Contactează-ne

Economie

Neamţ: Din ce în ce mai greu cu ratele la bănci

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ numai în ultima lună, restanţele la credite au crescut cu vreo 4 milioane de lei şi au ajuns la circa 113 milioane ■ este vorba atît de creditele în moneda naţională cît şi de ceve în valută ■ la nivel de judeţ sînt credite ce însumează 2.300 milioane de lei ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare
După perioada verii şi toamnei, cînd cheltuielile multora sînt mai mari, au început să crească restanţele la bănci ale nemţenilor, indiferent dacă vorbim de creditele contractate de persoanele fizice sau de împrumuturile luate de persoanele juridice.

În ultimele luni, suma pe care debitorii nu au mai putut să o achite a tot crescut şi dacă la 1 septembrie vorbeam de restanţe la împrumuturi care se cifrau la circa 109 milioane de lei, la 1 octombrie datoria a ajuns la aproximativ 113 milioane de lei la nivelul judeţului Neamţ.

Şi anterior, din luna iulie, pînă la final de august 2019,  restanţele nemţenilor la creditele bancare au crescut cu vreo 10 milioane de lei noi, ajungînd atunci la 109 milioane de lei. Spre deosebire de alte timpuri, acum stăm mai bine la restanţele la împrumuturile în lei, sume mai mari rămase neacoperite fiind la creditele care au fost contractate în valută.

Cei care au ales să se împrumute în moneda naţională se pare că sînt mai cîştigaţi, şi-şi plătesc mai uşor ratele bancare. De altfel, analiştii financiari au recomandat întotdeauna să ne împrumutăm în moneda în care luăm salariul, iar acest lucru s-a dovedit înţelept în majoritatea situaţiilor.

Conform unei statistici lunare a Băncii Naţionale a României, la 1 octombrie 2019 restanţele la împrumuturile în moda naţională erau de 48 de milioane de lei, în timp ce restanţele la împrumuturile în valută ajunsese la 64,9 milioane de lei, împreună totalizînd 112,9 milioane lei.

Datele oficiale relevă faptul că la 1 septembrie datoriile în bănci ale nemţenilor persoane fizice şi juridice erau de 2.301,3 milioane de lei, aici fiind însumate creditele în moneda naţională, dar şi cele în valută.

Plăţile la împrumuturi sînt în grafic pentru 2.188,4 milioane de lei.

La nivelul judeţului Neamţ, creditele în moneda naţională erau la începutul lunii trecute de 1.669,5 milioane de lei, iar cele în valută se cifrau la la 631,8 milioane de lei. Unii au reuşit să achite ratele, alţii au vrut dar nu au putut. Aşa se face că sînt credite curente în moneda naţională care se cifrează la 1.621,5 milioane de lei, iar la împrumuturile în valută plăţile curente, pentru care bancherii nu-şi fac griji, se cifrează la 566,9 milioane de lei.

Cea mai mare parte a împrumuturilor în lei fusese contractată de persoanele fizice, dar şi la contractele în valută, populaţia are cea mai mare parte din împrumuturi. Cei care nu au fost grevaţi de datorii au reuşit să facă ceva economii şi au strîns în conturile în moneda naţională peste 1.100 milioane lei (aici intrînd atît societăţile nefinanciare, gospodăriile populaţiei, cît şi alte sectoare instituţionale), iar în cele în valută sînt economii ce totalizează mult mai puţin, echivalentul a 620 milioane lei.

 

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: A început să scadă cererea de personal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la început de decembrie sînt libere numai 555 de job-uri în tot judeţul ■ cam jumătate din cererea de personal vine de la angajatori din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Pe final de an cererea de personal a intrat la apă şi dacă pe timpul verii în tot judeţul erau peste 1.000 de locuri de muncă vacante, la început de decembrie mediul de afaceri ar angaja dacă ar găsi doar 555 de noi salariaţi.

Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ din totalul cererii de personal jumătate vine de la patroni din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe. Aici sînt 273 de job-uri, în timp ce la Roman s-ar putea angaja pînă la Moş Nicolae  un număr de 204 persoane.

Ca de fiecare dată, cele mai puţine recrutări au loc în zona Tîrgu Neamţ unde sînt libere doar 78 de slujbe în mai multe domenii de activitate. Simultan cu scăderea de personal s-a diminuat şi cererea de salariaţi cu înaltă calificare, iar în Piatra Neamţ au rămas neocupate cele două posturi din industria artistică, unul pentru maestru de sunet şi altul pentru maestru de lumini.

Se mai caută doi economişti, un inginer mecanic şi un inginer producţie, precum şi un asistent manager. Pentru ceilalţi piaţa muncii oferă 9 posturi de brutar, 8 locuri sînt pentru confecţioner tîmplărie pvc, mai este nevoie de 7 persoane calificate ca lăcătuş mecanic, dar se mai cer şi 40 de necalificaţi.

Patronii au nevoie şi de 25 de dulgheri, 10 fierari betonişti, 10 muncitori piscicoli, 20 de zidari sau 13 lucrători comerciali. În multe alte ocupaţii este mai puţin de lucru, lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ.

La Roman cererea de personal de înaltă calificare este şi mai scăzută şi se caută doar un inginer electrotehnist şi un inginer tcm. Pentru cei fără facultate cel mai mult este de lucru în industrie unde se recrutează 52 de confecţioneri – asamblori articole textile, 35 de muncitori necalificaţi şi 20 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei.

