), în sensul că dacă în cursul termenului de încercare săvîrşeşte din nou o infracţiune pentru care se va pronunţa condamnarea definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa va revoca suspendarea condiţionată şi va dispune executarea în întregime a pedepesei aplicate prin prezenta decizie care nu se va contopi cu pedeapsa care i se va aplica pentru noua infracţiune”, conform Curţii de Apel Bacău. Asta după ce instanţa de fond, Judecătoria Roman, îl condamnase la 2 ani de închisoare, tot cu suspendare, dar cu un termen de încercare de 4 ani. Chirilă a atacat decizia la instanţa de apel şş a obţinut înjumătăţirea peepsei. Decizia Curţii de Apel Bacău din 5 martie 2019 este definitivă. Despre acest caz, într-o ediţie din iulie anul trecut, Monitorul publica un amplu articol intitulat „«Naşul» i-a făcut-o primarului Chirilă“. Iată conţinutul acestuia:

Condamnarea primarului de la Ruginoasa, la 2 ani închisoare cu suspendare, este încă un episod din crîncena luptă politică, care se duce de ani de zile în această comună. „Combatanţi“ sînt actualul titular al fotoliului de edil şef, liberalul Nicu Chirilă şi fosta conducere, reprezentată de social-democratul Gică Ciobanu şi de adjunctul său, ex-viceprimarul Gheorghe Berbecaru, în prezent consilier PSD. Dar iată cum s-a ajuns la sentinţa dată primarului pentru participaţie improprie la infracţiunea de tăiere fără drept de arbori. O plîngere penală datînd din 2010, recunoscută de Gică Ciobanu, fost primar, soldată cu două NUP-uri (neînceperea urmăririi penale) a fost repusă pe rolul Judecătoriei Roman şi a făcut obiectul dosarului 2687/291/2017. Gică Ciobanu, rudă prin alianţă cu Nicu Chirilă, recunoaşte „amestecul“ său iniţial în întreaga poveste, dar, speriat poate de consecinţele denunţului din 2010, declară redactorilor Monitorul: „Eram atunci, în 2010, consilier local şi pentru că am considerat că defrişarea acelei liziere de salcîmi s-a făcut cu încălcarea legii, am făcut acea sesizare pe care o recunosc pentru că ea există la dosar. Dar trebuie să se ştie şi faptul că dosarul a fost foarte mult tergiversat şi, pînă la urmă, Măria Sa, Parchetul Roman, i-a dat neînceperea urmăririi penale. Văzînd acest lucru, pur şi simplu m-am lăsat… pentru că de felul meu n-am fost reclamagiu. Din acest motiv n-am mai insistat la Parchet. S-a dat neîncepere şi cu asta basta. Cum şi în ce fel a fost redeschis dosarul nu ştiu. Dar ştiu că s-a redeschis procesul şi am fost şi eu audiat în calitate de martor. A rezultat această condamnare despre care, sincer să fiu, nu o consider ca fiind urmarea unor dispute politice, nici că sîntem rude, nu trebuie să ne bucurăm nici duşmani fiind şi nici prieteni de un rău întîmplat cuiva. Eu chiar regret că s-a ajuns pînă aici. Dar dacă instanţa a stabilit, a avut toate probele necesare şi a dat această hotărîre, eu nu am cum să mă opun şi nu se poate opune nimeni. Îmi pare rău de situaţie, recunosc că am făcut această sesizare, pentru că fiind consilier local ştiam despre ce este vorba. S-a constatat anumiţi metri cubi şi anumiţi arbori tăiaţi, în jur de vreo 127 metri cubi, 1.800 de salcîmi nemarcaţi tăiaţi. Toate datele sînt la dosarul cauzei, din care a rezultat condamnarea“, a declarat Gică Ciobanu, fost primar al comunei Rugionoasa în mandatul 2003-2008, cel căruia Nicu Chirilă i-a luat locul şi pe care odată ajuns primar l-a amendat pe „naşul“ Gică Ciobanu cu 350 milioane lei vechi.

