Neamţ: Elevii, cobai în alt experiment

■ de joi, 10 ianuarie, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ se întîlneşte, pe zone, cu fiecare director de liceu tehnologic ■ conform unui ordin al ministrului Educaţiei, 35% din clasele liceelor tehnologice vor avea profil de şcoală profesională ■ sindicatele nu sînt de acord cu această decizie ■

Criza accentuată de pe piaţa forţei de muncă a determinat Ministerul Educaţiei să-şi schimbe din nou poziţia faţă de reforma din sistem, recent intrînd în vigoare un ordin, forţat şi inaplicabil în opinia specialiştilor. Ministerul a trimis inspectoratelor şcolare o adresă prin care le înştiinţează că, din viitorul an şcolar, 35% din clasele care funcţionează în actualele licee tehnologice ar urma să fie transformate în şcoli profesionale. Inspectorul general şcolar Elena Laiu explică modul în care se va trece la normarea acestor clase. „Începînd de joi, 10 ianuarie se va trece la organizarea de întîlniri, pe zone, cu directorii liceelor cu profil tehnologic pentru a stabili planul de şcolarizare în vederea aplicării ordinului de ministru de normare a claselor de învăţămînt profesional. Conform unei adrese primite de la Ministerul Educaţiei şi înaintată de noi în şcoli, 35% din numărul total de locuri la clasa a IX-a vor trebui repartizate în învăţămîntul profesional. La repartizarea claselor de învăţămînt profesional vom aplica criterii generale, referindu-ne, în primul rînd, la rezultatele pe care le-au obţinut liceele tehnologice în ultimii patru ani la examenul de Bacalaureat. Se va ţine cont de programul de remediere pentru examenul de Bacalureat şi bineînţeles de specializări, de acreditări şi de autorizări“, a precizat Elena Laiu, şefa ISJ Neamţ. Ea a subliniat că vor exista şi situaţii speciale, ca în cazul Liceului Agricol Ion Ionescu de la Brad Horia, o unitate cu rezultate dezastruoase la Bacalaureat, an de an. „În situaţii ca cea de la Liceul Ion Ionescu de la Brad vom face o analiză în cadrul Consiliului de Administraţie şi vom lua hotărîri şi decizii punctuale, ţinînd cont mai ales de profil, specializare, de faptul că este singurul liceu agricol din judeţ. Este adevărat că există şi o certitudine, aceea a desfiinţării Liceului Tehnologic de la Dămuc, care va fi transformat în şcoală gimnazială. În cazul Liceului Tehnologic de la Nisiporeşti, din comuna Boteşti, acesta se va transforma în şcoală profesională. Pînă marţi, 15 ianuarie, se vor organiza în zone acele întîlniri individuale cu directorii, în care se vor analiza situaţiile din fiecare unitate“, a mai spus Elena Laiu. Sindicatele au o poziţie tranşantă faţă de acest ordin pe care-l consideră aberant. „Este un ordin imposibil de aplicat, pentru că nu se pot înfiinţa dintr-o dată aceste clase. Imediat după emiterea Ordinului Ministrului Educaţiei, noi, ca Federaţie a Sindicatelor Libere am trimis şi un memoriu prin care ne-am exprimat punctul nostru de vedere, cu argumente solide. Nu ştiu dacă s-a primit, sau nu, răspuns. Cert este faptul că nu se pot înfiinţa dintr-o dată clase de şcoală profesională, reducîndu-se cele de liceu. În primul rînd, elevii nu vor merge pentru că dacă la liceu se intră prin repartiţie computerizată şi cu medii sub 5, e normal că vor vrea să facă liceu în loc de şcoală profesională. Chiar dacă se spune că vor primi burse. Sînt o mulţime de copii pe care chiar nu-i interesează aceşti bani (copiii ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă în străinătate n.r) . Nu există mijlocul legal de a-i obliga să facă şcoală profesională, pentru că nici părinţii nu sînt de acord. Nu ai cum să faci atîtea clase de şcoală profesională dintr-o dată. Sînt licee tehnologice cărora li s-au repartizat doar două clase de liceu, restul obligîndu-le să înfiinţeze clase de profesională. Pe de altă parte, e problema bazei materiale, desfiinţate atunci cînd tot doamna Andronescu era ministru. Cea mai mare problemă care se ridică e însă aceea a contractelor care trebuie să existe cu agenţii economici, care trebuie să le asigure burse şi încadrarea la absolvire. Nu am inventat apa caldă acum. Să ne amintim că înainte de 1990, cînd funcţionau şcolile profesionale şi cînd existau contracte cu Umaro, cu Fabrica de Zahăr, lucrurile mergeau. Erau agenţi economici puternici, care susţineau şi practica în producţie. Noi nu sîntem împotriva şcolilor profesionale, dar ele trebuie să se facă raţional, adică treptat, prin înfiinţarea la început a două clase, pentru a vedea dacă elevii se îndreaptă spre acestea. După aceea urmează să se treacă la înfiinţarea altora“, consideră Minodora Lemnaru, liderul zonal al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Roman. Ea a mai subliniat faptul că există situaţii diverse, de la un judeţ la altul, dînd exemplul unor judeţe precum Galaţi, Hunedoara, Cluj, care mai au societăţi comerciale puternice, ce pot contribui la repunerea pe picioare a învăţămîntului profesional. Reprezentantul Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache, apreciază ordinul ca fiind oportun, prin prisma faptului că e legat de realităţile de pe piaţa muncii, dar crede că ar fi trebuit aplicat după realizarea unui studiu de impact pe fiecare regiune şi judeţ în parte.