La nivel de zonă se mai caută alţi 10 necalificaţii pentru alte domenii şi mai puţine strigări sînt pentru cei care pot presta ca şi barman, bucătar, casier, lucrător în bucătărie, turnător produse ceramice, zidari sau dulgheri. La Tîrgu Neamţ este un singur loc de muncă pentru licenţiaţi şi se caută de ceva vreme un inginer specializat în industria alimentară.

În rest este de lucru pentru 10 confecţioneri textilişti, se mai caută necalificaţi dar şi rectificatori, strungari, sudori, vălţari sau vulcanizatori, precum şi mecanici auto, montatori structuri metalice, manipulanţi sau agenţi de securitate.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Greu de tot cu afacerile

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la 1 octombrie au dispărut din peisajul economic peste 2.600 de firme de mai toate felurile ■ anul trecut au fost numai 2.000 de „morţi“ ■ creşteri importante sînt la radierile voluntare ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Greu de tot în afaceri, iar patronii nu ştiu cum să se mai descurce. Cei care nu a găsit nici o cale de scăpare au tras oblonul, iar de la începutul anului 2019 şi pînă la data de 1 octombrie în judeţul Neamţ s-au închis nu mai puţin de 2.636 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate.

Radiografia făcută lunar de specialiştii din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului relevă faptul că în aceeaşi perioadă a anului trecut au tras oblonul cu mult mai puţini patroni, doar 2.001. Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, dar consistent, cu circa 80 de procente.

Cea mai importantă scădere este însă la la insolvenţă, pasul anterior deschiderii falimentului de către judecătorul sindic, aici fiind o scădere de aproape 35 de procente raportat la perioada de comparaţie. Mai exact, de la începutul lui 2019 şi pînă la 1 octombrie, din peisajul economic nemţean au dispărut 2.636 de agenţi economici.

Unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Din totalul celor care s-au închis pînă la finele lunii septembrie, cei mai mulţi, 1.962, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 1.080 firme, în creştere cu circa 81%.

În ce priveşte suspendările de activitate, în primele nouă luni din acest an au apelat la această măsură 339 de firme, faţă de 487 în perioada de comparaţie, în scădere cu circa 20 de procente.

Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 23 de procente.

Asta deoarece pînă la 1 octombrie 2019 au apelat la această măsură 335 de firme, iar anul trecut au fost 434 de firme în aceeaşi situaţie. La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 60 cazuri, din care 4 numai în luna septembrie, iar în 2018 au fost cu mult mai multe, 91, indicatorul fiind în scădere cu aproximativ 34 de procente.

Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere: au fost înmatriculate 1.946 de noi firme, în timp ce în 2018 s-au înmatriculat 1.572 agenţi economici noi, dinamica fiind clar pozitivă. Rezultă că anul acesta avem mai mulţi noi întreprinzători cu vreo 27 de procente.

Aşa se face că la 1 octombrie 2019, în Neamţ erau 22.049 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.616, mai mulţi cu vreo 2%.

 

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Întîlnire de afaceri la Camera de Comerţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ au avut loc întruniri bilaterale între firme din Republica Moldova şi cele din judeţul Neamţ ■ se doreşte crearea de parteneriate pentru participareai în comun la licitaţii publice în domeniile de aprovizionare cu apă, canalizare, eficienţă energetică la clădiri, transferul de bune practici europene în achiziţiile publice, etc ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, a organizat, pe 28 noiembrie 2019, la sediul din Piatra Neamţ, o întîlnire de lucru a agenţilor economici moldoveni, care activează în domeniul lucrărilor de construcţii pentru conducte de apă, sisteme de canalizare şi reabilitare energetică a clădirilor, cu reprezentanţii firmelor nemţene. Obiectivele vizitei au fost crearea de parteneriate cu scopul participării în comun la licitaţii publice în domeniile de aprovizionare cu apă, canalizare şi eficienţă energetică la clădirile publice / construcţii civile, transferul de bune practici europene în domeniul achiziţiilor publice, aspecte normative şi legale, procedurile de achiziţii UE de tip PRAG pentru contracte de servicii şi lucrări precum şi studierea experienţei companiilor din România pentru participarea la procesul de achiziţii publice aferente proiectelor din domeniile eficienţă energetică, aprovizionare cu apă şi canalizare cu finanţare UE. Delegaţia moldoveană a fost alcătuită din reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie şi a unui număr de douăzeci de firme din Republica Moldova, din domenii de activitate specifice vizitei de lucru. Judeţului Neamţ a fost reprezentant de Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Primăria Municipiului Piatra Neamţ, precum şi de un număr de douăzeci de firme care activează în domeniile lucrărilor de contrucţii, captării, tratării şi distribuţia apei, lucrărilor de instalaţii electrice şi sanitare, fabricarea elementelor de tîmplărie, profilelor din material plastic, precum şi a comerţului cu articole de fierarie, sticlă şi a celor pentru vopsit. „Au avut loc întîlniri bilaterale între firmele din Republica Moldova şi cele din judeţul Neamţ, în urma cărora s-au stabilit direcţii pentru viitoare colaborări, parteneriate şi schimburi de experienţă“, a declarat Mihai Apopii, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending