Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Femeie căutată de poliţişti pentru că şi-a însuşit un mobil uitat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţia municipiului Roman solicită sprijinul cetăţenilor pentru identificarea unei femei, bănuită de comiterea infracțiunii de însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor. Aceasta a fost surprinsă de camerele video ale unei societăți comerciale din Roman. “După vizualizarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, poliţiştii au constatat că, la data de 8 septembrie, în jurul orelor 09.00 – 10.30, o femeie și-ar fi însușit pe nedrept un telefon mobil uitat de către o altă femeie, în incinta unei societăți comerciale. În cauză au fost demarate cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor. Oricine poate oferi informaţii care pot conduce la identificarea femeii din imagini, este rugat să anunţe Poliția municipiului Roman la telefon 0233/742330 sau să apeleze 112”, se precizează în comunicatul de presă al IPJ Neamţ.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: „Negri“ la muncă, amenzi de infarct

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ luna trecută au fost depistaţi nouă „negri“, cinci patroni fiind amendaţi cu 180.000 de lei ■ au mai fost descoperite şi alte abateri ■ în total, sancţiunile au depăşit 200.000 de lei ■

Chiar dacă munca fără forme legale este taxată cu amenzi usturătoare şi fiecare „negru“ îl costă pe patronul în culpă cîte 20.000 de lei, unii încă se mai riscă. Conform raportului de activiate al Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ pentru luna septembrie patronii prinşi pe picior greşit au fost amendaţi cu peste 200.000 de lei, din care pentru munca nedeclarată sancţiunile s-au cifrat la 180.000 de lei. Defalcat, în ce priveşte activitatea inspectorilor în domniul relaţiilor de muncă, 7 funcţionari de la ITM Neamţ au verificat în luna septembrie 103 agenţi economici şi au aplicat în total 17 sancţiuni contravenţionale, din care 5 amenzi în cuantum de 180.000 lei şi 12 avertismente scrise, pentru încălcări ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, modificată şi completată. „La un număr de 5 angajatori, au fost depistate 9 persoane care prestau activitate nedeclarată. Pentru nerespectarea prevederilor legale privind munca nedeclarată au fost aplicate 5 amenzi în cuantum de 180.000 lei“, conform unui comunicat al ITM Neamţ. Au mai fost dispuse şi 5 măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate de inspectori. Pentru nerespectarea prevederilor H.G. nr. 905/2017, au fost dispuse 34 de măsuri, dar nu au fost aplicate sancţiuni contravenţionale. În perioada analizată angajatorii au încheiat şi înregistrat la ITM 9 contracte colective de muncă. În ce priveşte activitatea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă 5 funcţionari au făcut luna trecută 119 vizite de control şi evaluare la unităţi economice şi au aplicat în total 164 de sancţiuni contravenţionale, din care 4 amenzi în cuantum de 21.500 lei şi 160 de avertismente. Tot luna trecută inspectorii de muncă nemţeni au participat la o şedinţă a Comitetului de Sănătate şi Securitate în Muncă organizată la un angajator din judeţ. În cadrul discuţiilor, a fost încurajată realizarea unui dialog real între partenerii sociali: patronat, sindicat/reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice, astfel încît lucrătorii să aibă posibilitatea de a solicita îmbunătăţiri privind securitatea şi sănătatea în muncă, de a oferi sugestii şi de a face propuneri, pentru crearea unor locuri de muncă sigure şi sănătoase. În ce priveşte analiza accidentelor de muncă, luna trecută au fost comunicate la ITM 22 de astfel de evenimente, cauzele fiind diverse de la cădere de la acelaşi nivel, utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de muncă, pînă la agresarea unor lucrători aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau accidente de traseu şi circulaşie. Au avut loc şi trei accidente soldate cu decesul salariaţilor, toate fiind în curs de cercetare. În esenţă, în perioada 1 – 30 septembrie 2019 inspectorii de muncă nemţeni au efectuat un număr de 222 controale, ocazie cu care s- au constatat 244 de deficienţe în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă şi s-au dispus tot atîtea măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate, aplicîndu-se 181 de sancţiuni contravenţionale, din care 9 amenzi în cuantum de 201.500 lei şi 172 de avertismente.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Colectarea deşeurilor, între normă şi realitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după vizitarea staţiei de captare şi a celei de epurare a apelor, edilul şef al Romanului, Lucian Ovidiu Micu, a condus jurnaliştii într-o vizită la staţia de sortare a deşeurilor de la Cordun ■ au fost vizitate, ulterior şi două platforme de gunoi menajer ■