„Trebuie să recunosc că a fost o răutate asupra mea, probabil că şi eu am avut răutatea mea asupra lui“

La rîndul lui, Nicu Chirilă vorbeşte despre o fraudă a „naşului“ Gică Ciobanu de vreo 3,5 miliarde lei, rezultată ca urmare a implementării deficiente a unui proiect de canalizare a cărui valoare era de 40 de miliarde lei. „Ce are canalizarea cu defrişarea pădurii! Chiar nu are nimic. Că a fost de-a lungul timpului între noi o dispută politică, am recunoscut. N-am mai cîştigat mandatul de primar, m- am retras. N-am mai candidat. Mă ocup de altceva. În Ruginoasa sîntem o comunitate mică, ne cunoaştem între noi. Dar nu mi-a plăcut să vin să sesizez presa. Nu are nimic acest proces cu ceea ce a fost istoria noastră. La momentul disputei noastre politice, trebuie să recunosc că a fost o răutate asupra mea, probabil că şi eu am avut răutatea mea asupra lui. Dar n-am ajuns pînă acolo ca să dau asemenea amenzi. Mie 300 milioane şi soţiei mele 50 de milioane. Am mers prin instanţe, ne-am judecat. N-am dat suma respectivă, dar a trebuit să cheltuim prin instanţe ca să ne apărăm de această nedreptate. Sînt trecute“, a mai spus Gică Ciobanu. Acesta nu poate însă să spună dacă fostul secretar al comunei Dulceşti, Vasile Moisă, ar fi cel care a continuat reclamaţiile şi a avut o contribuţie la redeschiderea dosarului. „Nu cred că domnul Vasile Moisă a contribuit la redeschiderea dosarului. A fost autosesizarea Parchetului Roman care dăduse NUP. Acum, cînd a devenit mai serioasă problema, dosarul a fost reluat. E adevărat că domnul Vasile Moisă a fost martor, ca şi domnul Gheorge Berbecaru, fostul viceprimar. Şi eu am dat informaţii… Cursul dosarului a urmat calea judecăţii“, zice Gică Ciobanu.

„Trebuie făcută o deosebire între primarul Nicu Chirilă şi omul Nicu Chirilă“

Şi consilierul PSD Gheorghe Berbecaru face o serie de dezvăluiri legate de cursul acestui dosar: „Nu e bine să te bucuri de răul altuia. În schimb, trebuie făcută o deosebire între primarul Nicu Chirilă şi omul Nicu Chirilă. Eu am fost alături de primarul Nicui Chirilă şi omul Nicu Chirilă zece ani de zile. Aceste fapte s-au petrecut în 2010. E vorba de tăierea a vreo 1.100 de salcîmi în 2010 şi 2016, încă vreo 600 şi ceva de salcîmi, fără aprobarea consiliului local şi fără a fi marcaţi de Ocolul Silvic. Pentru domnul Chirilă nu contează că trebuie respecată legea. Dacă dumnealui a decis că aşa este, aşa este. Dacă dumnealui spune că laptele e negru aşa trebuie să spui şi tu. Am fost împreună cu el, am fost viceprimarul comnei între 2008-2012, ne-am despărţit la un moment dat. Ne-am judecat pentru drepturi salariale. A fost executat şi tot aşa. Naşul lui, Gică Ciobanu i-a făcut reclamaţia în 2010. Trebuie menţionat că fraţii Ioan Chirilă şi Nicu Chirilă au fost cununaţi şi botezaţi de părinţii lui Gică Ciobanu. Scandalul a început în 2008 între Gică Ciobanu şi Nicu Chirilă. Eram viceprimar. A tras atunci Gică Ciobanu o conductă pe un drum de ţară spre ferma cu vaci a domnului Ciobanu. A primit o amendă de 300 milioane (de la Nicu Chirilă – n.r.). A făcut greşeala că a amendat pe Gică Ciobanu, dar ferma era pe numele soţiei, S-a mai întors împotriva lui cu încă 50 de milioane. Păi, dacă, tu îi dai naşului tău amendă, ce să mai spui de toţi ceilalţi prieteni pe care i-ai amendat. Faptele sînt ale dumnealui, mai sînt şi alte fapte. E păcat că s-a ajuns aici… Să răspundă pentru ce a făcut. Legea trebuie să fie respectată. Toaletarea e una, defrişarea e alta, în momentul în care te apuci şi tai 1.788 de salcîmi, care au fost inventariaţi de poliţie la vremea respectivă. În document se spune cîţi centimetri are fiecare cioată. În momentul în care tai salcîmii groşi, rezultă un prejudiciu. Dacă vedeţi rechizitoriul, o să vedeţi prejudiciul constatat de Parchet. Se poate intepreta şi ca dispută politică între PNL şi PSD, dar cum e dispută acum, aşa a fost şi cea între naşul lui şi el în 2008“, arată Gheorghe Berbecaru.

