Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Moment inaugural la Colegiul Ştefan

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ corpul principal a fost sfinţit pe 13 ianuarie, marcîndu-se finalizarea lucrărilor de modernizare şi dotare cu mobilier nou ■ clă direa are 21 de clase şi trei laboratoare ■ „A fost o bucurie enormă să văd dus la bun sfîrşit acest important obiectiv de investiţie“, a afirmat primarul Daniel Harpa ■ investia a presupus 2.400.000 de lei ■

Prima zi de şcoală după vacanţa de iarnă a fost una specială pentru elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional Ştefan cel Mare din Tîrgu Neamţ, care au trăit bucuria sfinţirii corpului principal al liceului, eveniment ce a marcat finalizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare.

Au fost prezenţi primarul Daniel Harpa, viceprimarul Vasile Apopei, city-managerul Geanina Fedeleş, reprezentanţi ai Consiliului Local, directori ai şcolilor din zonă, care au luat parte, alături de mulţimea de elevi şi profesori, la slujba oficiată de un sobor de preoţi.

Realizarea investiţiei a durat mai multe luni, astfel că în primul semestru instituţia a fost nevoită să introducă un program în două schimburi pentru elevi, pentru a compensa numărul insuficient de clase. Dar aşteptarea a meritat, în urma lucrărilor ample clădirea căpătînd o înfăţişare modernă, la fel şi cele 21 de clase şi trei laboratoare din interior.

Lucrările au vizat tot ce însemna perete şi pardoseală , schimbarea instalaţiei electrice şi de încălzire, modernizarea instalaţiei de canalizare şi toaletelor, dotarea cu mobilier nou. Primarul Daniel Harpa i-a informat pe cei prezenţi la sfinţire că reabilitarea corpului central şi dotarea sa cu echipament şi mobilier s-a făcut cu fonduri guvernamentale prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, fiind prima investiţie de anvergură de la darea în folosinţă a clădirii.

Ulterior a postat detalii despre investiţie şi pe contul său de Facebook: „Am participat astăzi la sfinţirea corpului principal de clădire de la Colegiul Naţional Ştefan cel Mare, ca urmare a finalizării lucrărilor de reabilitare şi modernizare. A fost o bucurie enormă să văd dus la bun sfîrşit acest important obiectiv de investiţie, cu fonduri obţinute prin PNDL. Cu aproximativ 2.400.000 lei şi într-un timp relativ scurt, clădirea în care învaţă sute de elevi a căpătat un aer proaspăt şi a fost adusă la standarde europene! După 58 de ani de cînd a fost dată în folosinţă, acum s-a schimbat tot, de la instalaţia electrică pînă la mobilier.

Pentru că educaţia copiilor din Tîrgu Neamţ a fost şi rămîne o prioritate pentru mine şi echipa mea! Mulţumiri tuturor celor implicaţi! Succes elevilor şi dascălilor în atingerea performanţei!“, a notat edilul-şef. Şi directorul colegiului, profesoara Adina Margine, a luat cuvîntul la momentul inaugural, accentuînd faptul că realizarea nu ar fi fost posibilă fără implicarea şi suportul Instituţiei primarului şi a Consiliului Local din Tîrgu Neamţ.

S-a referit şi la istoria liceului. „Colegiul are o istorie care depăşeşte centenarul prin corpul B – Mihail Kogălniceanu, inaugurat în anul 1856, în casa lui Mihail Kogălniceanu de pe uliţa mare a oraşului Tîrgu Neamţ, sub conducerea învăţătoarei Maria Cocea. În ceea ce priveşte clădirea în care ne aflăm acum, ea s-a construit între anii 1959-1961, cînd şcoala medie mixtă de lîngă Grădina Pubică devine Liceul Industrial Ştefan cel Mare şi primeşte acest nou sediu cu 1.224 elevi, 10 săli de curs şi 45 de cadre didactice, sub conducerea profesorului Vasile Stîngu.

Directorii care au urmat s-au confruntat cu schimbări şi provocări politice complicate, dar au reuşit să construiască la Tîrgu Neamţ o marcă educaţională a performanţei. Lor li se cuvine un adînc omagiu pentru că ei au construit o adevărată tradiţie. Aceştia sunt: Vasile Stîngu, Mihai Vadana, Constantin Angheluş, Neculai Cucoş, Mircea Saviţchi, Constantin Florescu.

