Contactează-ne

Educatie

Neamţ: La Bacalaureat, fruntaşi şi loaze

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ două licee din judeţ, Colegiile Petru Rareş şi Calistrat Hogaş, au rata de promovabilitate de 100% ■ alte două licee s-au făcut de ruşine, cu nici un absolvent promovat ■ 2429 de elevi au luat medii de trecere la examenul maturităţii ■ înainte de contestaţii, promovabilitatea în judeţ este de 68,27% ■

La sesiunea de vară a Bacalaureatului, în judeţul Neamţ au fost înscrişi 3.725 de candidaţi din seria care a absolvit liceul în mai, dar la examen s-au prezentat 3558. Dintre aceştia au promovat examenul 2.429 de elevi, cu o rată de 68, 27%. Au fost respinşi 1125 elevi, iar 167 dintre cei înscrişi au ales să nu se prezinte la examen. Au fost eliminaţi din examen pentru fraudă 4 elevi de la Colegiul Naţional Ştefan cel Mare din Tîrgu Neamţ, Liceul Mihail Sadoveanu din Borca, Colegiul Tehnic Miron Costin din Roman şi Colegiul de Transporturi din Piatra Neamţ. După afişarea rezultatelor au fost depuse 1343 de contestaţii, care se corectează zilele acestea şi care ar putea modifica uşor procentul de promovabilitate. Anul acesta au reuşit să aibă promovabilitate de 100% două colegii de elită, ambele din Piatra Neamţ. La Colegiul Naţional Petru Rareş, toţi cei 181 de absolvenţi intraţi în BAC au promovat examenul, iar de aici provin şi cele două eleve care au obţinut media generală 10 (Raluca Andreea Miron şi Emilia Toma). Cel de-al doilea liceu unde procentul de promovabilitate a fost de 100% este Colegiul Naţional Calistrat Hogaş, unde toţi cei 189 de absolvenţi din seria curentă au promovat examenul. Cea mai mare medie la acest colegiu (9,96) a obţinut-o eleva Irina Fodor, iar cea mai mică a fost 6,30. Promovabilitate foarte bună s-a obţinut şi la Colegiul Naţional Gheorghe Asachi din Piatra Neamţ unde au absolvit liceul în seria curentă 155 candidaţi, din care doar trei nu au reuşit să treacă examenul. Aici s-a înregistrat cea de a treia medie de 10 din judeţ obţinută de Ştefan Miron. La polul opus al performanţei şcolare au fost două licee din judeţ fără nici un elev promovat la BAC. La Liceul Tehnologic Dimitrie Leonida din Piatra Neamţ nici unul dintre cei 28 de absolvenţi nu a reuşit să promoveze examenul maturităţii. Şase dintre ei nu s-au mai obosit să se prezinte la BAC, iar din cei 22 numai 4 au reuşit să se aleagă cu medie generală (au avut note peste 5 la cele trei probe scrise). Cea mai mare medie a fost 5,78, iar cea mai mică 5,56. O situaţie de toată jena s-a înregistrat şi la Liceul Tehnologic Nisiporeşti, comuna Boteşti, unde numai 6 elevi din cei 17 care au absolvit în 2019, au avut curajul să se prezinte în examen. Nici unul nu a reuşit să promoveze însă examenul, şi, mai ruşinos decît atît, nici unul nu a avut minim nota 5 la cele trei probe. Şi la Liceul Tehnologic Ion Creangă din Pipirig, situaţia este aproape „albastră“, de vreme ce, din 18 absolvenţi înscrişi, 6 nu s-au prezentat la examen, iar 9 au picat. Cei 3 absolvenţi fericiţi au promovat cu medii de 6,86, 6,71 şi 6,13. Liceul Ion Ionescu de la Brad din Horia nu mai este în coada învăţămîntului din Neamţ ca în anii trecuţi, de vreme ce are doi elevi promovaţi şi chiar cu medii frumoase: 8,35 şi 7,00 (un absolvent dintr-o serie anterioară). De menţionat că din cei 14 candidaţi înscrişi în examen, 