Contactează-ne

Economie

Neamţ: Din ce în ce mai greu cu ratele la bănci

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ numai în ultima lună, restanţele la credite au crescut cu vreo 4 milioane de lei şi au ajuns la circa 113 milioane ■ este vorba atît de creditele în moneda naţională cît şi de ceve în valută ■ la nivel de judeţ sînt credite ce însumează 2.300 milioane de lei ■

După perioada verii şi toamnei, cînd cheltuielile multora sînt mai mari, au început să crească restanţele la bănci ale nemţenilor, indiferent dacă vorbim de creditele contractate de persoanele fizice sau de împrumuturile luate de persoanele juridice.

În ultimele luni, suma pe care debitorii nu au mai putut să o achite a tot crescut şi dacă la 1 septembrie vorbeam de restanţe la împrumuturi care se cifrau la circa 109 milioane de lei, la 1 octombrie datoria a ajuns la aproximativ 113 milioane de lei la nivelul judeţului Neamţ.

Şi anterior, din luna iulie, pînă la final de august 2019,  restanţele nemţenilor la creditele bancare au crescut cu vreo 10 milioane de lei noi, ajungînd atunci la 109 milioane de lei. Spre deosebire de alte timpuri, acum stăm mai bine la restanţele la împrumuturile în lei, sume mai mari rămase neacoperite fiind la creditele care au fost contractate în valută.

Cei care au ales să se împrumute în moneda naţională se pare că sînt mai cîştigaţi, şi-şi plătesc mai uşor ratele bancare. De altfel, analiştii financiari au recomandat întotdeauna să ne împrumutăm în moneda în care luăm salariul, iar acest lucru s-a dovedit înţelept în majoritatea situaţiilor.

Conform unei statistici lunare a Băncii Naţionale a României, la 1 octombrie 2019 restanţele la împrumuturile în moda naţională erau de 48 de milioane de lei, în timp ce restanţele la împrumuturile în valută ajunsese la 64,9 milioane de lei, împreună totalizînd 112,9 milioane lei.

Datele oficiale relevă faptul că la 1 septembrie datoriile în bănci ale nemţenilor persoane fizice şi juridice erau de 2.301,3 milioane de lei, aici fiind însumate creditele în moneda naţională, dar şi cele în valută.

Plăţile la împrumuturi sînt în grafic pentru 2.188,4 milioane de lei.

La nivelul judeţului Neamţ, creditele în moneda naţională erau la începutul lunii trecute de 1.669,5 milioane de lei, iar cele în valută se cifrau la la 631,8 milioane de lei. Unii au reuşit să achite ratele, alţii au vrut dar nu au putut. Aşa se face că sînt credite curente în moneda naţională care se cifrează la 1.621,5 milioane de lei, iar la împrumuturile în valută plăţile curente, pentru care bancherii nu-şi fac griji, se cifrează la 566,9 milioane de lei.

Cea mai mare parte a împrumuturilor în lei fusese contractată de persoanele fizice, dar şi la contractele în valută, populaţia are cea mai mare parte din împrumuturi. Cei care nu au fost grevaţi de datorii au reuşit să facă ceva economii şi au strîns în conturile în moneda naţională peste 1.100 milioane lei (aici intrînd atît societăţile nefinanciare, gospodăriile populaţiei, cît şi alte sectoare instituţionale), iar în cele în valută sînt economii ce totalizează mult mai puţin, echivalentul a 620 milioane lei.

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Afaceri în impas

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ au tras oblonul peste 3.000 de afacerişti în primele 11 luni ale anului trecut ■ cifra este cu mult mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului precedent ■ creşteri importante sînt la radierile voluntare ■

Anul 2019 a fost destul de greu pentru mediul de afaceri care s-a confruntat cu greutăţi economico-financiare. Unii au răzbit şi continuă să-şi ducă existanţa, cu bune şi rele, alţii însă nu s-au mai putut redresa financiar şi au tras oblonul.

Parte din aceptia din urmă au ales soluţii radicale şi fie au dizolvat sau radiat voluntar afacerea, iae alţii au ales o soluţie de compromis şi momentan au decis suspendarea activităţii pe o perioadă determinată de timp.

Aşa s-a ajuns ca în 2019, de la începutul anului şi pînă la data de 1 decembrie, deci în 11 luni, în judeţul Neamţ s-au închis nu mai puţin de 3.039 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate.

Radiografia făcută lunar de specialiştii din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului relevă faptul că în aceeaşi perioadă a anului trecut au tras oblonul cu mult mai puţini patroni, doar 2.402.

Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, dar consistent, cu circa 66 de procente, la radierea voluntară. Scăderea cea mai importantă este la la insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii falimentului, cu -32,41%.

Dintre dispăruţii unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Din totalul celor care s-au închis pînă la finele lunii septembrie, cei mai mulţi, 2.131, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 1.286 firme, în creştere cu 65,71%. În ce priveşte suspendările de activitate, în primele 11 luni din acest an au apelat la această măsură 498 de firme, faţă de 604 în perioada de comparaţie, în scădere cu circa 17,55 de procente.

Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 20 de procente. Asta deoarece pînă la 1 decembrie 2019 au apelat la această măsură 410 de firme, iar anul anterior au fost 512 de firme în aceeaşi situaţie.

La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 73 cazuri, din care 9 numai în luna noiembrie, iar în 2018 au fost cu mult mai multe, 108, indicatorul fiind în scădere cu aproximativ 32 de procente. Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere, fiind înmatriculate 2.257 de noi societăţi, în timp ce în 2018 înmatriculate erau doar 1.899.

Aşa se face că, la 1 decembrie 2019, în Neamţ erau 22.155 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.765, mai mulţi cu vreo 1,79%.

Citește știrea

Actualitate

La Loteria Fiscului e cu noroc un bon de 811 lei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ extragerea a avut loc pe 19 ianuarie 2020 ■ avînd în vedere că era ajun de Revelion sînt ceva mai mari şanse de cîştig ■ cine deţine un tichet cu o valoare între 811 de lei şi cel mult 811,99 lei, intră în cursa pentru marele premiu ■

Prima extragere la Loteria bonurilor fiscale din acest an a avut loc pe 19 ianuarie 2020. Din urnă a fost scos şi stabilit drept cîştigător bonul în valoare de 811 lei, emis de comercianţi şi prestatorii de servicii pe 30 decembrie anul trecut.

Valoarea este destul de mare dar avînd în vedere că bonul a fost emis în ajun de Revelion, cînd toată lumea cumpără chiar mai mult decît are nevoie, este foarte posibil ca unii nemţeni să fi depăşit la shopping 800 de lei, singura condiţie fiind ca toate cumbărăturile să fie pe acelaşi bon de casă. Au intrat în cursă bonurile emise de comercianţi sau prestatorii de servicii pe parcursul lunii trecute, decembrie 2019.

Trebuie spus că cine deţine un tichet cu o valoare între 811 de lei şi cel mult 811,99 lei, intră în cursa pentru marele premiu. Dacă există, bonul trebuie depus la Fisc în următoarele 30 de zile cu începere din 21 ianuarie 2019. Posesorii bonurilor cîştigătoare trebuie să le depună în original, copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală.

Fondul de premiere rămîne în continuare la valoarea de un milion de lei. Cei care au „documentul“ cu noroc şi îl validează la Fisc vor intra în posesia banilor pînă spre jumătatea anului în curs. Rămîn în vigoare prevederile conform cărora nu pot fi mai mult de 100 de cîştigători, astfel că pentru a se evita ca numărul norocoşilor să fie prea mare, ceea ce ar duce la premii modice, se va face o „Loterie a loteriei“ şi vor fi extraşi, în mod aleatoriu, cel mult 100 de cîştigători.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul MFP şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală plus Loteria Română pentru 30 de zile. Un bon fiscal este considerat cîştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, avînd înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.

Loteria bonurilor constă într-un număr de 12 extrageri lunare, la care se mai adaugă alte două extraordinare (de Paşte şi Crăciun). La tragerile lunare participă bonurile cu o valoare cuprinsă între 1 şi cel mult 999 de lei, emise în luna anterioară extragerii. Rămîne de văzut dacă această loterie va fi cu noroc pentru nemţeni, deoarece pînă acum foarte puţini au ajuns pe lista norocoşilor.

Citește știrea

Actualitate

Modificări în asigurarea la sistemul public de pensii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ noutăţile sînt valabile pentru anul care tocmai a început ■ au fost stabilite cotele de contribuţii de asigurări sociale ■

Adoptarea Legii Bugetului Asigurărilor sociale pentru anul în curs a dus la stabilirea cotelor de contribuţii sociale. Astfel, de pe 1 pe 8 ianuarie cîştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 5.163 lei (conform Legii nr.47/2019), respectiv 5.429 lei – începînd cu data de 9 ianuarie 2020 (conform Legii nr. 6/2020). Pe cale de consecinţă, valoarea cîştigului salarial mediu brut, aferentă lunii ianuarie 2020, este de 5.376 lei. „Cotele de contribuţii de asigurări sociale, sînt 25% – datorat de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale; 4% – datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă; 8% – datorată în cazul condiţiilor speciale de munc“, conform unui comunicat al Casei Judeţene de Pensii Neamţ. Pe cale de excepţie, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, datorează o cotă de contribuţie de asigurări sociale de 21,25%. În cazul acestor persoane fizice, angajatorii nu datorează cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale de muncă. Cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare socială este de 25%. Cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3,75% şi este inclusă în cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, cu excepţia persoanelor care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii. Tot cu începere de la 1 ianuarie 2020 venitul minim lunar asigurat în baza contractului de asigurare socială este de 2.230 lei (valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată). Cuantumul contribuţiei de asigurări sociale aferent acestui venit este de 558 lei. Prin excepţie de la prevederile referitoare la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată: pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, începînd cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 2.350 lei; în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 3.000 lei. Această prevedere se aplică doar în cazul domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste valori sînt reglementate în Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi alte prevederi aplicabile în anul 2020.

Citește știrea

Trending