Contactează-ne

Eveniment

Neamţ: Dosarul Giga TV, toţi au contestat sentinţa

Știre publicată în urmă cu

în data de

n Gheorghe Ştefan a contestat pedeapsa de 3 ani şi 9 luni de detenţie n în acelaşi dosar au fost condamnaţi deputatul Viorel Hrebenciuc, şefa CNA şi o altă angajată a instituţiei n toţi au uzat de calea de atac, la fel ca şi CNA, dar au declarat apel şi procurorii anticorupţie n

Dosarul licenţei Giga Tv nu a mulţumit pe nimeni şi cam toate
părţile implicate au declarat apel.

De calea de atac a uzat şi fostul
primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, după ce a fost
condamnat la 3 ani şi 9 luni de detenţie. În aceeaşi cauză, în care
magistraţii de la Tribunalul Bucureşti s-au pronunţat pe 24
decembrie, au mai fost condamnate alte nume grele.

Deputatul
Viorel Hrebenciuc a luat 3 ani de închisoare, 4 ani şi 4 luni e
pedeapsa pentru fosta preşedintă a CNA, Laura Georgescu, în timp
ce colega, Narcisa Iorga, membru CNA, are 3 ani.

Şi aceştia au
uzat de calea de atac, la fel ca şi CNA sau procurorii DNA. Trebuie
spus că magistraţii instanţei de fond au mai decis ca Laura
Georgescu să achite, în solidar cu CNA, 20.000 de lei firmei Antena
3 şi 10.000 de lei către SC Naşul, Prieteni de Pretutindeni şi
Asociaţii SA.

Dosarul va ajunge la Curtea de Apel Bucureşti unde
se va da o hotărîre definitivă. Gheorghe Ştefan, în calitate de
persoană ce controla postul Giga Tv, a fost acuzat de instigare la
infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii
pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
necuvenite, de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere
într-un partid. Laura Georgescu, a fost acuzată de abuz în serviciu
şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale, alături de Narcisa
Iorga şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc.

Procurorii au stabilit că
pe 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, CNA a
decis retragerea licenţei audiovizuale pentru postul Giga Tv,
controlat de Ştefan, pe motiv că nu a difuzat programe mai mult de
96 de ore. Ulterior, Narcisa Iorga a fost cea care l-a îndrumat pe
Ştefan să apeleze la cunoştinţele sale din mediul politic, pentru a
influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu
privire la contestaţia pe care Giga Tv intenţiona să o formuleze.

Iorga i-a indicat lui Pinalti pe cine anume dintre oamenii politici
trebuie să îi contacteze pentru a-i putea influenţa pe membrii CNA.
Printre aceştia se număra şi fostul parlamentar PSD Viorel
Hrebenciuc.

„Ca urmare a indicaţiilor primite, inculpatul Ştefan
Gheorghe i-a solicitat sprijin inculpatului Hrebenciuc Viorel, astfel
încît acesta să se implice nemijlocit în realizarea de demersuri
pentru a determina funcţionari din cadrul Consiliului Naţional al
Audiovizualului ca instituţia să revină asupra deciziei prin care a
fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune respectiv“, conform
DNA. Hrebenciuc a răspuns prompt şi s-a implicat nemijlocit în
realizarea de demersuri pentru a o determina pe Laura Georgescu
să-i facă pe plac lui Pinalti.

Ca urmare a acestor acţiuni, după
numai două săptămîni, pe 1 octombrie 2013, CNA a emis o alta
decizie care o revoca pe prima, şi prin care se arăta că argumentele
conţinute în contestaţia depusă de postul de televiziune al lui Pinalti
au fost admise, fară a se mai realiza o analiză tehnică şi fără un
punct de vedere al specialiştilor din CNA dacă susţinerile din
contestaţie sînt legale şi temeinice.

Procurorii anticorupţie au stabilit
că prin atitudinea sa, preşedinta CNA şi-a exercitat
necorespunzător atribuţiile de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor
legale din domeniul audiovizualului, permiţînd funcţionarea, în
continuare, a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în
mod corect licenţa, afectînd astfel şi ceilalţi operatori de televiziune.

