Contactează-ne

Administrație

Neamţ: INCONŞTIENŢI – Apeluri false la 112. Peste 2.200 anul trecut

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anul trecut, numărul apelurilor de urgenţă la care au răspuns poliţiştii nemţeni a fost de 23.554, în creştere faţă de 2018 ■ cele mai multe solicitări au venit din mediul rural ■ în peste 2.200 de cazuri a fost vorba de alertare falsă ■ pentru acestea s-au aplicat amenzi de 1,24 milioane de lei ■ un "glumeţ" a reclamat că două fetiţe s-au înecat în Moldova ■

Bilanţul activităţii poliţiştilor nemţeni pe anul trecut relevă faptul că la nivelul judeţului s-a asigurat intervenţia la 23.545 de apeluri preluate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112.

Comparativ cu perioada de referinţă 2018, numărul solicitărilor pentru ajutor a crescut cu 2,62%. În altă ordine de idei cele mai multe dintre solicitările de urgenţă aproape 15.000 au venit din mediul rural şi numai în 8.623 de cazuri s-a sunat la 112 din mediul urban.

„Din cele 23.545 de apeluri cu intervenţie, 2.211 nu s-au confirmat, fiind aplicate 1.851 de sancţiuni contravenţionale pentru apelare abuzivă. Valoarea totală a amenzilor este estimată la 1.243.890 de lei. În urma intervenţiei prompte a poliţiştilor, au fost prinşi 3.998 de infractori (plus 1.174 faţă de anul precedent)“, conform Poliţiei Neamţ.

Unul din „glumeţii“ care au pus oamenii legii pe drumuri degeaba s-a distrat copios pe 7 august anul trecut, La Roman. Atunci un apel la numărul unic de urgenţă 112 anunţa faptul că este posibil ca în rîul Moldova, în zona din spatele bazarului, să se fi înecat doua fetiţe. După efectuarea solicitării, apelantul nu a mai răspuns la telefon, însă, în mod firesc, salavatorii nemţeni au deplasat forţe de intervenţie la locul menţionat.

Anunţul a fost făcut prin 112, de către un cetăţean (nu de aparţinători), care a spus că ar fi vorba de două fetiţe în vîrstă de aproximativ 10-11 ani, posibil înecate în rîul Moldova. La locul indicat s-au deplasat echipaje de pompieri cu autospeciale de interventie, barcă şi ambulanţa SMURD, în sprijin venind şi poliţiştii.

Ulterior apelantul nu mai răspunde la telefon. După aproximativ o oră de căutari, în jurul orei 22.30, forţele s-au întors la bază, defiind identificate indicii care să susţină cele sesizate de apelant. Pe fir au intrat oamenii legii care au deschis anchetă pentru identificarea şi tragerea la răspundere penală a glumeţului care a pus o armată de oameni pe drumuri.

Amendă de la 500 la 1.000 de lei

Reamintim că începînd cu data de 3 octombrie 2019, apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau transmiterea de mesaje abuzive la numarul 113 ori la numarul 114 se sancţionează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei.

De asemenea, alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie este sancţionată cu amendă de la 1.500 de lei la 5.000 de lei. Apelarea abuzivă reprezinta apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie, sau apelarea numărului 112 pentru a aduce injurii operatorilor.

În sensul legii, alertarea falsă este utilizarea intenţionată a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenţiei agenţiilor specializate de intervenţie (structurile autorităţilor administraţiei publice, care au rolul de intervenţie imediată pentru soluţionarea urgenţelor în domeniile ambulanţei, serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare – SMURD., poliţiei, jandarmeriei, serviciilor publice profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă, inclusiv SMURD, contra terorismului, precum şi alte structuri) în mod nejustificat.

Sancţiunile au fost stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 62 din 27 august 2019, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

Actul normativ a fost adoptat avînd în vedere necesitatea creşterii eficienţei gestionării apelurilor de urgenţă prin reducerea incidenţei apelurilor abuzive, care ar putea periclita viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.