„Eu toaletez o lizieră de pădure şi sînt condamnat“

Primarul Nicu Chirilă, uluit de sentinţa primită, ne-a declarat: „Ce să spun? Eu nu comentez hotărîrea. E opinia unui judecător. Am dreptul la apel la acestă hotărîre. Probabil că documentele pe care noi le-am depus ca probatoriu nu au fost luate în considerare. E calea de atac. Surprinzător e pentru mine că, în calitate de parte administrativă, să te duci şi să faci o toaletare în comună şi să fii condamnat fără ca o persoană să fie prejudiciată… sau să fi creat un prejudiciu cuiva, doar pentru o chestiune de curăţenie… Ne uităm cu toţii şi vedem că se taie la nivel naţional mii de hectare, munţi întregi. Eu toaletez o lizieră de pădure şi sînt condamnat. Am documente de la instituţiile statului, de la Garda de Mediu care spune că nu am prejudiciat, nu am distrus, nu am tăiat ilegal ceea ce am făcut acolo. Am avut instituţia numită Ocolul Silvic lîngă mine. Din toată chestiunea, am rămas singura persoană condamnată. Mi se pare anormal, dar asta e. Am depus documente. Am avut şi Garda Naţională de la Bucureşti în control. Au rămas surprinşi că s-a spus de defrişare. A defrişa înseamnă a rade. Eu am făcut doar o toaletare. Ocolul Silvic spune că era necesară acea toaletare pentru revigorarea lizierei. Tot materialul lemnos a fost dus la şcoală, la grădiniţă, la biserică. E hilară chestiunea asta… Ce ar trebui să facă un primar ca autoritate publică locală? Nu are voie să cureţe, să spele, să taie, să toaleteze. Şi ne plîngem… E un pic anormal. Am depus o groază de documente; din 90 de martori, 40 au fost chemaţi în instanţă şi şi-au spus părerea lor. Vom face apel, folosind toate căile de atac. Am avut sechestru pe averea mea un an de zile. Mi se pare un pic forţat să sechestrezi averea pe un prejudiciu incert. E o faptă de instigare. Eu nu am instigat pe nimeni. Eu am făcut doar o curăţenie controlată, asistată de un reprezentant al Ocolului Silvic Roman. Nu mă simt atît de confortabil să vorbesc despre aceste lucruri“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Iarmaroc şi o invitaţie la fapte bune, sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în parcul de lîngă Casa Culturii se desfăşoară Iarmarocul de toamnă, avînd în program şi un tîrg de produse şi spectacole ale artiştilor locali ■ Direcţia de Asistenţă Socială Tîrgu Neamţ invită participanţii să doneze diferite lucruri pentru persoanele nevoiaşe ■