Opt dosare în cîţiva ani

Procurorii DNA se ţin scai de fostul primar de Piatra Neamţ pe care
l-au incupat în opt dosare. În unul, anchetatorii au contestat
sentinţa prin care Tribunalul Neamţ l-a achitat într-un dosar ce viza
nereguli în modul de finanţare al FC Ceahlăul.

El a fost găsit
nevinovat pentru acuzele de trafic de influenţă, judecătorii stabilind
că nu exista probe că persoana a săvîrşit infracţiunea. În alte trei
dosare el a fost condamnat la închisoare cu executare. După ce a
fost condamnat definitiv la 3,3 ani de închisoare în dosarul Strong
Montaj, fostul primar a fost încarcerat şi a ieşit din penitenciar la
jumătatea lunii noiembrie 2018. În acelaşi dosar Strong Montaj, cele
patru firme implicate în cauză, achitate la prima instanţă, au primit
amenzi penale care de depăşesc 100.000 lei, respectiv Giga Star
SRL are 30.000 lei la fel ca şi Best GSG SRL, Sonic Media SRL
are 24.000 lei, iar Euromedia TV SRL are o amendă penală de
20.000 de lei.

Judecătorii au dispus confiscarea de la Ştefan a
sumei de 3.031.365 de lei noi, bani obtinuţi din infracţiuni. A fost
condamnat definitiv şi în dosarul „Bani pentru partid“ şi a rămas cu
pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru care s-a tîrguit cu
procurorii. Atunci fostul primar a pierdut prin confiscare 1,65
milioane de euro şi i s-a pus sechestru pe mai multe imobile pentru
recuperarea altor 2,35 milioane de euro.

Au fost indisponibilizate
două imobile din Piatra Neamţ din care unul de 428 mp, cu multiple
dormitoare, beci, piscină şi sală de masaj, precum şi pe un
apartament din Bucureşti. În afară de acest dosar, Pinalti a mai fost
condamnat definitiv la 6 ani de închisoare în cauza Microsoft, unde
a pierdut prin confiscare 3,99 milioane de euro.

Alt dosar este cel
cu obţinerea frauduloasă a licenţei pentru Giga Tv. În altul, cu
Poşta, Ştefan a fost condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare,
decizia instanţei de fond fiind contestată la Curtea de Apel
Bucureşti atît de inculpat, cît şi de procurori.

Recent, judecătorii au
anulat prima sentinţă din cauza unui viciu la procedură de citare şi
au trimis cauza la rejudecare la Tribunalul Bucureşti. În alt dosar,
tot cu Poşta, Pinalti a fost condamnat de instanţa de fond la 3,6 ani
de închisoare.

Actualitate

Revoltă la Borca, împotriva etnicilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n după ce un adolescent a fost bătut cu bestialitate şi jefuit, localnicii au organizat o manifestaţie de protest n oamenii s-au săturat de comportamentul unei părţi a comunităţii de romi, care cerşesc, fură sau comit infracţiuni cu violenţă n „Sunt o teroare pentru noi toţi“, se precizează într-o postare pe Facebook n

Stare tensionată este de câteva zile în comuna Borca, acolo unde
muntenii s-au săturat de ceea ce le este dat să îndure, de mult timp,
de atitudinea unor membri ai comunităţii rome, tot mai numeroasă
pe an ce trece.

Iar o infracţiune cu violenţă, petrecută la începutul
acestei săptămâni, a determinat reacţia localnicilor, după ce un
adolescent, Damian Cârjă, a fost bătut cumplit de patru etnici, care
l-au jefuit, luându-i un telefon mobil. În urma agresiunii, victima a
ajuns desfigurată şi cu grave leziuni craniene la un spital universitar
din Iaşi.

Incidentul s-a petrecut duminică 20 septembrie şi a
determinat mobilizarea fără precedent a localnicilor, prima dată pe
reţelele de socializare, fiind creat şi un cont intitulat „Şi eu pot fu
Damian“, fiind pus la cale o acţiune de protest, dar şi de solidaritate
cu tânărul aflat acum în spital, care a avut loc joi, 24 septembrie, la
ora 13.00. Se dorea organizarea unui marş prin comună, punctul de
plecate fiind din faţa Liceului „Mihail Sadoveanu“, dar acesta nu a
fost aprobat din cauza epidemiei de COVID-19, fiind aprobată doar
o adunare, cu maxim 100 de persoane, cu respectarea măsurilor de
siguranţă.

Dar, la manifestaţie, s-au adunat mai multi săteni decât s-
a dat voie în bazarul din Borca, unii asistând de la distanţă, semn
că răbdarea oamenilor a ajuns la limită. „În urma evenimentului
neplăcut ce a avut loc în comuna Borca, am hotărât să organizăm
un marş în semn de solidaritate faţă de Damian. Punctul de plecare
e de la poarta liceului. Marşul este legal, fiind aprobat de primărie“,
spunea organizatorul, Radu Emil Constantin, pe contul lui de
Facebook.

Că nemulţumirile faţă de o parte a etnicilor, care-s
acuzaţi că cerşesc, că se comportă antisocial, fură sau se dedau la
violenţe, sunt la cote maxime o atestă şi faptul că pe contul „Şi eu
pot fi Damian“, s-au adunat în două zile aproape 1.700 de membri.
Iar sutele de postări nu sunt deloc măgilitoare la adresa celor
consideraţi vinovaţi de starea de nesiguranţă creată în localitate.
Oamenii au adus acuzaţii şi administraţiei locale, că le acordă
ajutoare sociale şi le permite să locuiască fără forme legale, dar şi
poliţia, care nu s-at implica suficient pentru a controla fenomenul
infracţional, fiind multe îndemnuri gen: „Să ne unim şi să-i scoatem
afară din comună!“.

Pe tema acestor probleme au fost luări de
cuvânt şi la mitingul de protest şi solidaritate, muntenii opinând că
numai luând toţi atitudine, atunci când e cazul, minoritarii pot fi
determinaţi să aibă alt comportament. Pe nimeni nu a mulţumit
faptul că cei patru agresori, cu vârste între 17 şi 23 de ani, au fost
arestaţi preventiv, menţionându-se că trebuie solidaritate, fără a
îndemna însă la ură de rasă sau acţiuni care să contravină legii.
după comiterea jafului.

„Este adevărat, răutaţile etnicilor au cam
umplut paharul şi cred că suntem cu toţii extrem de porniţi, însă
trăim într-o ţară cu autorităţi şi legi. Toate astea trebuiesc
respectate. Ne exprimam în stradă dorinţa de a fi în siguranţă în
localitate. Nu legea pumnului, furcii sau toporului, nu astea ne vor
aduce liniştea, ba dimpotrivă, ne vor aduce noi conflicte“, se
precizează într-o postare. Alta, este cam în acelaşi registru: „Nu
avem voie să fim rasişti şi să declanşăm acţiuni violente sau
huliganism. Noi ne dorim ca autorităţile să înţeleagă că prezenţa
noastră în stradă este dorinţa de siguranţă a cetăţeanului, că
autorităţile trebuie să se implice şi mai mult pentru ca alţi copii, alţi
părinţi, alte familii să nu mai treacă prin suferinţele şi necazul
familiei Cârjă“.

Oamenii au mai cerut ca forţele de ordine să ia
atitudine, să facă verificări în ceea ce priveşte domiciliul unora
dintre etnici, iar dacă nu au forme legale să fie determinaţi să plece
„acasă“. Un alt mesaj postat este ceva mai dur şi explică starea de
lucru din comunitatea de la Borca: „De s-ar lua măsuri şi i-ar da
afară din comună, sunt o teroare pentru noi toţi, la şcoală ţi-e frică
de ei, se agaţă de tine fără nici un motiv, fură, ameninţă şi noi
sîntem fără apărare.