Numărul de urgenţă 112 este gratuit şi poate fi apelat din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă. Printre altele reprezintă situaţii de urgenţă accidente de aviaţie, la metrou, feroviare cu victime sau persoane blocate, navale, montane, în peşteri, canioane determinate de factori de mediu, avarii sau accidente industriale, explozii, incendii, arsuri termice, electrice, chimice, cutremure, fenomene hidrologice periculoase, fulgeraţi, trăsniţi, persoane căzute în locuri publice, conflicte şi agresiuni fizice, tîlhării, furturi, folosirea armamentului, persoane dispărute/găsite etc.

Probabil din practică poliţiştii atrag atenţia asupra faptului că nu sînt urgenţe accidentele rutiere fără victime (tamponări), aflarea datei şi a orei, aglomerarea traficului, încărcarea cartelelor de telefonie mobilă, inundaţie în apartament sau subsolul blocului, pierderea sau găsirea de obiecte personale, solicitarea de informaţii despre numărul de telefon, emitere cărţii de identitate, paşaportului, cazierului, despre trafic sau programul instituţiilor publice etc.

Orice apel fals poate împiedica sau întîrzia salvatorii să ajungă la cel care este cu adevărat în nevoie, poate o persoană dragă celui care sună. Orice minut poate face diferenţa între viaţă şi moarte.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un parlamentar de Neamţ critică „indecizia“ prefectului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Dan Manoliu, senator PSD, susţine că indecizia prefectului George Lazăr de a-l demite pe primarul Lucian Micu prelungeşte starea gravă de la Roman ■ el crede că în acest timp primarul ar putea să facă o serie de achiziţii care să ridice semne de întrebare ■

Senatorul Dan Manoliu, preşedintele PSD Roman, apreciază că ezitările prefectului George Lazăr de a-l demite pe primarul Lucian Micu, găsit incompatibil de Curtea de Apel Bacău şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu fac altceva decît să prelungească starea de incertitudine care domneşte pe acest subiect.

Şi să ridice tot felul de semne de întrebare privind modul de aplicare a hotărîrilor judecătoreşti în România. Parlamentarul susţine că atacarea în Contencios Administrativ a năstruşniciei hotărîri de consiliul local, din 26 mai, prin care 20 de aleşi au vrut să fie mai presus decît cele două instanţe judecătoreşti, susţinînd că starea de incompatibilitate a primarului Micu s-ar fi prescris, dovedeşte că măsurile luate de Organizaţia PSD de suspendare a celor şase consilieri ai săi, pe motiv de „blat politic“ a fost una justă.

Lungirea situaţiei delicate de la Roman nu face decît să ridice alte şi alte semne de întrebare referitoare la deciziile administrative, susţine liderul PSD. „Iată că declaraţia făcută de mine, imediat după desfăşurarea şedinţei de consiliu local de la Roman şi măsura pe care a luat-o Biroul Politic al PSD de suspendare din partid a celor şase consilieri locali, care l-au susţinut prin votul lor pe primarul incompatibil, s-a dovedit a fi una justă.

Am urmărit cu mare atenţie conferinţa de presă a prefectului George Lazăr, care a amînat decizia în ceea ce-l priveşte pe primarul Lucian Micu, pe motiv că ar fi o situaţie complexă şi este o mare nedumerire de ce nu a luat o decizie pe loc, atîta timp cît a afirmat că are răspunsurile de la toate instituţiile statului.

E adevărat că se află în termenul legal (şase luni de la primirea înştiinţării ANI – n.r.). A promis că în zece zile va veni cu un verdict. În acelaşi timp prelungirea situaţiei este de natură a prelungi şi situaţia administartivă de la Primăria Roman, unde ne aflăm într-o situaţie foarte, foarte delicată, în sensul că, ne-am putea trezi, pe final de mandate, cu tot felul de contracte de achiziţii.

S-ar putea ca primrul Micu să facă în acest timp şi demersurile de materializare a acelui împrumut bancar de 8,5 milioane euro, care să înglodeze administraţia publică locală pînă în gît. Dar sîntem obişnuiţi de acum să vedem că ceea ce face Guvernul Orban la Bucureşti coboară şi la administraţiile publice locale“, a declarat senatorul Dan Manoliu.

Citește știrea

Actualitate

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor, scrisoare deschisă către CSM

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România, judecător Viorica Costiniu a formulat o scrisoare deschisă către membrii Consiliului Superior al Magistraturii în care vorbeşte răspicat despre ceea ce se întîmplă în Justiţie.