Locuitorii din zona Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi în acest week-end la ediţia anuală a Iarmarocului de toamnă, ce se va desfăşura în parcul din vecinătatea Casei Culturii. Pe lîngă tîrgul de produse tradiţionale, programul include momente artistice ce vor fi prezentate de artiştii locali. Profitînd de acest eveniment, Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ va organiza în aceeaşi perioadă o campanie caritabilă intitulată Iarmaroc de fapte bune. Cetăţenii sînt invitaţi să participe la o colectă de produse în beneficiul persoanelor nevoiaşe. „Iarmaroc de fapte bune este o campanie caritabilă iniţiată de Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ în parteneriat cu Primăria oraşului Tîrgu Neamţ, ce se desfăşoară în perioada 18-20 octombrie 2019 în cadrul Iarmarocului de toamnă. Vă aşteptăm la standul din Parcul Casei de Cultură, vineri, sîmbătă şi duminică, în intervalul orar 13.00-17.00, unde puteţi dona diverse lucruri, de la îmbrăcăminte, încălţăminte pînă la jucării şi alimente. La finalul campaniei, toate donaţiile vor ajunge la familiile nevoiaşe de pe raza oraşului Tîrgu Neamţ“, se menţionează într-un anunţ al Direcţiei de Asistenţă Socială. Organizarea Iarmarocului de toamnă vine să completeze paleta manifestărilor anuale organizate în oraşul de sub Cetate. Geanina Fedeleş, city-managerul oraşului, afirma cu ceva vreme în urmă: „Ne dorim să reinventăm iarmarocul lui Creangă, să se bucure şi vizitatorii şi să punem în valoare talentele locale pentru momentele artistice. Încercăm fixarea unui calendar stabil al evenimentelor din oraşul nostru şi avem deja cîteva evenimente mari intrate deja în tradiţie, cum ar fi Festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou, din 2 ianuarie, Festivalul medieval, Zilele Oraşului, Iarmarocul de toamnă, Zilele Ion Creangă şi Revelionul, în centru. Un calendar stabil este important pentru agrementul local, pentru vizitatori, pentru o vizibilitate mai bună pe plan naţional a zonei. Deja am demonstrat că putem pune în valoare hotelierii locali, prin Festivalul Ceaunul Fermecat, ce oferă o promovare a zonei din punct de vedere culinar. Ne-am îndreptat atenţia şi spre meşterii populari şi producătorii locali pe care vrem să-i adunăm laolaltă, la iarmarocul de toamnă“. Şi pentru ca locaţia aleasă pentru desfăşurarea evenimentului să aibă un aspect corespunzător, tîrgnemţenii sînt invitaţi să participe la decorare. Organizatorii îi aşteaptă pe cei interesaţi să aducă în parc felinare sculptate în dovleci.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Operativitate maximă în şedinţa de consiliu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la întrunirea ordinară au participat 15 din cei 21 consilieri locali ■ pe ordinea de zi au fost înscrise şi dezbătute nouă proiecte de hotărîre care au primit, în unanimitate, votul ■