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Neamţ, proiect început în februarie 2011, cu perioadă de implementare de 44 de luni, a avut un prim obiectiv prioritar colectarea gunoaielor, pe cît posibil selectivă, atît în mediul rural, cît şi în mediul urban, din toate localităţile judeţului, precum şi închiderea gropilor de gunoi neconforme de la Bicaz, Roman şi Tîrgu Neamţ. În paralel s-a derulat proiectul de construire a staţiilor de sortare şi transfer de la Cordun, Tîrgu Neamţ, Taşca şi a depozitului de la Girov. Miercuri, 16 octombrie, primarul Lucian Micu a însoţit jurnaliştii din presa locală într-o vizită la staţia de sortare a deşeurilor de la Cordun şi la cîteva puncte de colectare a gunoiului. La vizită au fost prezenţi inginerul Ionel Ciocan, director al SC Rossal SRL, Iulia Havrici, director economic al operatorului de salubritate, consilier local, Anca Pîntea, administrator al SC Rossal – staţia de sortare a deşeurilor. Încă de la intrare, impresionează ordinea şi modul de sortare a gunoiului. Conform proiectului, staţia de transfer şi compactare de la Cordun are o capacitate de 45.000 tone pe an, iar staţia de sortare o capacitate de 17.000 tone pe an, fiind proiectată pentru a primi numai materialele separate la sursă: hîrtie, carton, plastic, sticlă şi metale. Staţia de transfer şi de sortare de la Cordun deserveşte aproximativ 183.000 de locuitori din municipiul Roman şi cele 26 de localităţi ale Zonei Metropolitane. Aceasta face parte din proiectul Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Neamţ, în valoare de 23.002.312 lei, fără TVA. Primul pas pentru realizarea sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţ a fost făcut în luna septembrie 2012. Preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme, Culiţă Tărâţă, a semnat contractul de lucrări Proiectarea şi execuţia Staţiei de transfer Tîrgu Neamţ, a Staţiei de transfer Taşca, a Staţiilor de transfer şi sortare Cordun şi a platformelor de colectare a deşeurilor, Judeţul Neamţ“, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. „În principal, în staţia de sortare intră două categorii mari de deşeuri, respectiv deşeurile colectate selectiv, destinate sortării, în vederea reciclării fracţiei reutilizabile şi deşeurile care merg direct la staţia de transfer, acolo unde se compactează pentru a fi transportate la depozitul de la Girov. Există o zonă de preluare a deşeurilor şi de presare a lor, în interiorul unor containere ce au o capacitate de 30 mc, care sînt încărcate pe utilaje speciale de transport şi care sînt expediate la Depozitul de la Girov“, a spus Anca Pîntea, administrator al SC Rossal. Primarul Lucian Micu, recent întors din Franţa, în vizita făcută la Montlucon, comunitate cu care Romanul a încheiat un acord de parteneriat, a reamintit faptul că şi în ţara lui Voltaire există foarte multe deşeuri amestecate, care pot fi reciclate. „Maşina aceasta a colectat deşeuri reziduale din sectorul case. De remarcat faptul că au fost aduse în staţia de sortare foarte multe deşeuri reziduale, multe materiale reciclabile. Din păcate, pentru astfel de deşeuri, costurile de încărcare şi transport sînt foarte ridicate. Pierderea e a cetăţenilor pentru că se generează o cantitate mare de deşeuri reciclabile şi taxa pe economia circulară va fi de la anul mai mare. De aceea, obiectivul tuturor e de a colecta selectiv, ceea ce va însemna şi reducerea costului gunoiului“, a spus edilul şef. Din păcate, 95% din deşeurile ridicate de la case nu pot fi reciclate. Zilnic, în acest depozit intră două maşini de la asociaţiile de proprietari, două de la case, 5 din localităţile Zonei II Roman, două pentru materiale reciclabile. Alte 6 maşini pleacă la Girov, din care cel puţin două, în această perioadă sînt cu deşeuri vegetale. Anca Pintea a subliniat că ar fi ideal ca sticlele şi borcanele aruncate la containere să fie clătite pentru a nu contamina. Ea a vorbit şi despre „trasabilitatea deşeurilor“, ţinta de colectare selectivă pentru 2020 fiind de 50% din cantitatea de deşeuri generată, în condiţiile în care la Roman este de acum de 16-17%, comparativ cu Montlucon, unde procentul de colectare selectivă este de 30%.

Citește știrea

Actualitate

Educaţia schimbă vieţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ campanie de informare şi conştientizare cu privire la utilitatea individuală şi socială a muncii

Reflecţii asupra utilităţii individuale şi sociale a muncii

Să spui că fără muncă o societate nu poate progresa este un truism şi totuşi…, după cum rezultă din datele statistice oficiale, precum şi din semnalele lansate de patronatele din România, piaţa muncii se confruntă cu o acută criză de forţă de muncă. Spre exemplu, la nivelul anului 2019 în ţara noastră peste 58.000 de locuri de muncă rămân mereu neocupate în pofida faptului că 345.000 de persoane sunt în şomaj. Cifrele arată că mai mult de 234.000 de persoane în România nici măcar nu-şi caută un loc de muncă, iar populaţia inactivă ocupă o pondere alarmantă în ansamblul populaţiei. În acest context, ne punem problema dacă atitudinea românilor faţă de muncă este una corectă, dacă nu cumva este timpul să corectăm prin educaţie acele aspecte de mentalitate care au condus la situaţia în care munca, mai ales munca fizică, să nu mai fie o opţiune atractivă pentru atât de mulţi români. Potrivit Eurostat, peste 400.000 de tineri români cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani fac parte din aşa numita generaţie NEET – nu sunt angajaţi, nu merg la şcoală şi nici nu sunt înscrişi în vreun sistem de formare profesională. Aceste cifre ne situează pe un nedorit loc 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul tinerilor carenu sunt interesaţi să muncească. În ceea ce priveşte judeţul Neamţ, statisticile publice indică aspecte alarmante privind piaţa muncii. Prima dintre ele arată că, până în anul 2060, populaţia judeţului nostru s-ar putea reduce aproximativ la jumătate, deopotrivă sub impactul migraţiei masive a forţei de muncă şi al sporului demografic negativ, devenit o constantă în ultimii ani. În aceste condiţii, ponderea populaţiei dependente (copii şi tineri sub 16 ani şi persoane cu vârsta de peste 65 de ani) în populaţia totală va creşte semnificativ şi pe viitor. În timp ce populaţia activă cunoaşte o scădere dramatică, populaţia dependentă ajunge să ocupe un loc din ce în ce mai important în masa populaţiei. Pe de altă parte, se poate observa că sectorul economic terţiar, al serviciilor, este dominant în ceea ce priveşte absorbţia forţei de muncă, în timp ce numărul persoanelor care lucrează în sectoarele productive primar şi secundar sau în cel cuaternar (al cercetării şi inovării) sunt mai puţine. Între dezvoltarea economică şi volumul populaţiei active există o relaţie de interdependenţă: nivelul scăzut de dezvoltare economică al unei regiuni generează migrarea forţei de muncă spre zone mai bogate din ţară şi din străinătate. Cu forţa de muncă diminuată numeric, o societate nu are resurse să se dezvolte. Avem aici un cerc vicios, care ar trebui să ne dea de gândit: ce se va întâmpla cu piaţa muncii pe viitor? Care sunt perspectivele noastre de dezvoltare? Problemele au nevoie de soluţii, pe care fiecare – oameni simpli, decidenţi politici, firme, şcoli – trebuie să şi le construiască după puterile şi specificul propriu. Ne întrebăm, prin urmare, ce poate face şcoala în acest sens, cum poate ea contribui la prevenirea acutizării crizei forţei de muncă? Ar putea, prin educaţie, să participe la revizuirea atitudinii faţă de muncă şi meserii, la reconsiderarea utilităţii sociale a diferitelor meserii, la reconstrucţia respectului faţă de muncă. Este nevoie de acest demers mai ales pentru faptul că numărul tinerilor care aleg astăzi să înveţe o meserie este destul de mic, iar interesul pentru anumite profesii pare a fi din ce în ce mai scăzut. „Educaţie şi formare 2020“ (ET 2020), cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, prevede obiective strategice comune pentru statele membre, metode de lucru comune, bazate pe abordarea învăţării pe tot parcursul vieţii. Acest cadru strategic vizează orice formă de educaţie formală, non- formală sau informală care are ca scop să asigure cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi atinge potenţialul şi capacitatea de integrare profesională, astfel încât să poată obţine pentru ei înţiţi bunăstarea, iar pentru societate în ansamblu prosperitatea economică durabilă. În acest context, la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş din Piatra Neamţ este implementat în această perioadă proiectul „Educaţia schimbă vieţi“, un proiect înscris în campania Euroscola 2019, care îşi propune să popularizeze succesul individual şi social obţinut prin muncă şi profesie, să ofere tinerilor modele de profesionalism, să participe la reconstrucţia în comunitate a respectului pentru muncă, să redea profesioniştilor locul pe care îl merită în societate, să ofere tinerilor modele de acţiune care să-i ajute să înţeleagă că realizarea de sine poate veni împreună cu beneficii aduse celorlalţi oameni şi societăţii.