3 au lipsit. Tot în zona Roman, dar la vîrful ierarhiei, s-a menţinut şi anul acesta CN Roman-Vodă. La această unitate de elită s-au înscris la BAC 267 de absolvenţi, iar 264 au promovat. Media ce mai mare (9,96) a fost obţinută de două eleve: Carina Gheorghiţă şi Oana Andreea Ilie. La Liceul Tehnologic Vasile Sav au fost înscrişi în examen 185 elevi (17 din seriile anterioare). Din seria curentă au promovat 113 candidaţi (71,51%). Media cea mai mare (9,60) a fost obţinută de eleva Paula Luiza Balint, iar cea mai mică medie de promovare a fost 6,01. La Colegiul Tehnic Petru Poni au fost înscrişi la examen 180 de elevi, din care 157 din seria curentă la care se raportează procentul de promovabilitate de 92%. Cea mai mare medie (9,21) a obţinut-o eleva Bianca Popa, iar cea mai mică medie de promovare a fost 6,01. O situaţie mai puţin fericită s-a înregistrat la Liceul cu Program Sportiv Roman unde au fost înscrişi din seria curentă 75 elevi şi 17 din seriile anterioare. Au promovat doar 29 absolvenţi din seria curentă şi 6 din seria anterioară. Media cea mai mare a fost obţinută de Maria Denisa Minuţ care a luat 9,45, iar cea mai mică medie cu care s-a promovat a fost la acest liceu 6,03. La Liceul Carol I din Bicaz s-au înscris la examen 117 elevi, din care 13 sînt absolvenţi din seriile anterioare. Au promovat 70 de absolvenţi, din care 67 din seria curentă şi 3 din seriile anterioare. Cea mai mare medie (9,70) a fost obţinută de Teoctist Pantelimon Caia, iar cea mai mică (de promovare) a fost 6,13. La Liceul Tehnic Forestier din Piatra Neamţ s-au înscris 50 elevi, din care 11 din seriile anterioare şi 39 din seria curentă. Dintre aceştia, au promovat 12 absolvenţi de anul acesta şi unul din seriile anterioare. Cea mai mare medie de 8,33 a fost obţinută de Sâia Sabrina Iuliana, iar cea mai mică deasupra liniei a fost la limită: 6,00. La Liceul Teologic Melchisedec Ştefănescu Roman s-au înscris 43 de elevi, din care 5 din seria anterioară. Au promovat examenul 31 din seria curentă. Cea mai mare medie a fost obţinută de elevul Vlăduţ Grigoraş, care a luat 9,68, iar cea mai mică medie cu care s-a promovat BAC-ul a fost 6,12. La Liceul Teologic Franciscan Sfîntul Francisc de Assisi Roman au reuşit să promoveze 33 de candidaţi. Media cea mai mare a fost obţinută de elevul Dănuţ Mircea Alexandru care a luat 9,70, în timp ce ultima medie cu care s-a promovat a fost 6,25. Acesta este doar o selecţie realizată de redactorul Monitorul care a analizat doar o parte din rezultatele obţinute, înainte de contestaţii, la cele 25 de colegii şi licee din judeţ. Rezultatele de anul acesta ale elevilor care au susţinut Examenul de Bacalaureat au deterimnat-o pe Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, să declare la emisiunea Tema Zilei, de la TVR: „Eu cred că nu e deloc nepotrivit ca liceele cu zero promovabilitate să fie transformate în şcoli profesionale“. De reaminit însă faptul că Ministrul Ecaterina Andronescu, aflată la al IV-lea mandat a fost cea care în 2012 a anulat sancţiunile predecesorului ei, Daniel Funeriu, care dăduse un ordin ca toate liceele cu rată de promovabilitate de sub 15% să primească pentru clasa a IX-a un plan de şcolarizare diminuat cu cel puţin o clasă.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Vreau să fiu un Schimbă-Lumea, proiect Impact la Şcoala Ceahlău

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ „Învăţarea este relevantă pentru elevi deoarece fac lucruri concrete în domenii precum protecţia mediului, antreprenoriat, educaţie, implicare civică, ajutîndu-i să-şi crească încrederea, independenţa, rezilienţa şi compasiunea“, a declarat Liliana Ciucanu, directorul Şcolii Ceahlău

La Şcoala Gimnazială Grigore Ungureanu Ceahlău, judetul Neamţ, s-au făcut primii paşi spre implementarea proiectului Impact, avînd sloganul Vreau să fiu un Schimbă-Lumea! Promovarea programului a început prin prezentarea lui în cadrul festivităţii de deschidere a anului şcolar, unde directorul unităţii, profesoara Liliana Ciucanu, a anunţat implementarea lui ca oportunitate pentru elevi. Săptămîna trecută, elevii interesaţi au discutat în detaliu subiectul, copiii au transmis detalii părinţilor şi au completat împreună formularul de înscriere. Membrii clubului se arată nerăbdători, entuziasmaţi şi curioşi, noii lideri debordînd de energia lor pentru a face următorii paşi, mari şi apăsaţi, intrînd în acţiune zilele următoare. „Şcoala a fost una dintre cele două din Neamţ, ce a avut şansa de a fi selectată în acest program de succes, cu recunoaştere internaţională, obţinînd o bursă care asigură formarea liderilor, materiale necesare pentru deschiderea clubului şi finanţarea a două proiecte, ce se vor desfăşura în acest an şcolar. În cluburile Impact, copiii îşi construiesc abilităţile de viaţă prin participarea la activitivităţi reale, conectate la propria lor comunitate. Învăţarea este relevantă pentru ei deoarece fac lucruri concrete în domenii precum protecţia mediului, antreprenoriat, educaţie, implicare civică, ajutîndu-i să-şi crească încrederea, independenţa, rezilienţa şi compasiunea. În cîteva vorbe, Impact înseamnă învăţare cu scop“ a declarat profesoara Ciucanu. Echipa de lideri de proiect este compusă din învăţătoarea Corina Creţu şi bibliotecara Cristina Răşchitor, o instruire desfăşurîndu-se între 28 şi 30 august în patru centre, la Iaşi adunîndu-se viitori lideri Impact din 12 şcoli din Regiunea N-E – Neamţ, Suceava, Bacău, Buzău, Galaţi, Vrancea şi Vaslui. Programul e unul de iniţiere şi susţinere pentru înfiinţarea şi funcţionarea unor cluburi pentru elevi de gimnaziu şi liceu. Este singurul program educaţional exportat de ţara noastră, astfel de cluburi înfiinţîndu-se în 24 de ţări. Referitor la cluburile Impact, structurile asociative presupun doi lideri, care gestionează clubul şi organizează activităţi săptămînale cu copiii, 15-25 elevi de gimnaziu, periodicitatea activităţii clubului derulîndu-se săptămînal, una-două ore, într-un loc stabil de întîlniri pentru activităţi. Elevii, membri ai clubului, vor explora propria comunitate, vor alege o temă, vor cerceta pentru a înţelege ce se întîmplă cu adevărat şi vor planifica un proiect, pe care îl vor implementa. Pentru implementarea acestor proiecte de serviciu în folosul comunităţii vor avea la dispoziţie 1.200 de lei – dacă proiectele elaborate vor fi eligibile. Clubul Impact va fi o clasă „simulată“, în care elevii nu vor primi note, se înscriu şi participă voluntar, vor învăţa prin activităţi practice, vor deveni cetăţeni activi, vor contribui prin forţe proprii la progresul comunităţii.

Citește știrea

Actualitate

Burse în SUA pentru liceeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Ministerul Educaţiei informează liceenii că pot să acceseze o bursă americană din Programul Flex. „Competiţia este deschisă liceenilor care îndeplinesc următoarele criterii: au cetăţenie română, sînt născuţi între 15 februarie 2002 – 15 iulie 2005, sînt în primele trei clase de liceu, studiază engleza, îndeplinesc criteriile pentru a obţine viza în SUA şi nu au stat aici mai mult de 3 luni în ultimii 5 ani. Candidaţii sînt invitaţi să competeze o aplicaţie on-line pînă pe 17 octombrie, la adresa: https://americancouncils.ro/programe/flex/“, a precizat inspectorul şcolar Elena Preda. Informaţii complete despre programul Flex sînt disponibile pe site-ul https://americancouncils.ro/.