“Modificările legislative din 2004 au asigurat parcursul ascendent al democratizării justiţiei din România. Existenţa unui CSM cu atribuţii sporite în garantarea independenţei sistemului judiciar, al judecătorilor, al statutului procurorilor într-un stat de drept a constituit un aport consistent, fundamental în integrarea României în marea familie europeană.

În evoluţia sa, CSM a traversat multiple etape, iar membrii aleşi şi-au pus  amprenta personalităţii, a profesionalismului, a înţelepciunii, a maturităţii şi a capacităţii manageriale. Preocupat de ocrotirea statutului judecătorului, a procurorului faţă de vicisitudinile vremurilor, CSM s-a străduit să facă faţă provocărilor politicului interesat de supremaţia puterii. Şi nu numai! Frecventele modificări legislative au deturnat intenţiile iniţiale şi multe dintre problemele justiţiei s-au acutizat şi încă îşi aşteaptă rezolvarea.

Derapajele inerente sunt tot atâtea exemple că tânăra noastră magistratură este într-o perpetuă efervescenţă în parcursul ei evolutiv. Şansa justiţiei este că între judecătorii şi procurorii sistemului sunt mulţi care, devotaţi principiilor, susţin o justiţie independentă, puternică, democrată. “Corpul magistraţilor” salută cu respect pe judecătorul, procurorul care, în afara străduinţelor lor de a desăvârşi actul de justiţie la cote de reală valoare, au puterea să sesizeze şi să clameze public neajunsurile ce daunează sistemului, ţinute la sertar.

Curajul, încă vorbim din păcate de curaj, de a recunoaşte public problemele grave din sistem este o dovadă a maturităţii şi a experienţei acumulate în vâltoarea încrâncenată a atacurilor nedrepte îniţiate de politic indiferent de ideologii sau vremuri, ori de trădari dinlăuntrul justiţiei pentru funcţii şi jilţuri  fără de preţ. Asistăm cu stupoare la incitarea opiniei publice împotriva judecătorilor şi procurorilor care se află doar sub paza legii, făăa vreun tratament preferenţial (nimeni nu este deasupra legii).

Guvernul îndeamnă la nerespectarea legilor, a hotărârilor judecătoreşti. În aceste momente, CSM are obligaţia constituţională şi legală de a lumina întunericul în care se zbate Executivul şi de a-l readuce în matca atribuţiilor sale menite să guverneze în temeiul LEGII. Şi CSM ce face? De 6 luni încearcă să lămurească un judecător din Neamţ că atunci când sesizează CSM  este absolut necesar să cunoască şi legea, să acţioneze în sensul ei. Nu în ultimul rând, tot în condiţiile legii, dacă o cunoaşte, judecătorul din Neamţ  trebuie să se decidă când şi cum spune legea, care este obiectul sesizării ce nu poate fi versatil modificat după împrejurări, doar doar să iasă ceva ce se urmăreşte  să aibă un rezultat şi cât mai public.

Iniţial s-a cerut apărarea reputaţiei profesionale a corpului de magistraţi/judecători, apoi s-a cerut prin concluzii scrise apărarea propriei reputaţii profesionale, ca după ce i s-a respins ca inadmisibilă sesizarea, ca un judecător competent (petent) să ceară în aceeaşi cauză cercetarea disciplinară a doamnei judecător Gabriela Baltag, membru ales CSM care prin discursul său cu ocazia bilanţului de la Tribunalul Caraş ar fi adus  ” ofensă imaginii justiţiei”.

Motivul: doamna judecător Baltag a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, ce înlăuntrul sistemului se cunosc şi a căror rezolvare se aşteaptă nu în ultimul rând din partea CSM. Oare unii dintre noi au totuşi proprietatea temenilor (!?) Hotărârea nr 808 din 4.06.2020 a Secţiei pentru judecători, explicită şi pentru novicii care nu cunosc legile, îndeamnă la reflexie şi la cunoaşterea legilor inclusiv de către judecătorul din Neamţ nehotărât în demersurile sale care nu-i onorează defel reputaţia şi nici nu aduce servicii imaginii justiţiei ce îl preocupă în subsidiar. Multe semne de întrebare se ridică! Oare de ce intrigă adevărurile din justiţie “ascunse sub preş de ochii soacrei” cum spune povestea, adică în termeni moderni – publicul larg, cetăţeanul care se loveşte zilnic de neajunsurile din justiţie, de conduite neadecvate şi limbaj reprobabil?