De asemenea, se cuvin mulţumiri şi actualilor noştri colegi, tot foşti directori, alături de care formăm în continuare marea familie a şcolii noastre: Dorin Moroşanu, Mihai Dimitriu, Carmen Căpitanu, Elisabeta Pascu“, a spus profesoara Adina Margine. A menţionat şi faptul că, în acest an şcolar, cei 82 de profesori ai colegiului călăuzesc destinele a 1.491 elevi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Aprilie începe cu vreme rece, noaptea fiind minime negative

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ după ce în week-end am avut parte de temperaturi de pînă la 18 grade, aprilie vine cu zile reci şi temperaturi negative peste noapte ■ acest episod nu durează mult şi valorile termice încep să crească ■

Vremea joacă feste, frecvent perioadele cu valori termice peste media perioadei alternînd cu perioade reci, cînd mercurul din termometre coboară spre limita îngheţului.

Aşa va fi în perioada următoare şi dacă în week-end au fost temperaturi în judeţ şi de 18 grade, pe 31 martie ne putem aştepta numai la cîteva grade. Pe 29 martie termometrele au indicat valori de 18 grade în zona Roman, la Piatra Neamţ s-au înregistrat 17,2 grade, iar la Tîrgu Neamţ 16,5 grade.

Pînă şi la Ceahlău – Toaca s-a ajuns la o maximă de aproape 4 grade, fapt care a făcut ca stratul de zăpadă să scadă la 19 centimetri. Şi luni a fost timp bun, iar la ora 11 se înregistrau deja 7 grade la Tîrgu Neamţ, 9 grade la Piatra, la Roman erau 10 grade iar în vîrf de munte, la staţia meteorologică de pe Ceahlău – Toaca erau valori termice la limita îngheţului, 0 grade.

Specialiştii dau asigurări că de marţi se schimbă registrul meteo şi norii se adună în zona noastră, dar pare că nu vor fi precipitaţii. Ultima zi a lui Mărţişor, marţi 31 martie, în Piatra Neamţ mercurul din termometre saltă cu greu pînă la valoarea de 5 grade, iar după lăsarea întunericului trecem la o minimă nocturnă negativă de -1 grad.

Aprilie debutează cu cer acoperit, nu şi cu precipitaţii. Miercuri, 1 aprilie, ne putem aştepta la o maximă diurnă în creştere sensibilă pînă la valoarea de 7 grade, iar peste noapte se face mai rece decît în intervalul precedent. Meteorologii spun că în zona noastră se vor înregistra -2 grade. Se face cu mult mai bine pe parcursul zilei de joi, 2 aprilie, cînd norii se risipesc şi vedem soarele fapt pentru care la amiază se va înregistra o maximă de 10 grade.

După lăsarea întunericului norii se regrupează norii dar tot nu aduc precipitaţii şi a treia noapte consecutiv vor fi minime negative de -1 grad. De la o zi la alta se mai îmbunează vremea. Se face şi mai cald pe parcursul zilei de vineri, 3 aprilie, cînd se ajunge la maxime diurne de 12 grade.

Totuşi nu mai vedem soarele, revin norii, dar nici urmă de precipitaţii. Senin va fi peste noapte cînd trecem la o minimă pozitivă, de 1 grad. Vineri, 3 aprilie, rămînem cu cerul acoperit, dar mai cresc temperaturile şi se ajunge pînă la 12 grade.

Meteorologii dau asigurări că şi noaptea va fi mai blîndă şi minima se opreşte la valoarea de 5 grade Celsius. Cele mai calde zile din întreg intervalul de prognoză par a fi cele de week-end. În perioada 4-5 aprilie sînt anunţate valori termice de pînă la 14 grade, iar minimele la 5 grade.

Citește știrea

Actualitate

Preot din Neamţ: „Este timpul să chemăm pe Maica Domnului ca protector“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ preotul Florin Ţuscanu crede că icoana făcătoare de minuni de la Trifeşti şi cea de la Mănăstirea Giurgeni ar trebui invocate pentru stăvilirea molimei de coronavirus ■ în 1832 şi în 1984, în timpul holerei, în zona Roman a fost scoasă în procesiune icoana de la Trifeşti ■

Unul din pasionaţii cercetători ai istoriei locale este, aşa cum se ştie, preotul dr. Florin Ţuscanu, care aduce în actualitate lucruri din vremuri trecute.

Recent, acesta a relatat despre faptul că, în secolul al XIX-lea, zona Moldovei a fost greu încercată de o epidemie de holeră, care a cauzat nenumărate decese în rîndul populaţiei.