Citește știrea

Educatie

Neamţ: Medicina şcolară e vai de capul ei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Neamţ sînt 64 de cabinete şcolare ■ asistenţa sanitară este asigurată de doar nouă medici şcolari, patru medici de familie şi 63 de asistenţi ■ la cabinetele stomatologice şcolare situaţia e şi mai gravă, fiind opt stomatologi şi doi asistenţii, care îşi desfăşoară activitatea în 9 cabinete ■ în acest an şcolar, în judeţ urmează o formă de învăţămînt peste 67.000 de elevi ■

În fiecare an, în septembrie, cînd elevii se întorc în bănci, ne lovim de aceleaşi şi aceleaşi probleme. Factorii responsabili „numără“ şcolile cu autorizaţie sanitară, cu autorizaţie PSI, cu WC în curte, cu manuale pe bănci, cu elevi care au sau nu parte de cadre didactice calificate. O altă problemă este cea a asistenţei medicale în şcoli. În Neamţ, este mai mult pe hîrtie, deşi în judeţ există 64 de cabinete şcolare în 73 de comune, oraşe şi municipii, care deservesc 137 de unităţi cu personalitate juridică, la care se adaugă vreo 300 de şcoli şi grădiniţe subordonate acestora. În cabinetele medicale activează doar 9 medici şcolari, 4 medici de familie şi 63 de asistenţi. În Piatra Neamţ erau 31 cabinete şcolare şi 6 medici de familie, la Tîrgu Neamţ 6 cabinete şi 2 medici, la Roman 22 cabinete şi un singur medic şcolar, acesta fiind completat de 4 medici de familie cu care primăria avea încheiate raporturi de colaborare. În comune există asistenţi medicali comunitari, dar nu în toate. În Neamţ, în anul şcolar 2019-2020 sînt peste 67.000 de elevi, care studiază în 334 unităţi, fiind clar că pentru ei 9 medici sînt absolut insuficienţi. Cabinetele şcolare sînt subordonate Direcţiilor de Asistenţă Socială, bugetarea acestora fiind făcută de Ministerul Sănătăţii. La Neamţ, ultima bugetare a acestui timp de asistenţă medicală a fost făcută în urmă cu vreo cinci ani. Cît despre cabinetele de stomatologie şcolare situaţia este şi mai gravă, ţinînd cont că la cei 71.660 de elevi, cîţi au învăţat anul trecut în şcolille nemţene, existau doar 8 stomatologi şi doi asistenţi medicali, care lucrau în 9 cabinete: 7 la Piatra Neamţ şi cîte unul la Roman şi Tîrgu Neamţ. Pe pagina de socializare a Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ sînt publicate şi cîteva lămuriri privind o problemă extrem de controversată la început de an şcolar, aceea a triajului epidemiologic al elevilor. Un subiect de interes, în condiţiile în care reţeaua sanitară şcolară, în Neamţ este „subţire“, mergînd, spre inexistentă. Cine trebuie să facă triajul epidemiologic al elevilor, este întrebarea pe care conducerile şi-o pun în fiecare an? „Triajul epidemiologic în şcoli şi grădiniţe este, teoretic, un consult sumar al copilului pentru supravegherea stării de sănătate în colectivităţi. Acesta se practică, după fiecare vacanţă şcolară în creşe, grădiniţe, centre de plasament, şcoli generale, profesionale şi licee, potrivit Institutului Naţional pentru Sănătate Publică. Cine face triajul? Răspunsul e simplu: doar medicii şi asistentele din cadrul cabinetelor şcolare, acolo unde acestea există, au calificarea şi obligaţia să facă acest triaj. Cadrele didactice nu fac triaj epidemiologic – ele pot cel mult să supravegheze copiii în timpul acestei acţiuni. Acolo unde nu există cabinet medical şcolar, triajul poate fi făcut, de medicul de familie, dacă acesta are încheiat contract de prestări servicii pentru acest serviciu cu finanţatorul şcolii, sau de către asistentul medical comunitar, în lipsa altui cadru abilitat, în cadrul unui parteneriat de colaborare cu şcoala“, se arată în postarea DSP Neamţ la secţiunea Promovarea Sănătăţii. Se dau şi cîteva lămuriri despre modul în care trebuie să se facă, corect, acest triaj: „Triajul se face prin cîteva întrebări puse copilului: dacă a răcit, dacă i-a curs nasul, dacă în familie are pe cineva răcit, apoi se face termometrizarea (măsurarea temperaturii corpului), dacă copilul pare febril. Urmează examenul clinic al cavităţii bucofaringiene, examen clinic al tegumentelor şi mucoaselor“, se mai spune în postare.

Citește știrea

Trending