Câtă vreme NU avem curajul să le recunoaştem, să ni le asumăm, NU vom găsi nici soluţii şi lucrurile se vor perpetua în aceeaşi măsură, consolidând neîncrederea în actul de justiţie, întâi prin noi şi faptele noastre şi apoi, mai ales faţă de cei care le cunosc şi nu le rezolvă. Nu puneţi pumnul în gura celui care cu bună-credinţă grăieşte cu durere despre aspecte care ruşineaza sistemul judiciar, poate nu atât prin ele însele, cât prin faptul ca ele sunt ascunse şi-i ascunde şi pe alţii şi mai ales nu există voinţa ca ele să se rezolve. Evident, oprobiul public nu va viza pe cei care întreprind un act de curaj, semnalând cu sinceritate şi responsabilitate atitudini, practici care nu fac în niciun caz faima justiţiei.

Colegii din Caraş au apreciat laudativ discursul doamnei judecător Baltag şi alţi judecători şi procurori au achiesat la mesajul sincer, responsabil, asumat, exprimat liber de un membru al CSM care se bucură de RESPECT şi CONSIDERAŢIE,  de credibilitate, cu un renume consolidat prin eforturile sale de apărare a independenţei judecătorului, a magistraturii, a drepturilor de care azi se bucură, cu un zâmbet larg şi pe facebook judecătorul din Neamţ. Discursul doamnei judecător Baltag este al unui judecător care chiar cunoaşte problemele justiţiei, pentru care a propus multiple soluţii şi a luptat pentru ele în timp ce alţii şi-au văzut de cariere şi statutul de judecător le-a fost cartea de vizită pentru alte cariere ce pentru unii au devenit, în timp, prioritare funcţiei generatoare de beneficii carieristice.

În opinia multor colegi-judecători şi procurori în activitate şi retired people, mesajul doamnei judecător Baltag este un BONUS pentru justiţie în faţa opiniei publice care se simte mai în siguranţă dacă justiţia, ea însăşi, prin organismele sale, acţiuni întemeiate pe lege, îşi foloseşte mecanismele pentru a găsi soluţii legale în a anihila neajunsurile inerente în loc  să le ignore cu bună- ştiinţă, să dea bine, eventual, la un bilanţ profesional formal. Profesionalismul, devotamentul pentru edificarea unei justiţii drepte, parcursul carierei nu  se clamează public, cu CV-ul pe facebook şi cu bucuriile maritale împărtăşite la vedere pentru a-ţi câştiga o bună reputaţie profesională şi nu numai.

În anonimat, judecătorul clădeşte adevărul judiciar, are conştiinţa actului său, transformă noaptea în zi, se instruieşte în tăcere pentru ca hotărârea lui să vorbească pentru el. Dar ca în orice domeniu şi în justiţie sunt excepţii, doar purtători de robă fără vocaţie, pentru că şi judecătorii şi procurorii provin din aceeaşi societate românească bulversată, iar hotărârile acestora nu sunt decât oglinda fidelă a acesteia.

“Sistemul are pârghiile legale să înlăture pe cei ce nu-i fac cinste”

În lumea politică, adversităţile, limbajul licenţios, habarnismul legislativ, desconsiderarea principiilor fundamentale ce stau la baza drepturilor cetăţenilor, clamate pentru publicul larg, dar strivite de ignoranţa şi reaua-credinţă a politicienilor de toate culorile, sunt o realitate ce nu poate fi contestată. Aceste “obiceiuri”, “practici” translate însă în peisajul judiciar reprezintă o gravă problemă pentru că “divide et impera” este apanajul celor care vor să destructureze soliditatea, consistenţa sistemului judiciar, al corpului de judecători şi procurori. Sistemul are pârghiile legale să înlăture pe cei ce nu-i fac cinste şi trebuie utilizate cu bună-credinţă faţă de cei care se înscriu în aceşti parametrii.

