Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Din director economic, secretar de stat la Mediu, Păduri şi Ape

Știre publicată în urmă cu

în data de

n economistul Leonard Achiriloaei a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului n ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial n el va avea suspendat contractul de muncă la Spitalul Roman n

Economistul Leonard Achiriloaei, director economic al Spitalului
Municipal de Urgenţă Roman, a fost numit în funcţia de secretar de
stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Ordinul care a
stipulat acest lucru a fost publicat în Monitorul Oficial. Acesta
susţine că este o funcţie onorantă şi foarte importantă, dar are
încredere că va face faţă şi, mai ales că, va fi util municipiului
Roman şi judeţului de unde pleacă, ţinînd cont de faptul că există
multe probleme ce ţin de mediu.

„Aşa cum se ştie, a fost publicat în
Monitorul Oficial al României ordinul primului ministru Ludovic
Orban, prin care se stabileşte numirea mea în funcţia de secretar
de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, funcţie importantă
la nivelul Executivului de la Bucureşti.

Această numire mă
onorează, dar în acelaşi timp mă obligă prin faptul că a fost apreciat
CV-ul meu la nivel guvernamental. Sînt conştient că nu va fi uşor,
că va fi o perioadă extrem de dificilă, atît în planul măsurilor, care
trebuiesc luate la nivel ministerial, lucru care mă obligă şi îmi dă
încredere că voi putea să-mi aduc aportul la decizii bune pentru ţară
şi pentru zona din care provin, judeţul Neamţ“, a declarat proaspătul
secretar de stat.

Acesta a mai spus că funcţia de director economic
la spital va fi girată pe perioada mandatului său de la Bucureşti
către contabilul şef al unităţii, Magda Rus. Leonard Achiriloaei a
promis că atîta vreme cît va fi detaşat la Bucureşti va ţine legătura şi
cu Ministerul Sănătăţii, pentru a putea ajuta, în continuare, Spitalul
Roman.

Conform Codului Admnistrativ, funcţia de consilier local pe
care o avea Leonard Achiriloaei va fi ocupată de către primul
supleant pe listele PNL, profesoara Liliana Chelariu. Întrebat fiind
cine ar putea să-i ia locul ca preşedinte al Comisiei de buget finanţe
din Consiliul Local Roman, proaspătul oficial guvernamental a
susţinut că funcţia poate fi ocupată de doi dintre aleşii locali cu
pregătire economică, respectiv Miluţă Scutaru (PNL), care a lucrat
la Curtea de Conturi sau de Iulia Havrici, consilier PSD, om cu
mare experienţă de specialitate.

Leonard Achiriloaei este absolvent
al Academiei de Studii Economice, dar a absolvit şi o facultate de
farmacie.

Alt secretar de stat

Romanul mai este reprezentat în Guvern şi de Liviu Brătescu, numit
secretar de stat la Ministerul Culturii, cunoscut ca fiind liberalul care
s-a aflat „Pe contrasens cu favorita preşedintelui“, aşa cum este
titlul unui jurnal de campanie, la vremea cînd, în 2012 a candidat
pentru un post deputat în Colegiul Uninominal Roman – Ion
Creangă împotriva Elenei Udrea.

Aflat iniţial în cărţi pentru funcţia
de Ministru al Culturii, Liviu Brătescu era numit secretar de stat în
cadrul aceleaşi instituţii, ordinul fiind fiind publicat în Monitorul
Oficial, vineri, 20 decembrie 2019.

În vîrstă de 45 de ani, Liviu
Brătescu este doctor în istorie, cercetător ştiinţific la Institutul de
Istorie A.D.Xenopol, care ţine de Academia Română, potrivit CV-
ului publicat online. El a fost între anii 2010 şi 2015 director la
Ateneul Tătăraşi din Iaşi, iar înainte de asta, timp de trei ani, din
2002, asistent la secţia de Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere a
Universităţii Cuza Iaşi.

A făcut stagii de cercetare şi documentare la
Viena şi Mainz şi a publicat patru cărţi pe teme istorice şi politice.
Liviu Brătescu, a candidat în circumscripiţia electorală Roman – Ion
Creangă din partea USL, în 2012, împotriva Elenei Udrea.

Rodul
experienţei sale în timpul campaniei electorale au văzut lumina
tiparului în jurnalul „Pe contrasens cu favorita Preşedintelui“,
publicat la Editura Adenium Iaşi, în 2014. Despre portofoliul pe
care-l va ocupa la Ministerul Culturii, proaspătul secretar de stat
nota pe pagina de socializare: „Domeniul Culturii reprezintă în
momentul de faţă una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale
României, la un nivel cum nu a mai fost în ultimele decenii.

PSD a
demonstrat, în repetate rînduri, că nu este interesat să remedieze
dezastrul din Cultură, fiind incapabil să găsească soluţii prin care să
stopeze declinul în acest domeniu din punct de vedere
administrativ şi al mecanismelor de finanţare.

Ca liberali, avem o
viziune clară asupra redresării activităţii Ministerului Culturii şi
sîntem datori ca atunci cînd vom guverna să ne asigurăm că pornim
de la îndreptarea tuturor măsurilor nocive puse în operă de PSD
prin nenumăraţii săi miniştri“, a adăugat Brătescu.

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Sancţiune de 40.000 de lei de la „doi negri“

Știre publicată în urmă cu

în data de

n inspectorii de muncă au efectuat o acţiune de control la brutării şi service-uri auto n au fost constatate destule nereguli n valoarea totală a amenzilor a fost de 50.000 de lei n două persoane care nu aveau întocmite contracte de muncă în formă scrisă l-au „costat“ pe angajator 400 de milioane de lei vechi n

Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ a efectuat, în perioada 21-
26 septembrie 2020, o acţiune de control la brutării şi service-uri
auto, în vizor fiind 46 de astfel de unităţi.

Cu ocazia verificărilor au
fost constatate 81 de abateri, pentru care au fost dispuse măsuri de
remediere şi au fost aplicate 56 sancţiuni contravenţionale în
cuantum de 50.000 lei. În domeniul relaţiilor de muncă au fost
constatate 27 de deficienţe, pentru care au fost dispuse măsuri de
remediere şi au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale, din
care o amendă în cuantum de 40.000 lei.

La un angajator au fost
depistate două persoane care prestau activitate fără a avea
încheiate contracte individuale de muncă în formă scrisă. În
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu ocazia controalelor au
fost constatate 54 de deficienţe pentru care au fost dispuse măsuri
de remediere şi s-au aplicat 54 de sancţiuni contravenţionale în
valoare de 10.000 lei.

La trei angajatori au fost oprite din funcţiune
patru echipamente de muncă pentru că exista un pericol iminent
pentru salariaţi de producere a unui accident de muncă.
Principalele deficienţe constatate în acţiunile de control au fost
următoarele: primirea la muncă a persoanelor fără încheierea
contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua
anterioară începerii activităţii; necompletarea dosarului de personal
al salariaţilor cu documentele prevăzute de H.G. nr. 905/2017,
modificată şi completată; nu se ţine evidenţa zilnică a orelor de
muncă prestate de salariaţi; nu se respectă obligaţia de a ţine
evidenţa orelor de muncă prestate de către salariaţi; nu se face
dovada drepturilor salariale.

Alte deficienţe constatate în acţiunile
de control au fost: nu era asigurat triajul epidemiologic la intrarea în
unitate şi lipseau dezinfectanţii pentru mâini; nu era actualizat
planul de prevenire şi protecţie; nu era asigurată semnalizarea de
securitate şi sănătate în muncă; lipsea buletinul de verificare a
instalaţiei de legare la pământ; lipsea trusa de prim ajutor; lipsea
autorizaţia ISCIR la punerea în funcţiune a elevatoarelor auto; nu
era efectuat controlul medical periodic; nu era asigurată o instruire
suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Printre obiectivele urmărite de inspectorii de muncă în cadrul
acestor verificări s-au numărat identificarea şi combaterea muncii
nedeclarate şi luarea măsurilor care se impun pentru determinarea
respectării prevederilor legale de către angajatorii care desfăşoară
activităţi în domeniile mai sus menţionate; identificarea angajatorilor
care utilizează nelegal munca copiilor şi a tinerilor; determinarea
angajatorilor de a încheia contracte individuale de muncă pentru
persoanele depistate fără forme legale de angajare şi de a le
transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor în format
electronic;
creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a angajaţilor
în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale din
domeniul relaţiilor de muncă şi sănătăţii şi securităţii în muncă;
diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă
din nerespectarea de către angajatorii care desfăşoară activităţi în
domeniile verificate, a prevederilor legale din domeniul relaţiilor de
muncă şi sănătăţii şi securităţii în muncă şi verificarea luării de către
angajatori a măsurilor specifice pentru diminuarea răspândirii
virusului SARS-COV-2.

Citește știrea

Trending