În încercarea de a mai stăvili valul de îmbolnăviri, episcopul Melchisedec Ţtefănescu, a scos, în procesiune icoana făcătoare de minuni de la Trifeşti, colindînd Romanul şi localităţile din jurul acestuia.

„Am descoperit documente din care reiese că, în secolul al XIX-lea, în zona Romanului, întocmai ca şi acum, oamenii erau izolaţi, din cauza unei epidemii de holeră. Într-un document de la 1831 se vorbeşte despre molima amintită, lucru menţionat de către Episcopul Melchisedec Ştefănescu în «Tratatul de cinstire şi închinare a icoanelor din Biserica Ortodoxă», în care a consemnat scoaterea icoanei de la Trifeşti în procesiunile din zona Romanului, pentru îndepărtarea bolilor. Asta pentru că era o icoană consacrată în Moldova. Aşa s-a adoptat această strategie de a chema în ajutor pe Maica Domnului să îndepărteze boliştea“, a declarat preotul Florin Ţuscanu.

Un alt val de holeră a izbucnit în Moldova, la 1848, făcînd, de asemenea, ravagii şi fiind scoasă, din nou, icoana făcătoare de minuni de la Trifeşti. Preotul istoric crede că şi acum biserica poate contribui prin rugăciuni la îndepărtarea bolilor şi că Maica Domnului ar trebui „întoarsă“ în viaţa noastră.

De altfel, Patriarhia Română a decis ca, zilnic, la ora prînzului să fie trase clopotele bisericilor din întrega ţară. Acest lucru însă nu s-a întîmplat în nici o biserică, din cauza faptului că, probabil, şi clopotarii respectă îndemnul ordonanţelor guvernamentale de a sta acasă.

„De aceea eu, ca şi preot şi cercetător, consider că este un prilej de a ne aduce aminte acum, cînd ne aflăm într-o situaţie atît de tristă pentru creştini, acum cînd bisericile sînt închise şi preoţii slujesc singuri la altar, din raţiuni cunoscute, să chemăm, din nou, în viaţa noastră pe Maica Domnului de la Trifeşti şi icoana de la Giurgeni.

Este bine ca noi, slujitorii lui Dumnezeu, ca şi creştinii de rînd, să insistăm mai mult pe latura duhovnicească şi starea noastră de autoizolare să fie şi un prilej de rugăciune şi întoarcerea la lucrurile ziditoare de suflet, care sînt consemnate de istorie. E timpul să chemăm pe Dumnezeu şi Maica Domnului ca protector“, mărturiseşte preotul Florin Ţuscanu, convins că şi acum biserica poate contribui prin rugăciuni la îndepărtarea bolilor.

„Nu ştiu ce se întîmplă în alte biserici dar în parohia noastră, în fiecare miercuri şi vineri, pe rînd, unul din cei doi preoţi slujesc în faţa icoanei, unde oficiază Acatistul Maicii Domnului. Zilele trecute am oficiat o slujbă de înmormîntare, în aceste împrejurări triste, în care participanţii ar fi dorit să intre în biserică să asiste la rugăciunile de despărţire de acea mamă plecată dintre cei dragi, dar în total am fost doar opt persoane.

Familia a înţeles ordinele autorităţilor. A fost o mare tristeţe ca nepoţii şi strănepoţii să nu poată asista decît din faţa bisericii la prohodirea bunicii lor“, a mai spus preotul Ţuscanu.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: În atenţia şoferilor cu probleme penale

Știre publicată în urmă cu

în data de

Cei care au în lucru dosare ce necesită prelungirea dreptului de circulaţie nu mai trebuie să depună cereri, iar procurorii care instrumentează dosarele vor emite ordonanţe de prelungire a dovezilor.

La nivelul parchetelor, în cauzele în care anterior instituirii stării de urgenţă prin ordonanţă a procurorului a fost disjunsă prelungirea dovezilor înlocuitoare cu drept de circulaţie ale permisului de conducere, emise în temeiul art. 111 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2, persoanele interesate nu este trebuie să depună cereri de prelungire.

Din oficiu, procurorii vor emite ordonanţe de prelungire a acelor dovezi pentru care anterior a fost dispusă o ordonanţă. „Ordonanţele de prelungire vor fi transmise pentru operare la unităţile de poliţie competente, fără a mai fi necesar consemnarea pe dovadă a prelungirii în această situaţie excepţională“, conform Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ.

Măsura a fost stabilită prin coordonare interinstituţională între Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul de Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei Române în contextul prevenirii îmbolnăvirilor cu noul coronavirus.

Citește știrea

Trending