Nu eşti însă TU, ca membru CSM, indrituit, ca folosindu-te de o demnitate pasageră, să uzezi de  aceste pârghii pentru satisfacerea unor orgolii, vanităţi, veleităţi mai mult sau mai puţin personale, profesionale, interesate sau comandate. Cum bine a evidenţiat doamna judecător Gabriela Baltag, cetăţeanul, beneficiar al actului de justiţie are DREPTUL la abordarea cu sinceritate a nevolniciilor din sistem, să se cuantifice prejudiciile aduse adevărului prin necunoaşterea legii ori aplicarea ei speculativă pentru că adevărurile nespuse sau ascunse, în şi de sistem, nu pot fi definite altfel decât cum s-a afirmat. Câtă vreme judecătorul din Neamţ, nici nu contează numele, nu este lămurit el însuşi, în propria-i sesizare, de care reputaţie profesională este mai interesat – a corpului de magistraţi ori a propriei sale reputaţii, câtă vreme nu a identificat în ce constă părerea publică şi cum a devenit ea din “favorabilă” în “defavorabilă” după discursul de la Caraş, cum a fost afectată credibilitatea şi siguranţa în exercitarea profesiei, a autorităţii opiniilor profesionale ori care este imaginea creată în conştiinţa colectivă referitor la cum îşi exercită magistraţii funcţia, conţinutul sesizării sale, respinse “de pe scaun” ca inadmisibilă cuprinde doar vorbe goale, teorisme de circumstanţă ori o nevoie de publicitate gratuită.

Subiectul, fiind ca în toate timpurile, la Ordinea zilei, indiferent de proceduri şi speculaţii regulamentare (practici guvernamentale luate fără titlu), după votul de respingere ca inadmisibilă a sesizării judecătorului nehotărât din Neamţ, prinzând din zbor “ideea” reformată, asistăm la preocuparea singulară dar aparent la fel de nehotărâtă de a se cerceta o eventuală atingere a independenţei judecătorilor adusă de doamna judecător Baltag în discursul de la Caraş, pentru ca în final să se cerceteze la cererea doamnei judecător Chiş atingerea adusă independenţei autorităţii judecătoreşti. Toate aceste solicitări sunt, până la acest moment, fundamentate pe argumentaţia din sesizarea judecătorului nehotărât de la Neamţ, apreciată  fiind de membrul judecător CSM nehotărât, bună pentru orice variantă: reparare reputaţie, atingere independenţa judecătorilor, atingere independenţa autorităţii judecătoreşti.

“E de notorietate că pe şoselele României ursul se plimbă liber şi acum îl plimbăm şi de la Secţie la Plen?!”

Dragi colegi, membrii aleşi şi din oficiu ai CSM, pe acest din urmă aspect nu putem să gândim cu glas tare şi hârtia să îndure greutatea vorbelor ce ne-ar trece prin cap, într-un duel verbal de excepţii şi reguli pentru că nu am respecta norme pe care le pretindem altora. Dar, în timp ce instanţele, parchetele se zbat să răzbată coordonatele timpului şi să accelereze activităţile judiciare cu un personal redus, cu mijloace logistice deficitare, CSM plimbă sesizari, unele deja soluţionate, de la Secţia de judecători la Plen de parcă ar duce lipsă de activitate şi o lucrare copy- paste este întoarsă şi pe dungă, doar s-ar alege ce s-a urmărit.

E de notorietate că pe şoselele României ursul se plimbă liber şi acum îl plimbăm şi de la Secţie la Plen?! Stimularea învrăjbelii gratuite, între, despre, cu privire la judecători, procurori, este o ţintă atinsă fără efort de POLITIC căruia îi prieşte o putere judecătorească sleită de propriile fricţiuni. Gâlcevile interne din sistem, din instituţiile sale înnobilate de calitatea de garant al independenţei justiţiei sunt în defavoarea imaginii acesteia. Imaginea justiţiei suntem fiecare din noi, deci şi CSM  care nu strică (!?) dar nici n-adaugă la imaginea ei. Judecători şi procurori (inclin să cred că şi staff-ul din CSM şi din Inspecţia judiciară) se-ntreabă: când justiţia se confruntă cu atâtea probleme ce aşteaptă rezolvări presante; când justiţiabilii va sesizează cu aspecte care ruşinează mai întâi pe cei care au puterea şi nu le rezolvă şi apoi pe cei care nu ştiu ce-i ruşinea, care priorităţi se evidenţiază pentru membrii CSM: cele ale sistemului sau cele personale?