Până şi cadrelor didactice le este frică;
personal nu am avut de-a face, dar am cunoştinţe care s-au
confruntat cu probleme. Duminică, când ieşi ca omul la piaţă, nu ai
loc de ei, imediat vine câte un cerşetor şi e în stare să te ia la bătaie
dacă nu îi dai bani“. Manifestarea s-a desfăşurat civilizat, nu au fost
luări de poziţie care să frizeze bunul simţ şi nici îndemnuri rasiale.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 1.629 de cazuri noi. Neamţ – 32 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

n la Neamţ în total au fost confirmate 3003 cazuri

Până astăzi, 25 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 119.683 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

96.158 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.629 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 600 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.633 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 24.09.2020 (10:00) – 25.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 42 de decese (25 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Iași, Mehedinți, Prahova, Timiș, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria 50-59 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 14 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 10 decese la categoria de peste 80 de ani.

41 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.245. Dintre acestea, 508 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.328.322 de teste. Dintre acestea 25.494 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.879 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.615 la cerere.

Pe teritoriul României, 9.352 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.004 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 23.850 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 179 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.145 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 561 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 467 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 159.275 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.693 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 5 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 428 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Primăria Piatra-Neamț – 26 de proiecte europene în valoare de 53.5 milioane de euro, aflate în implementare, cu contractele de finanțare semnate și termen de finalizare maxim anul 2022

Știre publicată în urmă cu

în data de

Cele 26 de proiecte care vor crește calitatea vieții pietrenilor și la care vor începe lucrările din prima parte a anului viitor sunt:

▪ Trei proiecte care vizează modernizarea infrastructurii rutiere: „Modernizarea și reconfigurarea coridorului urban de transport (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști) B-dul Traian – Piața Mihail Kogălniceanu – B-dul Decebal”; „Modernizarea și reconfigurarea străzii Mihai Viteazu (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști)”; „Reabilitarea, modernizarea şi reconfigurarea coridorului secundar de transport est-vest, strada Dimitrie Leonida şi Bulevardul 9 Mai”;

▪ Modernizarea sistemului de transport public prin achizitia a 41 de autobuze electrice, modernizarea autobazei și realizarea a 25 de stații de încărcare electrice pentru noile autobuze; Modernizarea staţiilor de aşteptare pentru transportul public de persoane;

▪ Implementarea unui sistem de management inteligent al traficului;

▪ Realizarea unui sistem bike-sharing, cu staţii pentru biciclete, în toate cartierele oraşului;

▪ Pentru modernizarea infrastructurii educaţionale sunt deja semnate contractele de finanţare pentru: „Reabilitarea, dotarea şi modernizarea Creşei Mărăţei”, „Reabilitarea, dotarea şi modernizarea Creșei Precista”, „Reabilitarea, modernizarea și dotarea Colegiului Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ”, „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Grădiniţei cu program prelungit nr.6”, „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Grădiniţei cu program prelungit nr.2”, dar şi cel mai recent proiect „Creşa – Primii paşi”, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020;

▪ Două proiecte privind extinderea şi modernizarea sistemului de iluminat public;

▪ Trei proiecte privind realizarea unor grădini publice urbane în cartierele Dărmăneşti, Speranţa şi Văleni;

▪ Reabilitarea/modernizarea cinematografului Cozla și transformarea într-un centru cultural multifuncţional;

▪  Proiecte din domeniul social: „Servicii socio-educaționale de prevenire a abandonului familial pentru copiii noștri”, „SUPORT – Servicii integrate pentru deprinderi de viață independentă” , „Lucrători de tineret competitivi, pentru tinerii vulnerabili – Programul ERASMUS+” şi „ECHOES – Patrimoniul cultural european: oportunități pentru cetățeni Implicare și incluziune socială”;

▪ Digitalizarea administrației publice locale prin proiectul „Dezvoltarea capacității de planificare strategică și implementare a unui sistem informatic integrat în municipiul Piatra-Neamț”.

 

*imaginile au caracter  ilustrativ

Citește știrea

Trending