Educaţia schimbă vieţi – Săptămâna europeană a competenţelor profesionale 2019

Ce spun profesioniştii..Campania de informare şi conştientizare asupra însemnătăţii individuale şi sociale a muncii şi meseriilor, desfăşurată de elevii de la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş, a presupus realizarea unei serii de interviuri cu profesionişti din domenii diverse. Ca un leitmotiv, în interviurile realizate, profesioniştii le-au spus tinerilor că succesul profesional implică pasiune, că este un beneficiu să-ţi iubeşti meseria, să o faci cu plăcere: „Orice meserie trebuie făcută cu plăcere. Dacă nu te duci cu plăcere la locul de muncă, atunci te chinui şi tu şi-i chinui şi pe cei din jurul tău“, (C.G. – profesor) sau „Sunt norocos pentru că fac ceea ce iubesc. Din punctul meu de vedere, atunci când faci ceea ce-ţi place cu adevărat ai posibilitatea şi şansa de a avansa, de a deveni un bun profesionist în adevăratul sens al cuvântului, trăind totodată prin ceea ce faci“, (C.V.A. – coregraf). Munca pleacă în primul rând dintr-o necesitate, aceea de a-şi crea resursele necesare traiului, dar poate fi plină de satisfacţii, mai ales dacă este clădită pe o pasiune personală: „Am fost o adolescentă rebelă cu vise mari, dar ceea ce ştiam sigur era că voiam să fac banii cu plăcere, să ajung la un nivel încât să pot să câştig şi bani, dar să lucrez şi cu pasiune“, (R.M.C. – antreprenor). Munca este văzută şi ca o şansă la autoîmplinire sau chiar la fericire: „Când iubeşti ceea ce faci, trăieşti clipa cu adevărat şi încerci să faci imposibilul posibil“, (M.L. – florăreasă). Chiar şi aceia dintre profesionişti care denunţă idealizarea muncii, recunosc, totuşi, că, deşi munca este în primul rând o necesitate, doar atunci când este făcută cu plăcere are potenţialul de a te conduce la succes: „Cred că atitudinea tinerilor de astăzi faţă de muncă este mai realistă. Generaţia mea a idealizat prea mult; munca este doar o parte din viaţa noastră şi trebuie să fie în balans corect cu restul lucrurilor importante pentru un om.(…) Este extrem de important să-ţi iubeşti meseria; m-am întâlnit în cariera mea cu foarte mulţi oameni care au succes datorită faptului că îşi iubesc meseria şi îşi mobilizează toate resursele în direcţia unor obiective îndeplinite şi, de asemenea, cu oameni care suportă greu viaţa profesională, cu insatisfacţii şi nereuşite, doar pentru că nu le place ceea ce fac“, (A.M.P. – manager). Aceeaşi idee răzbate şi din următorul mesaj: „Să-ţi iubeşti meseria este cel mai important lucru, deoarece doar atunci depui tot efortul şi cauţi să te perfecţionezi continuu, doar atunci obţii cele mai bune rezultate şi ai cele mai mari satisfacţii, (E.M. – învăţătoare). Din interviuri rezultă că munca a fost privită ca soluţie unică de a accede la o viaţă mai bună, de a te elibera de sărăcie. Principala motivaţie a muncii a fost şi este echilibrul şi securitatea individuală, a familiei, dorinţa unui trai îmbelşugat, aspiraţia spre independenţă financiară şi spre împlinirea aspiraţiilor personale: „În copilărie eram convins că doar munca mă va putea ajuta să-mi schimb viaţa. Am muncit alături de familie, apoi pentru a-mi vedea finalizate studiile. Am muncit cu drag în profesia pe care mi-am ales-o, muncesc în continuare“, (A.V. – pilot militar).