Am convingerea fermă că responsabilizaţi fiind, preocupările dumneavoastră, asemeni doamnei judecător Gabriela Baltag, vor viza situaţia justiţiei în concret, promovarea încrederii cetăţeanului în actul de dreptate, consolidarea unui corp de magistraţi integri, devotaţi profesiei, cu o conduită demnă care să se manifeste în solemnitatea sălilor de şedinţă a instanţelor şi nu pe trepte cu plăcuţe pentru identificare. Apăraţi valorile reale din justiţie ca să producă valori, nu pe cele create artificial care caută faimă deşi îi lipseşte fondul! Aşa că este firesc judecători şi procurori să ne alăturăm colegilor de la Caraş care au salutat mesajele onorante ale doamnei judecător Gabriela Baltag, prezentă trup şi suflet în realitatea factuală a aspectelor ce vizează justiţia cu plusurile şi minusurile în ansamblul ei.

P.S.: Oare fiecare dintre dvs ce mesaje aţi transmis în şedintele de bilanţ în care aţi participat de nu a reţinut atenţia unuia sau altuia să le facă publice?! Întrebare retorică cu răspuns la purtător.

Cu deosebită consideraţie măsurată cât toate beneficiile aduse justiţiei de fiecare dintre dvs care temporar o slujiţi din jilţ de CSM, judecător Viorica Costiniu, preşedinte de onoare al AMR.

 

Citește știrea

Actualitate

Lucrările la DN15 – de pe Valea Muntelui vor fi finalizate în cel mai scurt timp

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţă preşedintele PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc

Preşedintele PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc, a emis recent un comunicat de presă prin care anunţă că miercuri, 8 iulie, a fost semnat acordul care prevede finalizarea lucrărilor de modernizare pentru DN 15, Bicaz-Poiana Largului.

„Așa cum am anunțat luni: lucrările la DN 15 – de pe Valea Muntelui vor fi finalizate în perioada imediat următoare. Miercuri, 8 iulie, s-a semnat acordul care prevede finalizarea lucrărilor de modernizare. Documentul a fost semnat de C.N.A.I.R, Direcția Regională de Drumuri și Poduri – D.R.D.P Iași și firma care și-a asumat lucrările.

Astfel că, Beneficiarul și Antreprenorul, de comun acord, au stabilit că în termen de 5 zile se va întruni o comisie, din care vor face parte reprezentanți ai ambelor părți, pentru a stabili lucrările ce urmează să fie efectuate. După care se va emite Ordinul de reluare a execuției lucrărilor.

Antreprenorul va demara execuția lucrărilor conform termenelor ce vor fi stabilite prin Procesul Verbal al Comisiei. Ordinul urmează să fie emis de către C.N.A.I.R și Direcția Regională de Drumuri și Poduri – D.R.D.P Iași.

Antreprenorul se obligă să demareze executarea lucrărilor rămase de executat, conform termenelor stabilite prin Procesul Verbal și va depune toate eforturile pentru finalizare în termen de 14 zile, de la data emiterii de către Beneficiar al Ordinului de reluare a execuției lucrărilor.

Vreau să le mulțumesc colegilor din Guvern, în mod special ministrului Transporturilor Lucian Bode și restului echipei, care au înțeles cât de important este acest proiect de infrastructură rutieră pentru județul Neamț și au acționat, în limita legii și corectitudinii, pentru ca lucrările să fie finalizate în cel mai scurt timp.

Totodată, vreau să atrag atenția că ar fi bine ca acest proiect să nu fie politizat, pentru că există mulți ”politicieni” locali care nu au căderea morală să își permită așa ceva.

DN15 este un proiect vital pentru zona Valea Muntelui, pentru nemțenii care locuiesc acolo. Prin finalizarea acestui proiect important de infrastructură rutieră se deschid noi ferestre de oportunitate pentru dezvoltarea acestei zone binecuvântate. Sunt convins că până la 1 septembrie DN 15 să fie finalizat.

Județul Neamț și zona Moldovei rămân în continuare în atenția Guvernului PNL, care va aloca resursele necesare pentru dezvoltare și reclădire”, a declarat deputatul Mugur Cozmanciuc Deputat, președintele PNL Neamț.

Citește știrea

Trending