Miercuri, 16 octombrie, primarul Lucian Micu a convocat o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, pe ordinea de zi a căreia erau înscrise nouă proiecte privind: aprobarea listei finale de priorităţi pe anul 2019 în vederea repartizării locuinţelor sociale, transmiterea unui imobil în administrarea Spitalului Municipal Roman, exercitarea dreptului de administrare asupra unui imobil, aprobarea rectificării unor contracte de vînzare-cumpărare, modificarea a două hotărîri de consiliu privind aprobarea închirierii/vînzării unui imobil/locuinţe ANL, aprobarea rectificării bugetului local consolidat, a listei de investiţii finanţate din bugetul local şi a listei de investiţii la Spitalul Municipal pe anul 2019, precum şi un proiect de hotărîre privind îndreptarea unei erori materiale strecurate în hotărîrea 221/2019. La şedinţă au fost prezenţi 15 aleşi locali, din cei 21 cît numără legislativul local, proiectele supuse dezbaterii fiind votate în unanimitate. După ce a mulţumit consilierilor pentru disponibilitatea de a răspunde convocării, primarul Lucian Micu a anunţat faptul că şedinţa ordinară pentru luna în curs va fi convocată joi, 31 octombrie 2019, pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe urmînd a fi supuse dezbaterii o nouă rectificare bugetară , ca urmare a sumelor primite de la Guvern, în şedinţa de luni, 14 octombrie, aşteptîndu-se doar publicarea acesteia în Monitorul Oficial, după care se va face şi la Roman repartiţia sumelor primite, ce vor merge pe secţiunea dezvoltare. Reaminitim că, urmare a repartizării făcute de Ministerul de Finanţe, 39 de comunităţi locale din Neamţ vor primi următoarele sume: Piatra Neamţ – 14.806 mii lei, Roman – 3.409 mii lei, Bicaz – 1.650 mii lei, Roznov – 1.315 mii, Tîrgu Neamţ – 4.113 mii, Agapia – 200.000 lei, Alexandru cel Bun- 330.000, Bîra-60.000, Bîrgăuani-199.000, Bicaz-Chei-433.000, Boghicea-220.000, Borca- 40.000, Borleşti- 300.000, Ceahlău-318.000, Crăcăoani 120.000, Dămuc-610.000, Dobreni-223.000, Dochia-50.000, Dragomireşti- 258.000, Gîrcina-479.000, Girov-479.000, Moldoveni-302.000, Negreşti-100.000, Pîngăraţi -934.000, Păstrăveni 149.000, Războieni- 467.000, Ruginoasa-140.000, Sagna-200.000, Secuieni-53.000, Stăniţa-240.000, Ştefan cel Mare 135.000, Tămăşeni 173.000, Tarcău 750.000, Taşca 622.000, Tazlău- 130.000, Timişeşti 279.000, Trifeşti 485.000, Tupilaţi-389.000, Văleni 687.000.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Sînt scoase la concurs posturi de şefi la instanţe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ patru instanţe din judeţ caută preşedinţi sau vicepreşedinţi ■ în total, sînt libere cinci posturi de conducere la judecătoriile din Piatra Neamţ, Tîrgu Neamţ, Roman şi Bicaz ■

Patru din cele cinci instanţe din judeul Neamţ nu au tituluari pe posturile de conducere şi se caută cinci magistraţi dornici să devină preşedinţi sau vicepreşedinţi la judecătorii. La Judecătoria Roman a fost scoasă la concurs atît funţia de preşedinte cît şi cea de vicepreşedinte. Pentru Judecătoria Piatra Neamţ pot intra în concurs cei care îşi doresc postul de vicepreşedinte, în timp ce la instanţele din Tîrgu Neamţ şi Bicaz sînt vacante funcţiile de preşedinte. Asta înseamnă că singura instanţă din judeţ care are acoperite funcţiile de conducere este Tribunalul Neamţ. Concursul pentru ocuparea funcţiilor vacate este organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru un număr de 139 de funcţii vacante de preşedinţi şi vicepreşedinţi la toate instanţele din ţară, judecătorii, tribunale şi curţi de apel. Doritorii se pot înscrie la INM pînă cel mai tîrziu la data de 5 noiembrie 2019, iar proiectele referitoare la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere trebuie depuse atît pe suport de hîrtie cît şi pe CD pînă la data de 8 noiembrie. Prima probă din concurs este testarea psihologică, care va avea loc pe 15 noiembrie, iar în perioada 17 – 21 noiembrie are loc interviul la testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidaţilor de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres. Ultima probă are loc pe 8 decembrie cînd cei intraţi în examen vor susţine testarea scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane. Pe 20 decembrie urmează afişarea rezultatelor finale, dată la care se va şti dacă toate instanţele din Neamţ au acoperite funcţiile de conducere. Rămîne de văzut şi dacă judecătorii nemţeni sînt tentaţi de funcţiile de conducere, cea mai vitregită instanţă din acest punct de vedere fiind Judecătoria Roman unde nu prea sînt magistraţi care să-şi dorească să fie lideri.

Citește știrea

Trending