„Fără şcoală, fără completarea studiilor nu poţi ajunge ceea ce vrei“

Autosuficienţa este privită de profesionişti ca fiind principalul duşman al succesului, atât în plan personal, cât şi profesional: „Fără şcoală, fără completarea studiilor nu poţi ajunge ceea ce vrei. Succesul în profesie se vede în timp (…)“, (M.H. – învăţătoare) Cei care muncesc bine dau celor din jur un model. Ei sunt cei care, prin ceea ce fac, construiesc respectul faţă de profesia lor: „Este important ca, prin muncă, să le dai celorlalţi un exemplu. Orice meserie este respectată doar dacă este făcută bine, cu pasiune. Trebuie să alegi o meserie care te reprezintă, care îţi place, pe care să o practici cu pasiune, doar astfel ai putea avea şansa de a fi fericit toată viaţa“, (S.V. C. – coregraf). Respectul societăţii ne vine din calitatea a ceea ce facem, dar şi din respectul de sine: „Răbdarea şi implicarea sunt cheia! Ne grăbim în multe domenii, iar munca făcută în grabă, prost şi fără pasiune devine un lucru inutil“, (G.M. – instructor) Dezvoltarea societăţii depinde de fiecare dintre noi în egală măsură. Eforturile individuale se împletesc şi dau un tot funcţional, de care avem nevoie toţi. Accentul în societate ar trebui să se mute de la critica a ceea ce au făcut sau nu au făcut CEILALŢI spre efortul constructiv de a face TU ceva: „Poţi pierde în competiţia cu alţii, dar niciodată nu trebuie să pierzi întrecerea cu tine însuţi“, (E.A. – învăţător-educator). Mai întâi, acel ceva pe care îl realizezi prin muncă va fi pentru tine, dar din el vor rezulta beneficii pentru întreaga comunitate din care faci parte: „Pe tineri i-aş sfătui să-şi aleagă meseria pe care ştiu că o pot face cu pasiune: mecanic auto, zidar, şofer… Orice meserie este importantă pentru societate şi nu trebuie să ne fie ruţine să o practicăm“, (M.E.S. – psiholog). Drumul către o carieră de succes poate fi sinuos, dar aceasta nu înseamnă, în nici un caz, că trebuie să abandonăm căutarea: „Tinerii încearcă să-şi caute o vocaţie, au vise, fie că ştiu cum să le împlinească sau nu. Sfatul meu pentru ei este să încerce orice fără regrete şi să facă totul cu pasiune“, (I. S. – tehnician IT) sau „Dacă sunt motivaţi, tinerii pot realiza lucruri măreţe. Este foarte important să înveţi o meserie, să alegi un drum în viaţă şi să te ţii de el. Şi astăzi «Meseria este brăţară de aur»“, (C.O. – profesor pentru învăţământ primar). În Săptămâna europeană a competenţelor profesionale (14-18 octombrie), vrem să le spunem tuturor românilor că imaginea muncii în ochii oamenilor nu poate fi perimată. Dacă munca şi meseriile care solicită efort fizic se întâmplă să se fi compromis în comunism prin excesivă idealizare (cultul muncii), iar în epoca post- comunistă prin excesiva mediatizare a îmbogăţiţilor peste noapte, oricine va reuşi să descopere în munca şi în meseria sa o sursă de satisfacţie şi de trai îndestulătoare va regăsi respectul pentru muncă, deopotrivă în beneficiul său personal, dar şi în efectele asupra comunităţii în care trăieşte: „Munca şi sacrificiile mele nu au fost zadarnice, prin ele am obţinut ceea ce mi-am dorit“, (E.B. – confecţioner).

(Echipa Euroscola de la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş Piatra Neamţ; coordonator profesor Petruţa Lostun)

Citește știrea

Trending